Page 100 - 1959-08

; Pag. 2
Pregătirile pentru campania de toamnă Formaţii artistice la festivalul repeal al tineretului Şedsnfă festivă
—în centrul atenţiei!
Au luai măsuri din timp
Colectiviştii din G.A.C. „Via­
ţă nouă"-Sîntandrei, au terminat
recent treierişul griului de pe
cele peste 300 ha. ale gospodă­
riei. încă din timpul treierişu-
fui, sfatul popular a îndrumat
consiliul de conducere al G.A.C.
să ia măsurile necesare în ve­
derea însămînţărilor de toamnă.
Astfel, la G.A.C. „Viaţă nouă“,
griul de pe cele 23 ha. din Iotul
semincer a fost depozitat sepa­
rat. Colectiviştii au şi început
condiţionarea lui. Conducerea
gospodăriei a luat legătură cu
centrul experimental din Gura-
sada pentru procurarea orzului
necesar însămînţării în toamnă
a 20 ha. S-au trimis de aseme­
nea probe de grîu laboratorului
de seminţe din Alba lulia. Con­
comitent cu aceasta, tov. Szer
gedy — inginerul gospodăriei —
a întocmit, cu sprijinul unor
specialişti ai Institutului agrono­ Rău este însă că pentru efec­ Nici griul de sămînţă încă nu
mic din Cluj, întreaga documen­
taţie pentru cartarea solului. S-a
şi stabilit ca să fie introduse
două asolamente diferite, unul
pentru terenurile de şes şi altul
pentru cele de deal. S-a stabilit
de asemenea ca imediat după
recoltările din toamnă să fie a-
rate şi însămînţate 250 ha. cu
grîu şi 20 ha. cu orz. Totodată
se vor ogorî 400 ha. de teren.
Pentru ca aceste lucrări să fie
terminate Ia timp, s-au solici­
tat de pe acum tractoare de la
S.M.T. Orăştie şi s-au luat mă­
suri pentru repararea plugurilor,
grapelor şi a celorlalte unelte
ale gospodăriei.
Uneifele gospodăriei
trebuie reparate
Şi la G.A.C. „Scînteia“ din
Tîmpa s-au luat unele măsuri în
vederea pregătirilor pentru cam-
Schimb
de experienfă
Zilele trecute, formaţiile ar­
tistice ale căminului cultural'
din satul Măceu, raionul Haţeg,
sub conducerea directorului de
cămin, tov. Aronuţ Drăghici, au
prezentat un bogat program pe
scena căminului cultural din
satul Silvaşu Inferior. Cu aceas­
tă ocazie, corul din Măceu a
interpretat mai multe cintece
patriotice şi populare, iar for­
maţia de teatru a prezentat pie­
sa'„S-a intim plat lingă o fîn-
tînă“.
întregul program a fost pri­
mit cu multă satisfacţie de că­
tre colectiviştii din Silvaşu In­
ferior, care s-au angajat ca la
rindul lor să pregătească un
program asemănător pe care
să-l prezinte si în satul Măceu.
•' ¦> I. MARIŞ
corespondent
-r
Intr-o fabrică de var
v'aţa nu este numai o sta­
ţiune unde sute de oa­
meni vin în fiecare sezon să-şi
recapete sănătatea. Atît în re- construcţii de drumuri.
j giune cît şi dincolo de hota­ La creşterea continuă a pro­ truşnica idee de a măcina căr­ cut o schimbare a sistemului Toţi muncesc cu bune rezulta­
rele ei, la Caransebeş, Tg. Jiu ducţiei acestei unităţi a con­ bune. Ne-a explicat motivul în de alimentare cu combustibil te şi îngrijesc de fabrica lor
etc. această localitate este cu­ tribuit' şi munca însufleţită a timp ce lăsa să i se strecoare a cuptorului... care a adus fa­ ca adevăraţi stăpîni ce-i sînt.
noscută şi pentru renumitul var oamenilor. Zilnic. îşi depăşesc printre degete praful de căr­ bricii mari economii reducînd Iată o pildă.
ce se fabrică aici. Sute de tone normele comuniştii Petru Ivan, bune măcinat.
de var pleacă de aici în fiecare
lună spre trusturile de con­
strucţii, O.C.L.-uri, cooperati­
ve, G.A.C.-uri şi G.A.S.-uri. In
anii regimului democrat-popu­
lar această fabrică a crescut
mult ajungînd de la o produc­ Frumoase rezultate aii fost care superioară.
