Page 103 - 1959-08

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA!
rm
Anuí Xi Nr. 1457
la Combinatul
siderurgic
din Hunedoara
ILEA IORDAN
laminator Ia laminorul de 800 mm.<
Colectivul din care face parte a la-< 1.182.940 lei economii
tninat pină ia 23 August mai bine
de 10.000 tone lingouri de oţel;
peste plan.
IANIS BA1RAS
( şef de echipă la linia de laminare |
,a laminorului de 800 mm. Este înj
permanenţă preocupat de reducerea^
rebutului şi de realizarea a cit maij
multe economii.
-'V velor, a remorcării trenurilor cu
CONSTANTIN MOGONEA
prim-topitor la cuptorul nr. 3 a l'
>oţelăriei Martin nr. 1. Ojelarii aces-'
1tei secţii au produs în afara sar- 1
1 cinilor de plan pînă la 23 August^
’ aproape 18.000 tone oţel.
înainte de term en
Colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la fabrica
chimică din Orăştie a obţinut
realizări frumoase în cursul a-
cestui an. Muncind cu conştiin­
ciozitate şi însufleţire a reuşit
să-şi depăşească cu regularitate
sarcinile de plan, realizînd tot­
odată economii însemnate la
preţul de cost.
In urma apariţiei Hotărîrii
plenarei C.C. al P.M.R. din 13—
14 iulie, întrecerea socialistă pen­
tru obţinerea celor mai frumoa­
se realizări în producţie a luat
un nou avînt. Drept urmare, du­
pă cum am fost anunţaţi printr-o
telegramă sosită la redacţie, har­
nicul colectiv dă astăzi produse
în contul zilei de 2 octombrie.
r Clipe de neuitat
i so c ia li c Comitetul regional U .T .M . \
l a organizat în luna aceasta ¦)
i la Pietrosu, raionul Haţeg, o )
j- tabără a elevilor utemişti din 1
L şcolile medii ale regiunii noa- ^
l stre. Cei 75 de elevi utemişti ]
L romîni, maghiari şi germani, 3
L care au petrecut 20 de zile în }
L tabăra din Pietrosu, au orga- 3
l nizat excursii, un concursţ
Duminică 30 august 1959 4 pagini 20 bani L „Drumeţii veseli", reuniuni 3
t tovărăşeşti, întreceri sportive ]
ţ etc. 3
i Se schimbă [ Elevii din tabără s-au an--]
L gajat ca, reîntorşi în o rg a -3
aspectul satului t nizaţiile U.T.M. din şcolile din ^
( care fac parte, să muncească ţ
Satul Mihăileni face parte din [ şi mai mult pentru însuşirea 3
satele de munte ale raionului
Brad. Aici, in anii regimului t materiilor predate şi îndepli-]
In şapte luni : democrat-popular au avut toc l nirea sarcinilor de organiza- 3
Însemnate transformări ce schim­
bă pe zi ce trece aspectul satu­ t ţie. 3
lui, uşurează traiul şi munca oa­ 3
Colectivul de muncitori, teh­ în exploatare, s-au obţinut suc­ menilor. ÎLIE TURCU
nicieni şi ingineri de la Depoul cese de seamă în ce priveşte corespondent »J3 Ií
C.F.R. Simeria, mobilizat de realizarea de economii. Azi, peste 40 la sută din lo­
către organizaţia de partid, luptă cuitorii satului şi-au construit Creşte mişcarea de inovaţii In timp ce pă- (i
în mod susţinut pentru realiza­ In primele şapte luni ale a- case frumoase din cărămidă, iar în Valea Jiului rinţii lor sînt la;
rea de cit mai multe economii cestui an colectivul de aci a rea­ în mijlocul satului s-a ridicat o
în producţie. lizat economii la preţul de cost şcoală impunătoare. Tot aici a P rin inovaţii şi raţionalizări, tizarea transportului cupelor plli- U lucru, copiii mun­
al producţiei de 1.182.940 lei. luat fiinţă o întovărăşire zoo­ minerii, inginerii şi tehni­ ne la funicularul de la exploa­ citorilor de la ta-;
Ca urmare a eforturilor de­ Numai ca urmare a economisirii tehnică în care au fost aduse cienii mineri din Valea Jiului tarea’ Ânjnoasa, aparatul pen- brica de cărămidă
puse în această direcţie, a ex­ combustibilului convenţional s-au peste 300 de oi, iar întovărăşi­ din Sîntimbru petrec ore plă­
ploatării raţionale a locomoti­ realizat în primul semestru e- tă au adunat materialele pentru aduc o contribuţie deosebită la . fru încărcarea sculelor de mină cute şi educative la grădiniţă.(
conomii în valoare de 435.006 construirea unui saivan.
