Page 105 - 1959-08
P. 105
Nr. 1457 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag, 3
s ss jg g B j^ ^ g g ^ ^ ^ ^ ^ g CTBHgSBH BBSaaSgBBBEBaBBBBBaai f
In frontalul celor două o « Manifestări peste hotare
La mina Lupeni, cea mai mare din fier. Armarea în fier asigură facem răpirea, iar în celelalte in cinstea zilei de 23 August
exploatare carboniferă din Va o bună susţinere a abatajului două schimburi, răpitorii şi mon- jlfÉ É IT A L IA pre viaţa şi opera poetului latin
lea Jiului,; o bună parte din permiţînd introducerea havezei. torii mai scot încă o fîşie. Nu Ovidiu la 5 septembrie.
producţia de cărbune este ex Cu ajutorul havezei, Rus Arpad mai havatorii să ne ajute, să 0 flp lll ROMA Corespondentul Ager-
trasă din abataje frontale. In şi Dondoczi Garol taie în nu fie aici cînd avem nevoie de pres anunţă : Sub auspiciile A- Expoziţii şi manifestări închi
frontalele Lupeniului lupta pen mai 2 ore o crestătură adîncă ei... 4p sociaţiei Italia-Romînia, ale nate prieteniei italo-romîne, pre
tru o productivitate înaltă a de 1,30 m. în frontul de cărbu Im Consiliului Municipal al locali cum şi celei de-a ,15-a aniver
muncii se desfăşoară sub lozin ne pe lungimea abatajului. In Au discutat îndelung, au fă tăţii Sulmona, au fost organi sări a eliberării Romîniei, sînt
ca „Ziua şi fîşia“. Multe bri urma havezei întregul front de cut socoteli, au aranjat lucru In ultimii am, in comuna Mierea rea a !ost deschisă o casă de naştere. zate o serie de manifestări în programate pentru zilele aces
găzi de frontalişti, între care cărbune se fisurează pe supra rile pînă la amănunt, astfel ca Personalul calificai care deserveşte această casă de naştere dă o asistentă chinate prieteniei dintre Italia tea ta Roma, Milano, şi în di
cele conduse de comuniştii Nagy feţele de clivaj, crapă sub a- munca să se desfăşoare orga medicală de calitate. şi Republica Populară Romînă. ferite alte localităţi.
Andrei, Popa Ion de pe stratul păsarea tavanului, aşteptînd doar nizat şi au pornit la muncă. Aceste manifestări s-au deschis
5, Fure Alexandru de pe stratul să fie „ciupit“ cu ciocanul de printr-o conferinţă de presă la Numeroase ziare italiene —
15, extrag zilnic cîte o fîşie. A- abataj ca să curgă din belşug Rezultatul ? care a luat cuvîntu] primarul printre care „Unita“, „II Paese“,
ceasta înseamnă o productivi pe craţer. Brigada lui Schianu reali Sulmonei, generalul Ruggieri. „II Messagerra“, „II Tempa“ au
tate înaltă, constantă, înseamnă zează înaintare cu frontalul de publicat informaţii despre aces
cantităţi mereu sporite de căr S-a născut o idee nouă 40 m„ lunar, ceea ce la mina A fost de asemenea organiza te manifestări ale prieteniei ita
bune cocsificabil necesar indus Lupeni poate fi socotit un re tă o expoziţie a afişului de spec lo-romîne.
triei noastre siderurgice. Brigada lui Schianu e forma cord. Abatajul lor e un abataj tacol în R. P. Romînă. Pentru
tă din tineri. Schianu e şi el al randamentelor în alte: fiecare zilele acestea sînt programate ir
Iată însă că în ultima vreme, iînăr, are 27 de ani. Printre cei miner dă cîte 3-4 tone peste în continuare o serie de mani
la mina Lupeni se vorbeşte des 33 de oameni din brigadă dacă productivitatea planificată. Iar festări — printre care deschide Sub titlul „Romînia pe calea
pre un frontal în care, în anu sînt 2-3 mai vîrstnici. Toţi sînt dacă se adaugă consumul redus rea unei expoziţii a teatrului socialismului“, ziarul „Unita“
mite zile, se extrag nu o sin însă mineri pricepuţi, căliţi la de material lemnos, se poate ve romînesc, duminică 30 august, publică un amplu articol pe 5
gură fîşie, ci două. E frontalul şcoala muncii în subteran, ho- dea că brigada lui Schianu e organizarea la 3 septembrie a coloane semnat de tovarăşul Ion
brigăzii conduse de Schianu Ion tărîţi să încheie fiecare şut cu fruntaşă în lupta pentru cărbune Gheorghe Maurer, preşedintele
din sectorul IV B. succese în bătălia cărbunelui. mai muţt şi mai ieftin. unui concert de muzică romî- Prezidiului Marii Adunări Na
ţionale -a Republicii Populare
Fier, mecanizare, haveză Schianu e comunist. Nu de nească la Teatrul comunal din Romîne.