ţie anuală de 3-4.000 tone în
1944, la o producţie de 7-8.000
tone în anul 1958.
Şi condiţiile de muncă ale
oamenilor s-au schimbat.
în secţiile anexe
O e lingă fabrica de var de
“ la Vata de Jos funcţio­
nează cariera de calcar din
Vaţa de Sus şi o mină de căr­
buni la Lunca. Aceste unităţi
s-au dezvoltat şi ele odată cu
necesităţile fabricii. Im cariera
de calcar munca manuală a
fost în cea mai mare parte
înlocuită. Forajul manual la
gurile de explozie a fost înlo­ ţiune, atenţia ne-a fost atrasă grîu, dar era insuficient pentru urma tui preţiosul var.
cuit cu forajul mecanic. Au de o activitate neobişnuită. La o experienţă în adevăratul Am intrat în una din cele punde lăsînd pentru o clipă lo­
fost mecanizate de asemenea o moară cu pietre acţionată de sens al cuvîniutui. Azi am re­ 16 camere ale cuptorului. Sea­ pata din m în ă :
o mare parte din operaţiile de apă se măcinau... cărbuni. In­ uşii însă să mă înţeleg cu mo­ mănă cu o grotă săpată în- — Păi, nu e fabrica noas-
transport. Astfel s-a ajuns ca trigaţi, trecem puntea şi in­ rarul pentru a măcina o can­ tr-un munte înfierbîntat. In se­ stră ?...
producţia carierei să crească trăm in clădirea de lemn a titate mai mare. Miine încep miîntunericul de aici, meşterii
pania de toamnă. S-au identifi
cat cele 80 ha. care vor îi se
mănate cu grîu de toamnă. Din
tre acestea, 25 ha. au fost în
sămînţate în anul trecut cu tri
foi, plantă ce este bună premer
gătoare griului. In prezent, pe
cele 25 ha. s-au şi făcut arături
de vară.
Consiliul de conducere al gos­
podăriei a hotărît ca întreaga
suprafaţă ce va îi însămînţată
cu grîu de toamnă să fie îngră­
şată cu îngrăşăminte chimice.
De aceea, a şi fost înaintată co­
manda către furnizor pentru pri­
mirea unei însemnate cantităţi
de superfosfat. Cerîndu-se spri­
jinul secţiei agricole raionale,
s-a stabilit ca prin intermediul
acesteia să se schimbe 16.000
kg. grîu cu un soi mai produc­
tiv.
tuarea arăturilor şi însămînţări­ s-a selectat, deşi gospodăria co­
lor de toamnă, consiliul de con­ lectivă posedă 3 trioare. Unelte­
ducere se bazează numai pe le gospodăriei încă nu s-au adu­
tractoarele şi uneltele S.M.T.-u- nat de la colectivişti în vederea
lui, fără a lua măsuri pentru reparării, probe de grîu n-au fost
repararea uneltelor proprii ale trimise Ia laborator, cu un cu-
gospodăriei. G. A. C. „Scînteia“ vînt nu s-a făcut nici o pregă­
posedă 49 pluguri, 41 grape şi tire în vederea arăturilor şi în­
alte unelte necesare în campa­ sămînţărilor de toamnă. Este ne­
nia de toamnă. Dar ele nu sînt cesar ca tovarăşii de la comi­
încă strînse de la colectivişti,
deşi unele au nevoie de repara­
ţii. Consiliul de conducere tre­
buie să ia măsuri pentru strîn-
gerea şi repararea la timp a
uneltelor gospodăriei pentru ca
la începerea campaniei să poa­
tă fi folosite şi acestea.
