Page 1 - 1959-08
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢLVAI >AAAA '
mimmiisMului Ţărani colectivişti şi întovărăşiţit Luptaţi pentru creş
terea producţiei la hectar f Dezvoltaţi continuu avutul ob
ştesc, baza sigură a creşterii bunăstării voastrel Faceţi
din fiecare gospodărie agricolă colectivă şi întovărăşire >
o unitate înfloritoare, exemplu de urmat pentru ţăranii
muncitori!
(Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).
Anul XI Mr. 1433 Sîmbătă 1 august 1959 4 pagini 20 bani
saaaaaa3«caraaamsg«an igGagaagBggaBZHKEanznMM am aBaxaaw Ba
Toate forţele pentru grăbirea
întrecere susţinută treierişului şi a arăturilor de vară !
In ultima săptămină lucrătorii răturile de vară sînt mult răma partid şi de stat să desfăşoare o
la uzina „Victoria“ Cálao de pe ogoarele regiunii noastre, se în urmă în gospodării colec muncă politică mai susţinută in
îndrumaţi de către organizaţiile tive, întovărăşiri şi gospodării rindul lucrătorilor de pe ogoare,
de partid şi sfaturile populare individuale mai ales în cele din să ia măsurile cele mai eficien
Sporind indicele de ufilizare şi-au intensificat eforturile pen raioanele Brad şi Haţeg. In ra te pentru grăbirea treierişului,
ionul Brad de pildă, păioasele pentru evitarea pierderilor de
Mobilizaţi de hotărîrile plena tru strîngerea recoltei. Ca ur s-au treierat numai de pe 0,34 boabe. Paralel cu treierişul, tre
rei C.C. al P.M.R. din 13-14 iu Fruntaşi în întrecere s-au situat mare, in întreaga regiune sece la sută din totalul suprafeţelor buie grăbită şi efectuarea arătu
lie, muncitorii, tehnicienii şi in furnaliştii din brigada condusă rişul cerealelor păioase este pe semănate cu aceste culturi. De rilor de vară. La aceste munci
de comunistul Ionaşcu Mun- terminate. In toate raioanele a asemenea, din totalul suprafeţei este bine să se concentreze toa
planificate a se ara nu s-a arat te forţele disponibile.
ginerii care deservesc furnalul teanu. început şi treierişul. In multe în acest raion decît 0,50 la su
tă. Nici în celelalte raioane nu Situaţia treierişului
nr. 2 al uzinei „Victoria“ Că- ~k gospodării de stat din regiune, s-a făcut în acest sens tot ce se pe raioane la data
putea face. In raionul Ilia spre
lan obţin noi succese în între Cu mult elan au muncit în ca cele din Boz şi Călan, treie exemplu, treierişul a început în
cerea socialistă în cinstea zilei rişul s-a şi terminat. La G.A.S.
de 23 August. luna iulie şi constructorii de pe Călan, de pildă, munca de recol
şantierul de reconstrucţie, la ca tare şi treieriş fiind bine organi
Sporind indicele de utilizare pacitate mărită, a furnalului nr. zată, în mai puţin de 15 zile s-a
al furnalului, acest harnic co 1. Ei sînt hotărîţi să-şi respecte reuşit să se secere şi treiere pă- urmă cu mai bine de două săp- de 30 iulie 1959
lectiv a reuşit să elaboreze pes angajamentul luat în cinstea zi ioasele de pe 155 ha. Lucrătorii tămini. Ca i toate acestea, pînă
din G.A.S. au reuşit să treiere la 30 iulie nu s-a treierat decît
te sarcinile de plan în perioada lei de 23 August, de a aprinde păioasele de pe 954 ha. din cele recolta de pe 9,33 ta sută din ALBA 12,63%
1-31 iulie, 431,2 tone fontă. suprafaţa ce a fost cultivată cu
Mecanicul de locomotivă Mihai Zamoniţă, de la depoul C.F.R. Sime- focul Ia furnal. 1.010. Producţia medie la păioa SEBEŞ 10,79%
ria, a chemat la întrecere socialistă în cinstea zilei de 23 August toate par
tidele de mecanici şi fochişti de pe locomotivele cu seria 50.000. Printre Penfru cocseris din Hunedoara se în gospodăriile de s ta t,din păioase. Aceasta, din cauză că :I L I A 9,33%
obiectivele chemării se numără remorcarea a 10—15 trenuri cu supratonaj regiune se cifrează la 2.240 kg. unele arii n-au . fost amenajate
de 50—100 tone, folosirea de combustibili inferiori în proporţie de 25 la
sută, economisirea a 24 tone combustibil convenţional şi altele. Nici colectivul semicocseriei mult semicocs decît era plani boabe la ha. Este de remarcat . ta timp şi s-a întîrziat instalarea ORĂŞTIE 1