puţine ori îl vezi stînd de vor
Dacă intri în abatajul lui Schi bă cu ortacii despre angaja Cu prilejul Zilei minerului, IN CLIŞEU : Aspect din aotivita tea casei de naştere din Miercurea. Sulmona, a unei conferinţe des- R. CEHOSLOVACA
anu ai în faţă tabloul muncii mentul colectivului minei, despre minei Lupeni i s-ă acordat or
de astăzi a minerilor patriei importanţa cărbunelui cocsifi- dinul „Steaua Republicii Popu •— --------------------------------------------------- --------------------------- PRAGA Corespondentul Ager-
noastre. Nu vei vedea nici tîr- cabil pe care ei îl extrag pentru lare Romîne“ clasa I-a. O înal pres a n u n ţă : In Cehoslovacia
năcop, nici troacă, nici sfredel economia naţională. După intro tă apreciere acordată de către LA H U N E D O A R A continuă să se desfăşoare im
de mînă cu care pe vremea ca ducerea în abataj a armăturii partid şi guvern glorioaselor portante manifestări consacrate
pitaliştilor minerii munceau pînă cu stîlpi şi grinzi metalice, după tradiţii de luptă ale minerilor Toată atenţia condiţiilor materiale pentru celei de-a 15-a aniversări a
la epuizare scoţînd cărbune cu ce s-a trecut la havarea fîşiei din Lupeni, a rezultatelor pe deschiderea noii şcoli medii serale marii sărbători a poporului ro*
mari eforturi în schimbul unei de cărbune, Schianu a arătat care ei le obţin în lupta pentru mîn — 23 August.
plăţi care nu le ajungea nici ortacilor săi că aceste măsuri cărbune mai mult. Această înal
măcar pentru pîine. Abatajul trebuie să ducă direct la creş In Moravia, în localitatea Vra-
brigăzii lui Schianu ţi se des terea productivităţii muncii. El
chide în faţă ca un abataj al a chemat minerii tăietori să se tă distincţie a prilejuit pentru cov, a avut loc joi după-amiază
tehnicii moderne, bine înzestrat întreacă între ei pentru scurta
cu maşini şi utilaje care dau rea timpului de tăiere a fîşiei minerii Lupeniului un imbold Aşa cum prevede hotărîrea C.C. al noştinţele predate de profesori. Astfel, rarea cursurilor de pregătire şi însuşi o mare solemnitate în faţa mo
minerilor posibilitatea să mun de cărbune.
cească cu o productivitate înal spre noi succese în muncă. Ei P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri, cu cursul de pregătire de pe lîngă com re a materialului predat, ca urmare a numentului eroilor romîni că
tă. .Gîrlogan Ilie, Panţiru Gheor-
ghe, Donţ Anton, Uloi Gheor s-au angajat să extragă peste privire la îmbunătăţirea învăţămîntului binatul siderurgic a fost frecventat re eforturilor depuse de cadrele didactice, zuţi în luptele de la Vxacov. Mii
De-a lungul frontului, pe toa ghe, Vărzaru Gheorghe şi cei
tă lungimea celor 50 de metri lalţi mineri au pornit între ei planul pe acest an 25.000 tone seral şi fără frecvenţă de cultură ge gulat de 65-70 de tineri muncitori, iar activitatea în oraşul Hunedoara s-a ri de cetăţeni au adus un pios o-
ai abatajului, se întinde un cra- o vie întrecere: care termină
ţer puternic ce transportă fără tăierea în cel mai scurt timp. de cărbune cocsificabil şi să rea nerală şi superior, la Hunedoara va cel de pe lingă I.C.S.H. de 50-55 mun dicat la nivelul sarcinilor trasate de magiu memoriei ostaşilor ro
încetare cărbunele rupt din ort.