— ------------------------------- S1S32S
Comisie permanentă activă
In decursul anilor, membrii
comisiei permanente de gospo­
dărie comunală de pe lîngă Sfa­
tul popular al raionului Ilia au
cîştigat o bogată experienţă în
muncă. Această comisie a adus
o contribuţie însemnată la buna
gospodărire a comunelor făcînd
propuneri pentru construirea de
şcoli, cămine culturale, poduri
etc. De menţionat că propune­
rile făcute pînă în prezent nu
s-au referit numai la executa­
rea propriu-zisă a lucrărilor, ci
şi la folosirea pe scară largă a
posibilităţilor locale pentru ca
lucrările să fie cît mai economi­
coase. Spre exemplu, în urma
unui studiu amănunţit, comisia
amintită a propus ca pentru
construirea podului de la Ger-
beia să se folosească agregate
din cariera locală şi din albia
Mureşului, iar materialul lem­
nos să fie procurat din materia­
lul accidentat al pădurii comu­
nale. Propunerea a fost aproba­
tă. In urma aplicării ei şi a
la peste 3.200 tone piatră lu­
nar, o mare parte fiind conca-
sată şi trimisă şantierelor de
artificier, şi llie Maşter, miner,
echipa lui Gheorghe Maci şi
mulţi alţii. In cinstea zilei de
23 August aproape toţi mun­
citorii de aici şi-au depăşit cu
20-30 la sută sarcinile de plan.
obţinute şi la mina de cărbuni
din Lunca. Depăşindu-şi cu 30
la sută sarcinile de plan, mun­
citorii de aici reuşesc să ali­
menteze cu cărbuni nu numai
fabrica de var ci şi fabricile
de cărămidă de la Sîntimbru
şi Pricaz, fabrica de var din
Sibiu etc. Şi mina are fruntaşii
ei. Cele mai bune echipe sînt
cele conduse de minerii loan
T,oza, losif Duşan şi Avram
Loza.
Un cătt tăior
oborînd pe firul apei de
la Vaţa de Sus spre sta­
De ce înfîrzte pregătirile?
Datorită aplicării regulilor a-
grotehnice recolta de grîu a gos­
podăriei colective „1 Mai“ din
Batiz este mai mare, cu circa
500 kg. la ha. decît cea prevă­
zută în plan. De pe lotul semin­
cer, ce însumează 20 ha., s-a ob­
ţinut o producţie medie de 2.400
kg. grîu Ia ha. Acesta a fost de­
pozitat separat, unde este lopă­
tat cu grijă. Dar, sfatul popular
din Călan, (preşedinte tov. loan
Tuza) nu a sprijinit în suficien­
tă măsură gospodăria colectivă
din Batiz pentru terminarea tre-
ierişului. Pînă la 27 august, la
G.A.C. „1 Mai“ nu s-a treierat
decît griul de pe 90 din cele 150
ha. In această situaţie, despre
pregătirile pentru campania de
toamnă încă nu poate îi vorba.
tetul comunal de partid şi de
Ia Sfatul popular Călan să ia
măsurile cele mai eficiente pen­
tru ca şi la G.A.C. din Batiz să
fie terminat treierişul cît mai
grabnic şi să înceapă pregătirile
în vederea campaniei agricole de
toamnă.
E. BERGHIAN
muncii voluntare depusă de că­
tre cetăţeni, s-~ ajuns ca lucra­
rea să coste numai 13.966 lei.
în loc de 32.000 lei cît era pre­
văzut în devizul iniţial.
