Page 11 - 1959-08

Nr. 1435
1929
Pevremea ptinea
trebuia plătită eu singe
Tovarăşul Paşuth Ignat, a tre­ —. Mi-aduc aminte, spune to­ varăşi băni,-mlnuhăţii am- ăvut
cut de vîrsta cind i se mai poa­ varăşul Paşuth, că odată, un an inima îndurerată, dar am cişti-
te spune cuiva tinăr. Faţa pre­ întreg mani mai luat salariu. gat conştiinţa luptei, ărh cîşli-
lunga dar blajină, ochii obosit» Munceam pină nu mai puteam, . gat încredere în forţele noastre...
de cite au văzut, vorba domoa- dar. salariul era înghiţit de d a ­ După grevă, Lupeniul a trăit
lă, ginditoare, statura înaltă, torii" şi culmea, rămîneam da- ¦ timpuri de teroare şi foamete.
trupul greoi, mîinile mari pe ca­ tor şi pentru luna următoare.
re se mai văd şi acum punctate
urmele cărbunilor, vorbesc parcă
de ta sine. Am in faţă un miner
care Şi-a petrecut 36 de ani' în
adincul minei, tăind cărbune,
armlnd galerii, împingînd va­
ganeţi. 36 de ani I...
-**>. Ştii, justifică Paşuth-baci, De- vorbă eu minerul darea in mod sistematic. Lă fie­
nu. mă pot obişnui. De cinci ani
sini la pensie, dar ochii parcă
iot spre mină trag. Acolo, în
adincuri, tni-am petrecut anii de
muncă...
Ascult povestea vieţii sale. po­ principale, Aici, se cuplau cite posturi pe lună. Salariul abia a-
vestea minerilor din Lupeni.
—> Cind am intrat la mină,
aveam 13 ani. Am lucrat mai
fntîi la preparaţie, apoi am fost
cuplător de vagonete după cai.
Şutul dura 12 ore. Eram copil.
După sut, cădeam din picioare
de oboseală şi de foame. Ţin
minte că de cele mai multe ori,
foamea mi-o alinam cu ctţiva
cartofi copţi în far, cu puţină
sare şi apă..,
Paşuth-baci povesteşte. De un­
deva, parcă de pe altă lume, îmi
apar aevea ca pe o peliculă ima­
gini hide, pe care ochii mei nu
le cunosc şi nici nu le vor cu­
noaşte vreodată.
Lupeniul de altădată, Lupe-
ninl marilor frămîntări şi lup­
te... Străzi înguste şi noroioase,
mărginite de cocioabe, cele
mai multe construite din lemn.
Doar „strada oficianţilor'f‘, stra­ protecţia muncii, este însă mai
da pe care locuiau mai mării
minei, era pavată. O singură
şcoală primară trebuia să satis­
facă invăţitmintut elementar al
fiilor de mineri. Şcoala insă
era neîncăpătoare, cadrele didac­
tice puţine şi mulţi copii ajun­
geau astfel neşiuitori"de carie.
Mai era in Lupeniul de atunci
şi un gimnaziu. 500 de lei pe
'lună trebuia să plătească cel ce
voia să înveţe la gimnaziu. O
familie de miner nu-şi putea per­
mite acest lux. Taxa reprezenta
mai mult de jumătate din sala­
riul pe o lună. Un spital insa­
lubru, cu cîteva paturi, la care
minerii bolnavi trebuiau să-şi
plătească asistenţa medicală,
medicamentele şi întreţinerea, le
asigura, chipurile, sănătatea. Şi
dacă şcoli, străzi bine amenaja­
te, spitale etc., se numărau pe
degete, se găseau din belşug,
ta fiecare colţ, cîrciumi. Bruma
de salariu, cîştigat cu truda a 12
ore pe zi timp de o lună, dacă nu
era reţinută la mină pentru da-
1 Ioni său amenzi, era lăsată în
- cîrciumi. Minerii, sătui de viaţa
r.îinească pe care o trăiau. îşi
înecau amarul în rachiu. Să­
răcia era astfel lucie în cocioa­
bele, în care îşi duceau viaţa de
pe-o zi pe alta, minerii şi. fami­
liile lor. Alimentele şi îmbrăcă­
mintea se cumpărau de la maga­
zinele. exploatării. Din magazin
marfa se dădea pe datorie. Fie­
care miner îşi avea contul său
la magazin. Şi contul se umfla
şi atunci cind minerul nu lua
ipttn'k t .