Deoparte şi de alta a craţeru- Aşa s-a ajuns ca tăierea să lizeze o economie la preţul de lua fiinţă în toamna acestui an, pe citori. hotărîrea partidului şi guvernului cu mîni. La solemnitate au p y ti-
lui, aliniaţi în patru rînduri, fie gata terminată nu la sfîrşi-
stîlpi de fier construiţi la Uzina tul şutului ci cu o oră-două îna cost de 3 milioane lei. lîngă combinatul siderurgic, o şcoală La 1 septembrie, conform hotărîrii, privire ia îmbunătăţirea învăţămîntului cipat conducători ai organizaţiei
de utilaj minier din Petroşani, inte. întrecerea pentru scurta Realizînd randamente înalte, medie serală. cursurile de pregătire trebuie să-şi în-, seral şi fără frecvenţă de cultură ge de partid, ai frontului naţional,
susţin tavanul. înainte, abatajul rea timpului de executare a di cheie activitatea, elevii muncitori ur- nerală şi superior. Lucrurile Insă, nu ai organizaţiilor de masă şi re
era armat în lemn. Lemnul este feritelor operaţii a cuprins nu cc trec de 8 tone pe cap de om, încă de la apariţia hotărîrii, comi mînd a se prezenta Ia examenul de stan tocmai bine în ce priveşte asigu prezentantul ambasadei R.P.
însă un material scump, căruia numai pe minerii tăietori, ci şi reducînd consumul de lemn prin siile de selecţionare a elevilor munci admitere. Datorită eforturilor depuse de rarea condiţiilor materiale necesare Romîne. Din partea comitetului
i se poate da o mulţime de în pe cei din schimburile de mon armarea în fier cu 90 la sută, tori au depus, sub îndrumarea orga cadrele didactice, la ambele cursuri, deschiderii noii şcoli medii serale. Ho organizaţiei raionale de partid,
trebuinţări mult mai utile. Aici, tare şi răpire. Brigadierul Schi brigada tînăruluî comunist Schi nelor de partid, o intensă activitate materialul din programă a fost par tărîrea prevede obligaţiile pe care le din partea frontului naţional,
în abataj, viaţa lemnului e anu a analizat posibilităţile de anu Ion — brigada din abata pentru popularizarea prevederilor hotă curs în întregime. La cursul de la au conducerile întreprinderilor în vede din partea organizaţiilor de pio
scurtă, Un stîlp pus astăzi în creştere a randamentelor şi a- jul celor două fîşii cum i se mai rîrii şi pentru selecţionarea tinerilor I. C. S. Hunedoara, s-a şi început deja, rea creării condiţiilor materiale nece nieri au fost depuse coroane de
armătură, în două zile nu-1 mai tunci i-a venit în gînd o idee: spune — e în primele rînduri dornici să-şi complecteze cunoştinţele de cîteva zile, recapitularea materiei. sare. Conducerea Combinatului siderur fiori la monumentul eroilor ro
vezi. Frontul înaintează şi el nu s-ar putea oare scoate într-o ale luptei pentru îndeplinirea de cultură generală, să-şi ridice nive- Faptul acesta este deosebit de impor gic din Hunedoara, pe lîngă care ur mîni.