O altă propunere preţioasă fă­
cut? de această comisie este şi
aceea de a se construi tot prin.
folosirea posibilităţilor locale un
pod pe drumul dintre satele
Glodineşti şi Petreştii După de­
viz lucrarea trebuia să coste
13.000 lei. Dar în urma propu­
nerii de a se folosi pietriş şi
alte agregate din carierele loca­
le, s-a făcut o economie de a-
proape 7.000 lei.
In momentul de faţă comisia
permanentă de gospodărie co­
munală a luat în studiu proble­
ma sprijinirii construcţiilor din
gospodăriile agricole colective.
In acest scop a şi făcut propu­
nerea ca resturile de pietriş de
la carierele Zam şi Brănişca să
fie furnizate gospodăriilor agri­
cole colective din raion în ve­
derea turnării fundaţiilor la
grajdurile pe care le execută.
morii năzdrăvane. Alături de
morar, zărim pe şeful secţiei
mixte a fabricii de var, Teodor
Tudoran. Lui îi aparţinea năs­ de la începutul anului el a fă­ drian Moţiu şi Nicolae Botici.
— Dacă reuşesc — ne spune
el ginclitor — fabrica noastră
va deveni rentabilă. Varul va
costa mult mai puţin, consu­
mul de lemn va fi redus la zero
şi i se va putea da o valorifi­
—¦¦Ce urmăriţi să faceţi ? în­
trebarăm curioşi.
— Ştiţi, eu am lucrat ca lă­
cătuş 1a. o uzină electrică unde
arderea în cazane se făcea cu
cărbune praf. Se dezvoltă, în
acest fel, o temperatură mai
mare, arderea este mai violen­
tă şi mai complectă, randamen­
tul este mai ridicat. Am stu­
diat. procesul de ardere din
cuptorul fabricii şi am văzut
că şi aici se poate aplica acest
sistem. Am încercat deci să
înlocuiesc, lemnul cu cărbunele
praf. Pînă acum, măcinam căr­
bunele cu un vait de 'decorticat
DRUMUL SOCIALISMULUI
Ca şi la faza regională a celui de-al V-lea concurs artis­
tic, şi la festivalul Fâgidhat"ăt tineretului, soliştii dansatori din
Sîngătin au ocupat locul' I.
IN CLIŞEU : Unul dintre soliştii dansatori din Sîngătin,
surprins în iureşul jocului.
Aetrani patriotice
Brigada utemistă de muncă
patriotică din satul Dobîrca, ra­ numără tinerii Achim Cunţan,
ionul Sebeş, a efectuat, pînă la
data de 18 august a. c., peste
1.400 ore de muncă voluntară
la diferite lucrări din cadrul
gospodăriei agricole colective.
Aşa, de exemplu, tinerii au
strîns şi transportat grîul de pe
suprafaţa de 3 ha., borceagul
de pe 2 ha. etc.
Printre cei care au muncit
experienţa care, dacă va reuşi, primesc grăbiţi pietrele aduse
va aduce economii de 231 tone de afară şi le clădesc sub gu­
lemn lunar.
De la tov. Mîţ Miron, preşe­
dintele Sfatului popular al co­
munei Vaţa, am aflat, mai
multe despre acest om. încă
consumul specific ele lemn cu Intr-o zi o ploaie puternică
circa 30 la sută. Pe el însă îl
frămîntă problema înlocuirii
complecte a lemnului în pro­
cesul de ardere. Dacă va reuşi,
preţul de cost va fi redus cu
circa 160 lei pe tona de var.
Şi fără îndoială că va reuşi. pele pătrundeau în cuptor, fo­
E un harnic şi priceput căută­
tor al noului.
Stăpînii fabricii
W n cuptorul circular de la
* poalele coşului uriaş al
fabricii, toate procesele tehno­ faţa gurilor cuptorului un zid
logice se petrec deodată. In­
tr-o parte varul este ars la in­ citori din fabrică aii sărit în
candescenţă, în urma focului
se evacuează piatra arsă, iar
înaintea tui, oamenii clădesc,
după o regulă anumită, bucă­
ţile de calcar ce se vor trans­
forma în var. In continuu, oa­
menii clădesc înaintea focului
stive de piatră şi adună din
¦'»AV“ V/vV'
,î> ' „V"''
mai mult în aceste acţiuni, se
Gheorghe Puştea, Dumitru Ju-
gastru, Achim Verdeş şi alţii.