rile
mí.
cu
bftÜMÜE s u c rfí nisnno nur Pag. 3
bsssswqei
1959
Schimbări esenţiale
în viaţa minei noastre
Mina lupeni a cat de mare pro­
foit şl tontirtuă Să GHEORGHE ILIESCU ductivitate. Maşinile
fie, prin bogăţia inginer şef a d ju n ct sovietice E.P.M.-l
siratufilbr ei t jih ne­ şi P.M.L. sînt foarte
secat Izvor de căr­ mina Lupeni apreciate din acest
bune. Sub tegintul — punct de vedere.
Pireşte că toate acestea au dus la
burgheZomioşieresc diferiţi proprietari,
unii mâi lacomi decit alţii, au ex­ sporirea producţiei de cărbune extras.
Cîteva zile, arestările au rărit ploatat tără utilă preţioasa*! cotnoară. Pentru exemplificare precizez că faţă
Acasă, sărăcie lucie. In mină, rîndurile minerilor. Rină pe tind, NeinteresîildU-i viitorul întreprinderii, de anul 1948, producţia anului 1958, a
stăpînii de odinioară al minei căutau fost cu peste 54 de procente mai mate.
mutică istovitoare. Tîrnăcopul . minele ,,Carolind", „Victoria", Să eXpIdatOZe astfel Straturile irtclt Să In timpul regimului burghezo-njoşieresc, minerii din Lupeni
poată obţine pro/tturi oît mai mari. Dacă în timpul regimului de crurtfă au avut parte — în măsura în care ău avut — de muncă isto­
era principala Unealtă de tăiat „Aurelia", „Clara", „Mpriah, au Aşa se face că o parte din c&npufî, asuprire pe patroni îi interesa obţinerea vitoare în subteran şi viaţă plină de mizerie. După cele 12-14
nfeffentabile penttu el, au fost îhchlse. de profituri cît mai mari fără să ţiiiă ore de muncă în mină, mulţi dintre ei îşi înecau amarul prin
cărbunele. Vagonetele erau în­ fost închise. Se lucra doar la seama de condiţiile de muncă, astăzi gri­ cîrciumi, care se găseau din abundenţă la fiecare colţ dé stradă.
Abia atunci cind mina a trec u t în ja faţă de integritatea omului a devertil Grijă faţă de munca şi viaţa minerului nu exista pe atunci.
cărcate cu. braţele, apoi tot cU mina „Ştefan". Concedierile se mina poporului s-a pus problema ex­ o problemă de stat.. Un aeraj bun,
ploatării raţionale, bogate sau sărace, lupta pe toate căile împotriva bolilor In anii puterii populare, Lupeniul a devenit un oraş munţi-
¦\y<(A • făceau la fiecare chenzină. Cite groase sâu Subţiri, Straturile de cărbune profesionale şi în special împotriva sili­ toresc cu clădiri mari, frumoase şi confortabile, cil Străzi asfal­
âu început Să fie exploatate pîrtă la cozei, echipamentul de protecţie toate tate şi pietruite, cu şcoli, parcuri etc. In timpul liber, minerii au
/V / \ /V ¦/«¦»/Ş /V A A A A A A A A / ultimul bulgăre de cărbune. Iii spriji­ acestea fac din munoa minerilor o la dispoziţie club, dotat cu toate cele necesare pentrü o odihnă
nul afirmaţiei, ajunge să amintesc că muncă deosebit de apreciată şi de plă­ plăcută şi folositoare.