rămîne în urmă, în încleştarea zi, nu o fîşie, ci două ? Dacă nu lui calificării profesionale. Totodată, în tant întrucît ne dă garanţia că tinerii mează să se deschidă noua şcoală me
pietrei, şi dus a fost... Pentru în fiecare zi, cel puţin în una noului angajament de întrecere. cursul lunii mai, pentru pregătirea în elevi muncitori şi-au însuşit temeinic die serală, în colaborare cu conduce Tot în Moravia, la Kjov im
armături noi trebuie lemn nou. sau două zile pe săptămînă... vederea examenelor de admitere în cla cunoştinţele predate şi vor face faţă rea I.C.S. Hunedoara, a rezolvat însă portant centru industrial, la
Si astfel, abatajul înghite zeci I. BRANEA cu succes examenului de admitere în pe jumătate această importantă proble marea întreprindere automatică
de metri cubi de material lem In lupta pentru clasa VUI-a. mă. S-a stabilit doar faptul că noua pentru industria alimentară din
nos scump. sa V ili-a a muncitorilor absolvenţi a şcoală va funcţiona în localul şcolii localitate, a avut loc joi o adu
îndeplinirea noului Concomitent cu desfăşurarea cursuri profesionale, şi anume la etaj, în bi nare consacrată zilei de 23 Au
Cu fierul altfel stau lucrurile. 7 clase elementare, au fost organizate lor de pregătire, comisiile de selecţio rourile unde a fundionat I.P.R.O.M.E.T- gust. Seara, peste 3.000 de ce
Un stîlp metalic, odată adus în angajam ent nare din întreprinderi şi-au continuat ul, urmţnd ca acesta să se mute în tăţeni au luat parte la gala de
abataj, e folosit de un număr Pionieri două cursuri, pe lingă combinat şi munca de popularizare a hotărîrii şi alt local. Deocamdată, atît s-a stabi- filme la care a fost prezentată
nelimitat de ori. Şi la fiecare Schianu a stat din nou de t.C.S. Hunedoara. Atît comisiile de se de recrutare de noi elevi. Pînă în pre- lit. Dar localul despre care este vorba producţia cinematografică ro-
răpire, stîlpul de metal econo vorba cu ortacii. Tovarăşii de zent, în. combinatul siderurgic au fost mai necesită amenajări, reparaţii, zu mînească „Alo, aţi greşit numă
miseşte un stîlp de lemn. Cît se la comitetul de partid al minei în e x c u rs ie lecţionare pe întreprinderi, cît şi cele ' selecţionaţi pentru . examenul de admi grăveli. rul“.
l-au încurajat arătîndu-i că ini două cursuri de pregătire a elevilor tere în clasa VHI-a 254 de tineri mun
adună într-o zi? Dar într-o lu ţiativa lui de a scoate două fî- citori, iar la I.C.S. Hunedoara, 70 de Timpul pînă la deschiderea noului Secretarul comitetului orăşe
nă ? şii pe şut e bună, că poate da Pionierii şi şcolarii de la muncitori, şi-au desfăşurat fără între tineri. Marea majoritate a acestora an de învăţămînt este scurt. Condu nesc de partid a rostit o- cuvîn-
Şcoala elementară de 4 ani rupere activitatea în tot timpul verii. vor urma cursurile şcolii serale şi nu cerea combinatului siderurgic, împre tare în care a subliniat că popu
— 90 lă sută economie de rezultate importante. Acum le din satul Hărău, raionul Ilia, Datorită acestei, permanente preocupări mai o mică parte cursurile fără frec ună cu conducerea I.C.S. Hunedoara laţia Kjovului păstrează cu res
arătă ortacilor cum se pot scoa sub îndrumarea instructoarei l din partea comisiilor, precum şi dato venţă. au datoria să ia grabnice măsuri pen pect amintirea ostaşilor romîni
material lemnos — spunea bri te două fîşii: rită faptului că acestea au fost îndru tru amenajarea în condiţii optime a lo care au căzut alături de cei so
Succese s-au înregistrat şi în ce pri calului pentru şcoală. De asemenea, vietici şi de partizanii cehi şi
gadierul Schianu. Economisim — Noi, cei din schimbul de Viorica Găti, au organizat pe mate şi controlate de către comitetele veşte selecţionarea candidaţilor pentru trebuie întreprinse demersuri pentru slovaci în luptele pentru elibe
tăiere dăm gata fîşia cu o oră examenele de admitere în institutele de procurarea mobilierului necesar. La rarea acestei localităţi de sub
90 la sută din lemn, căci nu nu sau chiar două înainte de sfîr- timpul vacanţei de vară mai de partid şi sprijinite de comitetele de învăţămînt superior. Din combinat au noua şcoală serală vor fi 9 săli de ocupaţia hitleristă.