supratonaj, economisirii com­ lei, iar în luna iulie s-a econo­ uşurarea muncii în subteran, la cu materiale dure prin seîntei In clişeu: Aspect de 1a,
bustibilului convenţional şi a misit combustibil în valoare de Şi la magazinul mixt din grădiniţa de copii din Sîn-j
bunei întreţineri a locomotivelor 105.840 lei. acest sat au survenit în ultimele creşterea producţiei şi producti­ electrice la exploatarea Uricani, timbru.
zile unele schimbări. Acesta a
fost dotat cu tejghele şi rafturi vităţii muncii. amplasarea judicioasă a suitoa­ Cursuri de pregătire
noi, iar vitrina magazinului a
fost complect renovatăş In primul semestru din acest relor colectoare la exploatarea a viitorilor studenţi
N. DOICA an, la exploatările carbonifere Vulcan ',şi altele. La exploatarea La 1 M ie a.c., du.pă o întrerupere
de citeva luni de zile, cui reînceput
corespondent din Valea Jiu'lui s-au înregistrat >ho nea se află în studiu un sis­ cursurile de pregătire de la Institutul
de mine din Petroşani. Un număr,
în contul lunii septembrie peste 260 de inovaţii, din care tem original de arm are m eta­ de 43 de candidaţi de la exploatările
miniere ale Văii Jiului, au urmat a-
188 au şi fost aplicate în pro­ lică în abatajele cameră de pe cesle cursuri în prima serie, iar de
la 1 august au începui pregătirile can­
Colectivul! de muncitori, teh­ declasate a fost redus la 4,62 ducţie, realizîndu-se de pe urma urma căruia se pot realiza e-
nicieni şi ingineri de la furna­ la sută, faţă de 5 la sută oît
lul tineretului al uzinei „Victo- este admis. lor economii antecalculate de conomif de 7—9 m.c. de lemn
ria“-Gălan — antrenat în între­
cerea socialistă şi aplicînd cu S-au evidenţiat în mod deo­ peste 1.400.000 lei. Sînt valo­ la • fiec -e 10 tone de cărbune
succes metodele sovietice de sebit şeful dozator Dumitru Je­
muncă, a reuşit ca în ziua de nam,' furnaliştii I Ioan Stăni- roase inovaţiile privind automa­ extras.
28 august să-şi realizeze planul l.oiu şi Constantin Dascălu,
lunar de producţie, depăşindu-1 prim-furnalistul Eronim Furoi La „Ceramica“ Baru Mare didaţii de la întreprinderile miniere,
chiar cu 22,9 tone fontă. şi cauperistul Alexandru Pîrvu- din întreaga ţară.
leţ.
De remarcat este faptul că în I a întreprinderea „Cerami­ lor refractare se executau ma­ Majoritatea celor 80 de candidaţi care
cursul acestei luni, procentul de I. FEKETE ca“ din Baru Mare activi­ nual. Cu sprijinul inovatorilor iau parte la pregătire sînt propuşi pen­
tatea inovatorilor se simte în Ilie Grozav, Garai Kiss, Ştefan tru concursul de burse acordate de
corespondent toate secţiile. Exemplul inova­ Torok, Alexandru Katona şi al­ către întreprinderi. Aceste cursuri se
torilor comunişti, care au adus ţii, 85 la sută din operaţiile ma­ ţin zilnic la algebră, trigonometrie,
prin inovaţiile lor îmbunătăţiri nuale au fost mecanizate.
substanţiale procesului tehnolo­ geometrie şi fizică.