50, 60 de mineri primeau lichi­ producţia de cărbune extrasă dirt Stra­ cută. Şi în această direcţie se poate
In clişeu : Aspect de la clum l minerilor din hlpeni.
care chenzină. Cîte 50-—60 de '------------------------------------------------¦ n-u , r r r » J
Paşuth Ignat
familii, rămîneau muritoare de
foame. Au urmat ani grei. de
mizerie crîncenă. Şi cei care lu­
braţele împinse spre galeriile crau, nu făceau decit cîte 13— 14
turile Subţiri irt anul 1936 a fost cu face o comparaţie: în timp ce în anul Aşa. trăim noi astăzi
423 la sută mai filare decît cea din 1940 şi-au pierdut viaţa într-un acci­
cinci, şase şi le trăgeau mai de* jungea pentru pline.
anul 1938, dent colectiv peste 50 de oameni, în
parte, spre puţ, n işte. bieţi căi, — Cînd mi-aduc aminte, Zice
osîndiţi ca şi minerii, la trudă tovarăşul Paşuth, mi se pare că Utilajele de mare capacitate au ajuns anul 1958 s-a cheltuit numai pentru îmi amintesc MI HAI HUDA cînd în ţară sta*
veşnică în întuneric. Despre o ¦totul s-a petrecut foarte de mult, Ia Lupeni numai în anii puterii popu­ ŞistifiCâreâ locurilor de muncă suma bine de ziua în miner, şef dé brigadă pluta burghezo-
protecţie a muncii nici vorbă nu . deşi au trecut abia 15 ani de la lare. Tîfiărâ noastră industrie avea ne­ de L000.000 lei. Aceste cifre sînt su­ care tn-am ho- moş ier!moa.
ara. Pe atunci, minerii nici. sen­ eliberarea ţării. Viaţa demnă şi voie de tOt mai mult cărbune. Tot­ ficiente pentru a demonstra preţuirea tarît să devin mina Lupeni
sul acestor cuvinte nu-l înţele­ îndestulată cu de toate pe care odată, se ridica imperios problema gri­ acordată oamenilor muncii de către Astăzi însă nu
geau. Societăţii, patronilor ei, le o trăim astăzi, condiţiile de jii faţă de om. Aşa se face că, rînd pe miner. Mulţi nu «te maf teme
irebuiau cărbune. Dar cum era muncă omeneşti din subteran, se sfiau să-mi
scos cărbunele, cum munceau grija pe care o poartă zi de zi par­ rînd, au fost mecanizate cele mai gre­ regimul democrat-popular. spună : „Te duci la pieire, copi­ nimeni de mină. Ea a devenit
minerii în subteran, nu intere­ tidul pentru munca şi viaţa noa­
sa pe nimeni. Şi dacă patronii stră, poate că toate acestea, fac le operaţiuni de lucru. Mai întîi, au Se observă din cele de mai sus că le“. Acum îmi vine să rîd de ase­ frumoasă, Munca de miner nu
au avut de cîştigat din această să mi se pară îndepărtat timpul fost introduse pe galeriile principale în viaţa minei Lupeni s-au petrecut menea afirmaţii, Gu toate acestea mai este istovitoare. Moi, mine­
chestiune, minerii, au adus multe cînd viaţa noastră era o viaţă locomotive de mare capacitate. schimbări de seamă. In anii din urmă erau îndreptăţiţi cei care mă sfă­ rii de astăzi, ne folosim de uti­
jertfe, multe familii au rămas de cline. De uitat însă, ti-ăvem mina a devenit o adevărată uzină tuiau să ocolesc mina. ,Pe acele laje moderne. In sprijinul nostru
îndoliate pentru tot restul vie­ dreptul s-o uităm. Minerii, tineri, Cea mai grea muncă însă, era încăr­ timpuri ei văzuseră multe neno­ au venit havezele, craterele, lo­
ţii. In 1922, la mina „Aurelid“, copiii, noştri, trebuie să ştie
au căzut pradă unei explozii ă m m şi-ail cîştigat plinea părin­ carea cărbunelui în abataje. Odată cu modernă^ în oare oamenii lucrează cu rociri, cunoscuseră mulţi mineri comotivele, ventilatoarele, com­
gazului metan 82 de mineri. Un ţii lor, să ştie că libertatea şi fe­
schimb întregI In 1919, la mi­ ricirea vieţii de astăzi a costat trecerea minei în stăpînirea muncitori­ multă plăcere. Viitorul este ai nostru. oare-şi pierduseră viaţa la sute pre soare le etc.