şitul şutului. In timpul rămas, multe excursii. întreprindere şi U.T.M., numeroşi ti fost selecţionaţi 13 candidaţi la exa clasă. Dacă nu se vor lua măsuri ur
mai stîlpii, ci şi grinzile sînt neri muncitori din combinat, de ia În menele de bursă şi 14 pentru cursu Printre numeroase manifes
Pentru a cunoaşte o parte din treprinderea de construcţii siderurgice rile fără frecvenţă, iar ia I. C. S gente, nu se vor putea începe cursurile ţări conscarate zilei de 23 Au
frumuseţile regiunii Hunedoara, şi din alte întreprinderi ale oraşului Hunedoara 17 candidaţi pentru exame gust la Praga se numără şi
nul de bursă şi 14 pentru cursurile în condiţii optime. deschiderea unei expoziţii de fo
pionierii şi şcolarii din satul au depus cereri de înscriere pentru exa fără frecvenţă. tografii romîneşti. Această ex
Comitetul de partid ai C. S. Hune poziţie, care înfăţişează aspecte
Ilărău au vizitat oraşul Hune menul de admitere în clasa a V lll-a Se poate spune că în ce priveşte se
doara, castelul Huniazilor, ce a noii şcoli medii serale. Totodată, ma doara trebuie să analizeze acest fapt
tatea Devei, etc. Cu ocazia a- joritatea acestora au frecventat cu re
cestor vizite, îndrumătorii au gularitate cele două cursuri de pregă
tire. Pozitiv este şi făptui că nu nu
explicat pionierilor importanţa mai tinerii muncitori absolvenţi ai 7
istorică a locurilor vizitate. clase elementare, dar şi mulţi din cei
absolvenţi ai şcolilor profesionale au
GH. COCIOABĂ urmat zi de zi aceste cursuri de pre
corespondent gătire, însuşindu-şi cu perseverenţă cu lecţionarea elevilor muncitori, desfăşu- şi să adopte hotărîri corespunzătoare. din viaţa şi realizările R. P
Romîne, trezeşte interesul viu
al publicului praghez.
EXPOZIŢIA DE ARTA PLASTICA DIN DEVA Peisajele lui Fodor Kalman fericire lipseşte din preocuparea şi interesantul stil al acvaiinte- R.P. MONGOLA'
se impun prin lirismuil •coloritu multor expozanţi. lor cu subiecte din fabricile de
O oal&mcucL v-m lizait lui cald şi sensibil. Remarcăm GRAFICA, prezentată abun conserve ale graficienei Feher ULAN BATOR (Agerpres).
„Peisaj de pe Maleia". dent la această expoziţie, pri Ecaterina, amîndouă tinere ab — Cu prilejul celei de-a 15-a
vită în ansamblu, se situează la solvente ale Institutului „Nico- aniversări a eliberării Romîniei
Acuarelele şi guaşele lui Su-
ciu Petru — ne referim la pei un nivel superior picturii, atît lae Grigorescu" din Bucureşti. de sub jugul fascist, la Ulan Ba-
a f L Í a i t i e í i ksajele industriale şi compoziţia ca tematică cît şi ca realizare Surprinzător de frumoase, sin tor s-a deschis sub auspiciile
„Grup de pădureţii“ — au at artistică. Gravurile lui Iaşii Ma- cere şi originale, sînt gravurile comitetului pentru apărarea pă
mosfera şi verva specifică teh tyas, Fodor Kalman, Walter expuse de membrii cercului plas cii şi comitetului pentru priete
tic din Lupeni. Gravuri ca nie şi relaţii culturale cu străi
Expoziţia de artă plastică a ceput să semene moarte în rîn- „Primăvara“, care reprezintă o nicii. Frederich, Victor Sylvester, „Construcţii gigantice" de Cri- nătatea din R. P. Mongolă o
artiştilor profesionişti şi ama durile greviştilor. Gama sumbră nedeie ţărănească, degajă un Nagy Ervin, F. Imling Frida, şan Maria, croitoreasă, „Con expoziţie de fotografii înfăţişînd
tori din regiunea Hunedoara, a tabloului, cerul plumburiu, a- sentiment flamand ce ne amin Un real talent se vede şi-n a- Slamka Bela, Bianu Elena, strucţii de şoseile“, de Fecior A- succesele obţinute de R. P. Ro
deschisă la Deva în cinstea ce păsător, vibrat de o factură a- teşte de Breughel. Compoziţia cuarelele „Strada" şi „Uzina“ membri ai cenaolului Uniunii lex., sudor, „Accident 1940“, a mînă în cei 15 ani de la elibe
lei de-a XV-a aniversări a eli gitată, sporesG efectul dramatic în formă de S a horii ţărăneşti ale fiului de cocsar Gheorghe artiştilor plastici — Petroşani, medicului Băianu Constantin, rare, în domeniul economiei şi
berării patriei noastre, se bu de mare tensiune obţinut de gru dă dinamică lucrării. Poate o Coclitu, elev în clasa VII-a e- prin prezenţa lor la toate expo „Puţul 5“ de Sculy Felicia, gos culturii sale.