Chemînd la întrecere brigăzile
utemiste de muncă patriotică din
comunele Miercurea, Gîrbova şi
Draşov, tinerii din Dobîrca s-au
angajat, printre altele, să însilo-
zeze cantitatea de 4 vagoane cu
porumb.
J. DUMITRU
corespondent
rile de foc. Printre cei mai is­
cusiţi şi mai harnici muncitori
ai sectorului sînt tovarăşii
Gheorghe Ciur, Simion Vîrdea,
Neag Petru, Toc Cîmpean, A-
s-a abătut asupra localităţii.
Apele strînse de pe colinele din
apropiere s-au revărsat peste
şanţurile din jurul cuptorului.
Şi ploaia cădea mereu. Pri­
mejdia era evidentă. Dacă a-
cul era stins, varul începea să
fiarbă dînd foc fabricii.
Unul din încărcători — Jur­
ca Isac — a zărit însă la timp
pericolul. înarmat cu o lopa­
tă, a început să clădească în
cie praf de var. Şi alţi mun­
ajutorul lui, reuşind să evite
pătrunderea apei în cuptor.
Fabrica a fost astfel salvată.
întrebăm pe tov. Isac Jurca
— un om vîrstnic, echipat în­
hame moţeşti, despre fapta lui
şi a tovarăşilor. Inălţînd mi­
rat din sprîncene, el ne răs­
GH. STOICOVICI
SA'V ' *vy\jr'
Tulnicarele din Dul-
r % zeşti, raionul Brad, au
U jost mult aplaudate pe
estradele celui de-al
I/l-lea !estival regional
al tineretului. Clnlecele lor au
exprimai bucuria vieţii noi pe care
o trăiesc astăzi moţii, bucuria
muncii avintale pentru construcţia
viiiorului luminos al patriei.
IN CLIŞEU : Tulnicarele din
Bulzeşti, pe scena teatrului de
vară din Deva.
Succese ale cooperatorilor
meşteşugari din Simeria
In anul acesta cooperativa de
producţie meşteşugărească „Mun­
ca colectivă“ din Simeria a cu­
noscut o îmbunătăţire simţitoare
în ce priveşte deservirea popu­
laţiei. Datorită unor prestări de
servicii de bună calitate, numă­
rul reclamaţiilor a scăzut simţi­
tor. Aici s-au înfiinţat noi sec­
ţii care să deservească cît mai
bine populaţia.
A crescut numărul
cooperatorilor
M începutul anului, coopera­
tiva „Munca colectivă“ totaliza
un număr de 125 membri. Pen­
tru atragerea de noi membri din
rîndul micilor meseriaşi, condu­
cerea cooperativei a organizat
cîteva consfătuiri unde s-a ară­
tat ce înseamnă să lucrezi în
sectorul socialist. Ga urmare a
muncii de convingere, au mai
intrat în cooperativă încă 45 de
mici meseriaşi. Astfel, numai la
croitoria pentru femei, unde se
lucră doar cu 5 cooperatoare,
s-a ajuns să se formeze o sec­
ţie c u -17 croitorese. Secţia croi­
torie pentru bărbaţi a fost mă­
rită de asemenea cu încă 5
membri, iar în secţiile de con­
strucţii, tîmplărie de mobilă şi
binale şi cizmărie au mai in­
trat aproape 30 de mici mese­
riaşi.
Tot în vederea întăririi coope­
rativei cu oameni calificaţi, con­
siliul de conducere a trimis în
acest an 8 ucenici la şcolile de
specializare din localităţile Si­
biu, Ploeşti, Brăila etc. Totoda­
tă ucenicii sînt repartizaţi să
lucreze la diferite secţii unde îşi
însuşesc tainele meseriei.