gic, este un îndemn pentru în­ O inovaţie importantă, care
tregul colectiv. aduce anual economii de 8.000 Printre cei mai buni candidaţi se
Pînă în prezent din 42 de metri steri de lemn, este „Adap­
inovaţii şi raţionalizări propuse, tarea instalaţiei de gazificare la numără tou. Nicolae Ionescu, Mihai
34 au fost aplicate în practică. cuptoare cu cameră unde se ard
Comunistul Ilie Grozav este produsele refractare“. Ea a fost Ciocîrlie de la mina Petrila, Marin
strungar şi răspunde de în tre ­ concepută de un colectiv de 4
inovatori, printre care Iosif Pa- Blendea de la preparaţia Lupeni, Gheor­
suth şi inginerul chimist Ştefan
Premii pentru muncitori Mircea. ghe Şpurigan de la m im Lupeni, Ni­
colae Oncioiu de la mina Aninoasa
Datorită muncii Prime excepţiona­ 600 lei. Fochiştii şi alţii.
depuse şi a rezulta­ le, cuprinse între Gheorghe Buciuman,
telor obţinute în în­ 250—1.300 lei s-au Nicolae Ivăşcoi, Io­ R. BALŞAN
trecerea socialistă, acordat,unui număr sif Homorodean, Io­ corespondent
depoul de locomoti­ de 180 salariaţi. sif Pristopan şi al­
ve Simeria a primit Printre cei premiaţi ţii, au primit cîte ţinerea şi utilarea cu piese de
Diploma de depou se numără mecani­ 375—400 lei premii.
fruntaş pe regionala cii de locomotivă Gheorghe Sîrbu, şef VEŞTI DIN ORAŞUL BRADschimb a preselor din fabrică.
fruntaşi Iosif Albu, de echipă la lăcă­
C.F.R. Timişoara. Pavel Ba'laj, Fran- tuşi, a fost premiat Numele său este de 6 ori înscris
oisc Susan, Paul cu 500 lei, iar loan S Ioan Sevestrianlucrează la una, în dreptul inovaţiilor înregistra­
Ca urmare a aces­ Erdei, Simion Mi- Sauer, şeful unei al­
huţ şi alţii, care au te echipe de lăcătuşi < din maşinile de frezat „Cant", în . te de cabinetul tehnic. Una din Noi străzi modernizate
tui fapt, pentru pre­ primit premii cu­ a primit un premiu <•secţia de finisat a fabricii „Arde- / inovaţiile sale, care a înlocuit
prinse între 500 şi de 450 lei. < leana“ din Albalulia. Pelingă fap- > complect munca manuală, este Importante sume de bani au cestei străzi făcînd economii în
mierea colectivului Xtul că îşi depăşeşte planul lună de intitulată „Dispozitiv de scoa­ fost alocate din bugetul sfatului valoare de peste 30.000 lei.
< lună cu 8— 10 la sută, el face şi lu-? terea cărămizilor refractare la popular orăşenesc Brad pe
de muncitori, tehni­ anul în curs, pentru reconstrui­ Tot în această perioadă a fost
5 cru de calitate. < reconstruită pe o lungime de
cieni şi ingineri s-a
l In clişeu : Ioan Sevestrian la lo­ presele cu fricţiune“. rea străzilor, in lunile iulie şi 600 metri, strada Horia. Dato­
acordat suma de cul de muncă. Pînă în 1952 cele mai multe august mai multe străzi ale ora­ rită efortului pe care i-au depus
şului s-au transformat în adevă­ constructorii s-a reuşit ca şi la
78.300 lei. operaţii de fasonare a produse­ această lucrare să se realizeze
rate şantiere.
Pe strada Iazului, de pildă, economii. In ioc să coste 128.000
LA S FIR S IT DE ETAPĂ s-au executat lucrări de umplu­ lei cit prevedea devizul, recon­
$ tură şi pavaj în valoare de strucţia a fost realizată cu
153.000 Iei. Prin buna organi­ 125.000 lei. La începutul lunii
zare a muncii şi prin folosirea viitoare se vor deschide noi şan­
materialelor din resurse locale tiere de modernizare a străzilor.