din Călan n-a rămas în afara ficat. faptul că la orz producţia medie batozelor. Chiar cele instalate, 8,16%
IN CLIŞEU : Mecanicul Zamoniţă citind chemarea în faţa unul grup de avîntului general. In intervalul la ha. însumează 2.410 kg. şi la. n-au fost utilizate la întreaga
mecanici şi fochişti. 1—30 iulie, de la bateriile de Cuvinte de laudă se cuvin to grîu de toamnă, 2.130 kg. Con lor capacitate. Acelaşi lucru se HUNED. 6,62%
semicocs ale uzinei au luat dru varăşilor Eremie Oprea, prim în comitent cu terminarea secerişu poate spune că s-a intîmplat şi în
In frunteş întrecerii mul Hunedoarei cu 556 tone mai călzitor, Nicolae Glucianu, mai lui în gospodăriile de stat s-a raioanele Hunedoara şi Orăştie. HAŢEG 1
stru, Nicolae Fi lip, prim încăl trecut la efectuarea arăturilor de In raionul Hunedoara a rămas
Cu cîtva timp în urmă, în ca detaşarea din tren, să îndrume zitor, Ioan Gornea, încălzitor. vară. Pînă la 30 iulie, s-au şi mult în urmă şi efectuarea ară 1,10% 1
141,6 tone piese furnafe pesie plan arat 334 ha. din cele 896 ha. pla turilor de vară. Din suprafaţa BRAD
nificate. 0,34%
planificată a se ara, nu s-a a-
drul unei adunări de organiza toate trenurile în cele mai bune Odată cu apropierea celei de s-au înregistrat la sortimentele Şi în unele gospodării colec rat decît 4,06 la sută. Colecti Treieră
ţie de bază, comuniştii de la re condiţiuni de siguranţă a circu a 15-a aniversări a eliberării pa cochile, piese mecanice, radia tive ca cele din Bretea Mureşa- viştii, întovărăşită şi ţăranii
vizia de vagoane a staţiei laţiei şi să reducă procesul teh triei noastre, colectivul de mun toare, cazane pentru încălzire nă, raionul Ilia, Sintandrei, ra muncitori cu gospodării indivi ultimii snopi
C.F.R. Teiuş au analizat rezul nologic cu 2 la sută la forma centrală. Dintre echipele frunta ionul Hunedoara, ¦Pricaz, raio duale din întreaga regiune au
tatele muncii lor. A reieşit cu rea trenurilor. Totodată ei au că al sectorului turnătorie din nul Orăştie şi altele, s-au obţi treierat pînă la data amintită Cu două săptămîni în urmă,
această ocazie că datorită bunei hotărît să mobilizeze la înfăp cadrul uzinei „Victoria"-Călan, şe amintim pe cele conduse de nut rezultate bune la treieriş şi recolta de pe numai 8,15 la sută colectiviştii din satul Filimon
organizări a muncii şi avîntului tuirea acestor angajamente în turnătorii Ludovic Loya, Anton la efectuarea arăturilor de vară. Sîrbu, raionul Ilia, au început
tregul colectiv de muncă. şi-a intensificat eforturile. Drept Şepniczhi, Gheorghe Măilă, In general însă, treierişul şi a din suprafaţa cultivată cu păioa să dea bătălia pentru strînge
în întrecerea socialistă, planul Gheorghe Bărboni şi alţii. se. Este necesar ca organele de rea recoltei de grîu. Desfăşurînd
Rezultatele de pînă acum con urmare, în perioada l —31 iulie o muncă însufleţită, ei au reu
de producţie a fost îndeplinit firmă că angajamentul luat a s-au produs in afara sarcinilor şit ca în mai puţin de o săptă
fost cu mult depăşit. mină să secere grîul de pe toate
zilnic în medie cu 104 la sută. de plan 141,6 tone piese turnate.
Depăşiri de plan frumoase
In cadrul adunării, comuniştii
şi-au luat angajamente noi, spo
rite. De pildă, tov. Ioan Avram, Economisesc malcría primă cele 32 hectare însămînţate.
Emil Hălălaie, R. Botoga şi S. Imediat după aşezarea recol
Bucur şi-au luat angajamentul întrecerea socialistă ce se des 39.028 dm.p. piele feţe. DTn pie tei în stoguri la arie, colectiviş
să repare vagoanele defecte fără făşoară în aceste zile la fabri lea economisită se pot confecţio tii au început munca pentru tre
ca de încălţăminte „Ardeleana“ na 3.000 perechi feţe de încălţă ieriş. Vrednicia lor a făcut ca
La Benic din Alba Iulia, are ca obiectiv minte pentru femei. şi această lucrare să se apro
principal realizarea de cît mai pie de sfîrşit.