Realizări şi perspective
Datorită măsurilor tehnico-or-
ganizatorice luate de către con­
ducerea cooperativei, au fost ob­
B fe a o e m ts
Nr. 1456
a subfilialei
S. RnS. C. P e tro ş a n i
Zilele trecute a avut loc la
subfiliala S.R.S.C. din Petroşani
o şedinţă festivă cu membrii sec­
ţiilor ştiinţifice. Cu această
ocazie, s-a analizat aportul adus
de membrii subfilialei la cultu­
ralizarea oamenilor muncii din
Valea Jiului prin universităţile
populare, lectoratele cu părinţii,
lectoratele de cultură generală,
simpozioane şi conferinţe. Apre­
ciind munca depusă de către
membrii subfilialei S.R.S.C. Pe­
troşani, Consiliul de conducere
al S.R.S.C. a acordat un număr
de 30 insigne „Evidenţiat pen­
tru activitate S.R.S.C.“.
Printre tovarăşii care au pri­
mit această insignă se numără
conf. univ. Stoica Emil, decan
al Institutului de mine Petro­
şani, conf. univ. Ion Petrea,
lector univ. Pop Aurel, preşe­
dintele subfilialei S.R.S.C., Vic­
tor Bădâu, şeful secţiei de în-
văţămînt şi cultură a Sfatului
popular raional, prof. Marin
Verzan, dr. Constantin Lepăda­
tă, medic emerit al R. P. R.,
Gheorghe Vîjdea, secretar al co­
mitetului raional de partid şi
alţii.
In numele celor evidenţiaţi,
tov. procuror şef llie Tiţă a ară­
tat sarcinile de viitor care stau
în faţa membrilor S.R.S.C. din
Valea Jiului în opera de deşa-
vîrşire a revoluţiei culturale.
R. BAI.ŞAN
corespondent
ţinute frumoase succese în co
priveşte realizarea planului de
producţie pe ramuri de activi­
tate, De exemplu, la producţia
marfă procentul de realizare a
planului a atins în ultimele luni
cifra de 144 la sută, în ramura
prestări de servicii neindustriale
cu 111 la sută, iar planul de li-,
vrări către comerţul socialist a
fost realizat în proporţie de 128
la sută. In această perioadă pro­
ductivitatea muncii a crescut cu
2 la sută faţă de cea planifica­
tă, iar cîştigul'mediu a fost mă­
rit cu 9,4 la sută. Un aport deo­
sebit în realizarea acestor suc­
cese au adus cooperatorii
Aurelia Sîrbu, Sabin Lădar,
Wilhelm Sohmith, Aspazia Erc-
sy, Francisc Bolog şi alţii.
In scopul bunei deserviri a
populaţiei, consiliul de rronduce-
re a trecut la deschiderea* de noi
unităţi şi secţii. Astfel, au fost
deschise secţiile de biciclete, ar­
tă decorativă, spălătorie chimi­
că şi b'oiangerie.
Analizînd posibilităţile existen­
te, consiliul de conducere al co­
operativei a luat o serie de rriă-
suri pentru a deschid* în anul
acesta noi secţii. AstfJ, la Că­
lan se va deschide în curînd o
secţie de coafură şi o secţie rle
croitorie femei, la Simeria sec­
ţii de reparaţii radio, maşini de
scris, de calculat şi cusut, pre­
cum şi o secţie de ceasornic^
rie.
SABIN MUNTEANU
corespondent
:> PLEXIGLAS j
j DEŞEURI <
j Cumpără j
I.I.S. CELULOIDUL ^
Bucureşti
str. 30 Decembrie nr. 54
Telefon : 15.45.54.
m ryre m !E rk l> a 4 ü
ofer/re
m & m âz.
NUMEROASE
PREMII ÎN
@B BEC 7S