Nu mai departe decît acum descreţească. Hunedorenii o lua­ furnaliştii secţiei l-a ar fi des­ toare a făcut bine cunoscute nu­ constructorii întreprinderii de Se vor executa lucrări în va­
doi ani, poarta nr. 10 a Com­ seră înaintea Reşiţei. făşurat o activitate ritmică. Un mele unor muncitori fruntaşi cum gospodărire a oraşului au reu­ loare de 200.000 lei pe străzile
binatului siderurgic Hunedoara panou similar cu cel adresat 0- ar fi jurnalistul Alexandru 0- şit să execute reconstrucţia a- Zarandulul şi 30 Decembrie.
era ca orice altă intrare. Cînd Obiectivul multor discuţii in ţelarilor îi îndeamnă la lupta laru, laminatorul Gheorghe Mă-
ploua, noroi, cînd nu ploua, şedinţe şi consfătuiri, de produc­ pentru recuperarea rămînerii în înfrumuseţează oraşul
praf. Acum aspectul e cu totul ţie, cîştigarea întrecerii preocu­
altul. Cel ce pentru prima dată pa deopotrivă pe muncitor cit urmă, pentru creşterea produc­ năilă, oţelarii Hristos Cocnaris, In cinstea zilei de 23 August, scopul terminării el înainte de
calcă pragul acestei porţi râ­ şi pe şeful de secţie. Şi s-a ho- ţiei de fontă (este vorba de fur­ Paul Orelt, Dumitru Brujan, a- în oraşul Brad au fost iniţiate termen, aproape 200 de tineri
mine oarecum descumpănit. Şi tărit atunci ca a doua etapă a naliştii secţiei l-a furnale). glomeratoristul Tănase Pangas, mai multe acţiuni de înfrumuse­ utemişti au efectuat muncă vo­
dacă: termocentrala, coşurile 0- întrecerii — în cinstea zilei de cocsarul Constantin Zamfir, nu­ ţare. Pînă acum s-au prestat luntară atît la lucrările califica­
ţelăriei Martin noi şi furnalele 23 August — să fie etapa ho- Luminătorii, de asemenea au me care au figurat sau figurează 13.000 ore de muncă voluntară te cît şi Ia cele necalificate. Pînă
5—6 nu i-ar trăda prezenţa com­ tărîtoare în cîştigarea disputei. obţinut rezultate bune, fiind la pe panourile din aleea fruntaşi­ eîectuîndu-se lucrări în valoare în prezent, s-au prestat peste 900
binatului, vizitatorul s-ar crede ora aciuată cu mai bine de 2.000 lor. ¦ de 31.000 lei. S-au făcut astfel ore de muncă voluntară. S-a
în cine ştie ce parc bine între­ Acum, la sfirşit de elapă, se tone înaintea reşiţenilor. Acest amenajări de parcuri şi zone reuşit astfel ca preţul de cost al
ţinut. Aleea fruntaşilor, denumi­ constată că hotărlrea a prins lucru, departe de a-i linişti, tre­ Elanul cu care se munceşte şi verzi, reparări de drumuri, re­ lucrării să fie redus cu aproxi­
re încetăţenită printre side- viată. La oţel, spre exemplu — buie să le dea de gîndit şi în in prezent, arată hotărlrea si- parări de garduri etc. mativ 15.000 lei.
rurgişti, spaţiile verzi, rondourile obiectivul principal al întrecerii special celor de la bluming, de­ derurgiştilor hunedoreni de a
de flori, te duc cu ghidul nu ta — hunedorenii. au un avans de oarece diferenţa nefiind prea ma­ cîştiga întrecerea cu Reşiţa, de O importantă acţiune este şi Printre deputaţii care au mun­
fontă şi oţel, ci la o oarecare peste 12.000 tone faţă de re- re se pot ivi surprize. a da patriei tot mai mult metal. cea iniţiată de curînd pentru re­
staţiune de odihnă. şiţeni. Acest avans putea fi construirea cantinei oraşului. In cit Ia mobilizarea şi îndruma­
însă şi mai. mare dacă oţelarii In ce priveşte pe cocsari, cele A. JURCA
Aici, înconjurat de verdele de la oţetăria Martin nr. 2 ar aproape 40.000 tone cocs meta­ rea cetăţenilor pentru executa­
plopilor şi ierbii, alături de fi contribuit în mai mare mă­ lurgic în plus faţă de realizările
panoul fruntaşilor combinatului, sură la cifra totală de 30.000 cocsarilor reşiţeni, le dă dreptul rea acestor lucrări au fost tov.