mari economii. Faptele colecti Noua hotărîre a partidului pri
vind îmbunătăţirea salariilor şi La terminarea muncilor de re
Un nou magazin vului de muncitori de aici dove reducerea de preţuri la unele coltare şi treieriş o contribuţie
universal desc că angajamentul luat de mărfuri, a mobilizat şi mai mult de mare preţ au adus-o colecti
a economisi pînă la sfîrşitul a- pe muncitori în cadrul întrecerii viştii Nicolae Cionca, Teodor
De curînd, în satul Benic din ra nului 165.000 lei, este pe deplin socialiste. Astfel, în perioada Cionca, Danciu Gaşpar, Valeria
ionul Alba, ţăranii muncitori şi-au vă 1—21 iulie aici s-au realizat e- Sîrbu şi Maria Popa, care, din
zut realizată încă o dorinţă a lor, a- realizabil, cu mult timp înainte conomii de 5.220 dm.p. piele. zori şi pînă seara tîrziu, au fost
ceea de a avea un magazin de des nelipsiţi de la aceste munci, con
facere a mărfurilor industriale şi ali de termen. De la începutul a- De la începutul anului şi pînă stituind un exemplu demn de
mentare, frumos şi spaţios. Acum ei nului şi pînă la sfîrşitul lunii iu la 21 iulie la această fabrică se urmat.
au sărbătorit inaugurarea magazinului realizase o economie de 102.500
universal sătesc. nie muncitorii fabricii „Ardelea Tei. Merită subliniat şi faptul că,
în dorinţa de a-şi achita la timp
La construcţia noului magazin un na“ au realizat economii de îndatoririle faţă de stat, chiar
aport deosebit l-a adus Uniunea raio de la arie au fost trimise spre
nală a cooperativelor de consum Alba. încă două blocuri muncitoreşti baza de recepţie cele 5.512 kg.
De asemenea cetăţenii din satul Benic, grîu contractate cu statul.
mobilizaţi de consiliul de conducere al In aceste zile, constructorii de blocuri, pe lingă faptul că sînt
cooperativei săteşti, au efectuat peste pe şantierul de locuinţe din Al- de bună calitate, au fost execu In aceste zile, colectiviştii din G.'A.C. „Peloji Şăn- citatea batozei, ei au treierat deja peste 50 la sută din Dau zor
3.000 ore muncă voluntară Ia constru maş, raionul Alba, desfăşoară o tate şi la un preţ de cost mai dor”-Deva — ca de altfel majoritatea lucrătorilor de pe griul secerat. Recolta medie este, in jurul a 2.500 kg. treierişului
irea localului; realizîndu-se astfel eco întrecere susţinută pentru a în- redus faţă de cel prevăzut în ogoarele regiunii — îşi concentrează forţele pentru ter
nomii de peste 10.000 lei. tîmpina cu noi succese Ziua mi proiect. minarea la timp a treierişului. Folosind din plin capa ta ha. Şi colectiviştii din satul Leş-
nerului şi marea sărbătoare a Clişeul nostru reprezintă un aspect din timpul treie nic, raionul Ilia, au reuşit să
I» Printre cei care s-au eviden• ’ţiat la eliberării patriei. lin colecifv harnic strîngă la timp întreaga recoltă
construcţia noului magazin se numără rişului la G.A.C. „Peloji Sandor" din Deva.
Zilele trecute, constructorii de
aici au obţinut un nou succes :
tov. I. Rusan, P. Hulea, 1.' Raica, N. au terminat şi predat încă do Printr-o deservire rapidă a de grîu. In ziua de 27 iulie ei
Dărămuş, D. Frîncu şi mulţi alţii. uă blocuri muncitoreşti. Noile cumpărătorilor cu mărfurile ne au început treierişul. Pînă în
cesare ca şi printr-o mai bună ziua de 29 iulie au treierat o
organizare a muncii, colectivul 71 ii R IE € O R D mare cantitate de snopi din care
magazinului nr. 47 din Simeria a rezultat peste 20.000 kg. de
şi-a depăşit sarcinile planului de Cînd primele licăriri de lu- Dădeau fest, că spuneau că-i record a fost încheiat, cînd pri grîu. In zilele ce urmează ei
vînzări pe ultimele trei luni în vor da zor Treierişului. Pînă în
proporţie de 60 la sută. mind se iviră de după coama „zi record“. Cînd i-am văzut mele grupuri de mineri se in- prezent, după calculele făcute,
media la hectar este de aproxi
Numai valoarea confecţiilor în dealului, vestind zorii unei noi aşa porniţi la lucru, mai-mai dreptau spre lămpărie, toţi a- mativ 2.000 kg.