cură de succes. Sute de oameni parea compoziţională, ce ne a- armonizare mai sensibilă a cu lementară, la Hunedoara. Uşu ziţiile de stat, s-au făcut cunos
rinţa şi curajul exprimării în
ai muncii vizitează zilnic expozi minteşte de „Griviţa" lui Mi- lorii verzi, echilibrată de altfel tr-o tehnică pretenţioasă ca a- cute şi apreciate în întreaga podină, „Inmormîntarea“ de Ratz
ţară şi chiar peste hotare. Sînt loan, fierar, ne conving
ţia. In zilele celui de-al treilea klossy. pe suprafeţele mari,-, decorative, cuarela, la un copil de 15 ani, expuse aici lucrările publicate de competenţa artistică a gravo Succesul vinurilor
festival regional al tineretului, Proiectul de frescă a pictoru mărea valoarea tabloului. e promiţătoare. în albumul de linogravuri dedi rilor amatori de la Lupeni.
sălile expoziţiei au fost pline de cat aniversării a 30 de ani de romîneşti peste hotare
tineri dornici să-şi îmbogăţească lui textilist Szilagyi Bela „Gon- Pictorul A. Mentzel prezintă Feket Năzărel, şamotor la la luptele muncitorilor mineri de Dintre afişe remarcăm mai iz
cunoştinţele. Mulţi dintre ei au într-o atmosferă rembrandiană cuptoare industriale-Hunedoara, la Lupeni din anul 1929. „Pro butite „Tineri mineri, fiţi în frun LYUBLYANA (Agerpres). La
admirat şi comentat lucrări Cronică plastică tabloul „Lămpi de miner“, rea e cunoscut ca un fecund pictor letari“, „Sub teroare“, „Flă- tea luptei pentru p la n !“, sem concursul internaţional al vinu
de-ale tovarăşilor lor de mun lizat şi interesant ca idee. „Por amator. Expune două compoziţii mînzi“, „Fără pîine“, „Fără lu nat de Viorel Vasile, muncitor, rilor de la Lyublyana, toate vi
că : mineri, oţelari, lăcătuşi, co structorii din Petroşani“, monu tret de miner“, pictat cu multă cu oţelari şi „La tîrg“, o inte cru", „Şedinţă ilegală", „Gre premiat al „Bienalei 1958“, de nurile romîneşti prezentate au
lectivişti etc. membri ai cercu mental şi decorativ, ne arată in competenţă plastică, avînd to resantă panoramă tratată larg vişti“, „Doliu“', „Vă vom judeca la cercul plastic din Lupeni care fost premiate, 25 de sorturi ele
rilor de artă plastică din între tenţia artistului de a găsi for tuşi un uşor aer de studiu aca într-o factură lejeră, cu serioa şi noi 1“, iată cîteva titluri de expune şi cîteva linogravuri reu vinuri au obţinut medalia de aur,
prinderi, care expun diferite lu me şi mijloace de expresie ori demic, emoţionează prin căldura se carităţi cromatice, în care se gravuri în înşiruire firească, su şite, şi „Festival" de Popa Ma iar 15 sorturi medalia de argint.
crări alături de pictori şi grafi ginale, curajoase, capabile să ce emană din expresia figurii, simte atmosfera tîrgurilor romî ria, de la acelaşi cerc.