există un loc anume, unde, fără tone otel peste plan de la în­
exagerare, ta orice oră găseşti ceputul anului. Pentru acest lu­ Ion David, Mircea Băcăniei,
cel puţin un om-doi privind un cru pe aceeaşi alee, un panou
tablou, un grafic mai bine zts. are scrise pe el cuvintele: „O- încă de pe acum să se considere Cornel Şerban, Onea Onică şl
Acest grafic cuprinde situaţia ţelari ai secţiei a Il-a O.S.M .!
operativă a întrecerii cu Reşiţa. Nu uitaţi că indicii de utilizare cîştigători ai întrecerii. Gheorghe Crăciunescu.
ai cuptoarelor sînt sub posibili­
Schimbate la intervale regu­ tăţile voastre reale". Rezultate Fără îndoială secretul acestor
late, benzile cu cifre sînt aştep­ frumoase au obţinut în această
tate cu nerăbdare. Se comentea­ întrecere oţelarii de la oţetăria victorii se găseşte în munca
Martin nr. 1 (18.000 tone oţet însufleţită a tuturor colectivelor
ză, se fac pronosticuri în jurul peste plan) şi cei de ta cuptoa­
rele electrice. Pînă la sfîrşitul secţiilor. Numeroasele propuneri
lor. E normat să fie aşa. între­ anului mai sînt citeva luni, timp de măsuri tehnico-organizatorice
în care se pe>t realiza multe.
cerea declanşată la începutul a- aplicate în viaţă, cum ar fi, spre Magazin (pag. 2-a) ;
Furnaliştii se prezintă bine în exemplu, mărirea greutăţii pilo­
nulul s-a integrat organic în ce priveşte cantitatea de fontă e- ţilor de şarjă la cocserie, utili­ In frontalul celor două
laborată peste plan. De la în­ zarea aerului cu umiditate con­ (pag. 3-a) ;
preocupările colectivului şi re­ ceputul anului şi pină acum ei stantă prin adăugarea de aburi
au produs cu aproape 17.000 to­ supraîncălziţi la vîntul insuflat Expoziţia de artă plasti­
zultatele suscită mult interes. E ne fontă mai m ult, decît preve­ că din Deva — o valoroasă
deau sarcinile de plan, adică cu in furnale — secţia II-a furnale realizare a plasticii hunedo-
în joc prestigiul colectivului, cu- peste 8.000 tone mai mult decît rene (pag. 3-a) ;
furnaliştii reşiţeni. Şi aici rezulta­ — precum şi altele, au contri­
vuitul dat. tele puteau fi mai frumoase, dacă 0 1 septembrie — Ziua in­
buit mult ta obţinerea acestor ternaţională de luptă împotri­
La începutul anului, un tri­ succese. va unui nou război
mestru şi ceva, oamenii plecau Nu poate fi trecut cu vederea (pag. 4-a);
întunecaţi, din faţa graficului. A- avîntul în muncă al siderurgiş-
poi, odată cu începutul lunii tilor, care nu şi-au precupeţit
mai, frunţile au început să se eforturile ponfru a da patriei Brigada fruntaşă de la secţia de depănat a Filalivii Lupeni, condusă • Vii proteste împotriva in­
cantităţi cit mai mari ele pro­ de Eugenia Ruican, îşi depăşeşte norma zilnică cu 19—20 procenic. tenţiei Franţei de a experi­
duse siderurgice. menta bomba atomică în Sa-
In clişeu: Membrele brigăzii: Maria Rol, Ana Ducina, E. Ruican, Ve-
Această uriaşă muncă crea- < ronica Moga şi Alaria Luniperdean. hara (pag. 4-a).