rate vîndute peste plan la acest
magazin trece de 300.000 lei. zile de muncă, jos în Valea A- că nu-mi venea să ies din mi- veau un singur subiect de dis- Colectiviştii din Harău
In mod deosebit s-au evidenţiat
tovarăşele Sofia Hrişcu, Fran ninoasei, paşii grăbiţi ai mineri- nă. Da’ nu m-o lăsat forhaie- cuţie: ziua record, au terminat treierişul
cisca Szabo şi Ana Mureşan.
lor au şi prins să se distingă rul. De fapt, acum nu-mi prea — Au dat ai noştri fest. Ti Orgănizîndu-şi bine munca,
V. FLORI AN colectiviştii din satul Hărău au
ritmic pe şoseaua proaspăt as- pare rău. Mă hodinesc fain întrecem azi pe cei de la 11 — terminat la data de 31 iulie tre
corespondent
faltată. De multă vreme locui- toată ziua ş-apoi la noapte, se lăudau cîţiva ortaci din bri-
-O -
torii Aninoasei n-au fost tulbu- în schimbul meu, îi dăm ru- gada lui Tucaciuc,din sectorul
raţi la o oră atit de matinală, căi. Dacă-i „record", apăi „re- III.
Ce se petrece în această dimi- cord“ să fie! Da’ voi în ce — Dacă azi n-o ieşit cărbu-
neaţă? schimb lucraţi, de vă văd ne, apoi n-o mai ieşi „şohan"
Răspunsul a ajuns la ure- pierzînd vremea fără rost? ( niciodată) — complectă un
chile curioşilor abia tîrziu, cînd — In schimbul II — răs- miner căruia ortacii ii spun
A i ieftinii e m ili minerii ce se întorceau din punse tînărul cel cu părul ne-Mogoşanu. ierişul. De pe cele 41 ha. culti
vate cu grîu au obţinut o pro
cârmindm schimbul de noapte au dat gru cîrlionţat. , Munca in ziua de 22 iulie au ducţie totală de peste 9,1 va
goane grîu, revenind la hectar
Nu de mult timp, la mina Ţe- sfoară prin comună despre în- * închinat-o celor trei mari eve- 2.237 kg.
bea a fost calculat preţul de cost
pe primul semestru al anului cu trecerea ce se pornise în adine, Trecuseră cîteva ore de cînd nim ente: recentei hotăriri a Cantitatea contractată cu sta
rent. Cu acest prilej s-a constatat tul, ca şi plata muncilor S.M.T.
că faţă de sarcina de reducere a în acea zi. în adine minerii se întreceau partidului, ce le-a adus atita au fost achitate direct de la arie
preţului de cost aferentă celor 6 din primele boabe treierate. A-
luni încheiate, s-a înregistrat o — la priviţi cupele funicu- care pe care. Cuplătorii nu mai bucurie: măreţei sărbători de ceste succese se datoresc bunei
reducere de încă 4 procente. organizări a muncii şi hărni
tarului — spuse un miner ce pridideau cu manipularea „pli- ta 23 August şi mult aştepta ciei de care au dat dovadă co
La obţinerea acestui rezultat lectiviştii.
de seamă au contribuit raţiona se opri în faţa unei bănci din nelor“. tei Zile a minerului.
lizarea transportului muncitori S-au evidenţiat în mod deose
lor, reducerea cheltuielilor de re centrul comunei. Ştiţi voi ce Afară, dispecerul nota din Rezultatul muncii l-au cu- bit tov. Vincze Ladislau, Albu
gie, reducerea consumurilor spe Fila, Ioan Gîzu şi alţii.
cifice¦de lemn de mină şi creş cărbune duce ? oră în oră realizările şi de fie- noscut cu toţii la încheierea ce-
terea productivităţii muncii. >
Doi tineri ce-i făcură loc să care dată lăsa să i se citească lor trei schimburi şi toţi sînt
se aşeze, îl priviră întrebători pe faţă un zimbet de mulţumi- mîndri de el: din abatajele mi-
aşteptînd răspunsul. re. Pe cablul aerian, cupele fu- nei Aninoasa, patria a primit
Acum cîteva zile, la lam inăm 'de 650 mm. din Hunedoara, au început — Ăsta-i cărbune de la sec- nicularului alunecau continuu, 522 tone cărbune energetic ex-
probele generale la cald. Utilajele s-au comportat conform aşteptărilor con
structorilor. Acest eveniment a consh Juit încă un pas pe calea respectării torul 11 — complectă minerul ducînd spre preparaţia Petrila trase într-o singură zi peste
angajamentelor luate în cinstea zilei de .23 August.
Abatajele noastre merg de du rodul muncii entuziaste a ani- plan.
Clişeul nostru înfăţişează cele trei cuploare cu propulsie.
duie. Înainte de ora 5 au jos nosenitor. lucia liciu
in abataje ăi din schimbul 1 Cînd primul schimb al zilei corespondentă
'W sţy’v w » 'v jv -