dovedind că artistul a înţeles a- neşti. O gamă adecvată, intere
cieni consacraţi. exprime grandoarea epocii noas dîno , psihologia modelului său. santă chiar, găsim şi în peisa gestivă pentru anii de teroare. In . general, expoziţia de artă Plecarea la Leipzsg
Pictorii şi graficienii expo tre. Schema dinamică a compo jele lăcătuşului Masztalos Radu „Naţionalizarea“, „Mîndru de plastică deschisă în oraşul Deva, a delegaţiei care va
ziţiei,' coloritul, roşul zidurilor Pictorul Silviu Băiaş, proas de la Hunedoara, dintre care brigada sa“, „Turnurile luminii“, constituie o valoroasă afirmare participa la deschiderea
zanţi au reuşit să surprindă în ce se ridică — oarecum osten păt absolvent a'l Institutului „N. menţionăm ca cel mai izbutii „La cursul seral", „Studenţii a artei plastice din regiunea
lucrările lor vechile şi noile rea Grigorescu“,. stabilit la Petro
mineri“, „Familie fericită“,
lităţi sociale. Această antiteză tativ amatorilor de rafinamente şani, expune două tablouri: „Halele 03“. „Mulţumim partidului“, „Valea noastră. Ea promovează o sea festivă a Tîrgului
emoţionează Ia tot pasul pe vi cromatice — sugerează ritmul „Flori“ şi „Termocentrala“. Cău Jiului 1959“, „Vom apăra ce-am mă de tállente tinere şi ceea ce
zitator: mizerie, foame, şoma], impetuos al construcţiilor socia tările de simplificare şi în ace Compoziţia realizată de Wan- cucerit 1“ sînt alte titluri de gra este mai important, este o ima internaţional de toamnă
greve, în trecut; optimism, feri liste. Aceleaşi intenţii tehnice laşi timp de mărire a efectului da Swirschi „La via gospodăriei vuri la fel de sugestive pentru gine artistică veridică a tot ce
cire, cultură, bucuria muncii li observăm şi în cele două lucrări emoţional sînt evidente ca şi colective“ e convingătoare şi e- Vineri dimineaţa a părăsit Ca
bere şi entuziaste, după 23 Au ale pictorului Szilagyi Geza, influenţa lui Picasso (perioada moţionantă. Compoziţia „Pe lo realitatea actuală din Valea Jiu a fost în trecut regiunea noa pitala delegaţia guvernamenta
gust 1944. albastră). , Bineînţeles, credem tul şcolii“, deşi interesantă ca lui. lă a R. P. Romîne care va par
„Sub macara“ şi „Primăvara“, că nu e ultimul cuvînt în ceea tematică, nu atinge valoarea ce stră, o imagine deosebit de ex ticipa la deschiderea festivă a
Dintre compoziţiile de dimen deşi la prima •e evidentă o di ce poate Băiaş. Maniera abor leilalte. In portret, artista va ¦Se remarcă de asemenea for presivă a marilor transformări Jugului internaţional de toam
siuni mai mari, se remarcă lu sonanţă între construcţiile din dată de artist în peisajul indus trebui pe viitor să-şi pună pro nă de la Leipzig. Delegaţia este
crarea pictorului Szlamka Bela fundal, ce sugerează tehnică trial nu reuşeşte să convingă ţa artistică a gravurilor în lemn ce au avut loc în munca şi via condusă de tov. Alexandru Sen-
„Greva de la Lupeni' ce repre modernă, şi grupul celor trei vizitatorul de veridicitatea repre blema rezolvării raporturilor cro ţa oamenilor muncii în anii lu covici, ministrul Industriei Bu
zintă episodul tragic din 1929, muncitori din prim plan încleş semnate de Etel Lucaci Băiaş, minoşi ai puterii populare. nurilor de Consum.
matice de cald-rece, problemă
„Tipografie ilegală“, „Vasile
cînd gloanţele ucigaşilor au în taţi într-un mare efort fizic. zentării. esenţială a picturii, care din ne Roaită“, „Gărzile muncitoreşti“ OVIDIU STURZA (Agerpres)