na „Ştefan", au fost ucişi toi singe de om.
de o explozie a gazului metan, lor, abatajele au fost înzestrate cu Avem posibilitatea să . modernizăm şi de metri sub pâinin i Dar aceas­ Gît priveşte condiţiile de mun­
59 de mineri. In 1940, 54 de Pe faţa tovarăşului Paşuth transportoare, iar Ia lucrările de îna­ mai mult, mina, şâ scoatem la supra­ ta se întâmplase cu ani în urmă, că, acestea sînt optime. Ventila­
morţi. Numărul victimelor căzu­ Ignat, ca şi pe mîinile, sale intare Aii fost aduse maşini de încăr- faţă cantităţi uriaşe de cărbune. cînd mina era a capitaliştilor, toare de m,are putere ne asigură
te pe altarul nepăsării faţă de mari, se inai văd' punctate ur­ un aeraj corespunzător. Ilumi­
mele celor 36 de ani de-muncă
în subteran. Ochii lui par obo­ natul galeriilor şi a locurilor de
muncă este foarte bun. Pentru
mare. Foarte des, surpările pu­ siţi de cite au văzut. Privesc m zi ie ie ace si ea înlăturarea pericolului îmbolnă­
virii de silicoză se cheltuiesc în
fiecare an sume de bani impor­
neau capăt vieţii minerilor, lă­ ochii aceştia adinei ca nişte fîn- tante, aşa că viaţa minerilor nu
tini cu apă limpede, şi văd în Şutul s-a terminat de mult riile, primele de vechime şi al- lor instalate difuzoare sau apa­ mai este periclitată. La dispozi­
ei, ca într-o oglindă, viaţa obi­
sau pe drumuri familii nume­ dită, mizeră'Şi împilată, a unei şi minerii ar-fi trebuit să fié té sporuri, asigură minerilor o rate de radio!S-a amenajat de ţie ni se pune echipament de
roase...
deja acasă. Dar parcă poţi să-i viaţă îmbelşugată. asemenea o piaţă nouă... protecţie de cea mai bună cali-
¦-.r— In 1929, vorbeşte .mai de­ 1generaţii întregi de ~m ineri:Jge­ opreşti să vorbească? lată, Nn oraş, toate au suferit Acestea sînt cîteva din rea-\ tale. •; 1
parte Paşuth-baci, cuţitul ajun­ neraţia luptătorilor din 1929. Şi s-au adunat vreo douăzeci... transformări radicale. S-aa Uzările din ultimii ani în 'Lu-\ Ga şî maréá majoritate a
muncitorilor noi ' luorăm numai
sese la os. Comuniştii ne-au în­ mai văd în ochii aceştia obosiţi Şi-au aprins ţigări şi căte mai construit blocuri, cu aparta­ peni. Despre toate aceştea, mi­ opt ore, restul timpului rămî-
demnat la luptă. Şi am organi­ dar limpezi şi adinei, o lumină nînd liber. Esté însă o măre deo­
zat greva. Cum s-a terminat, se vie, lumina vieţii de astăzi libe­ de care vrea să se facă auzit. mente confortabile, cămine pen­ nerii vorbesc- cu mindrie. Par­ sebire între felul în Care îşi pe­
ştie : 22 de morţi şi peste 200 de ră şi fericită. Această lumină a trec minerii timpul liber astăzi,
răniţi. Am primit gloanţe in loc pus-o în ochii lui Paşuth-baci, Mulţi au ziare în mîini şi din tru cei necăsătoriţi, case indi­ tidul a venit acum cu o nouă{ şi cum şi-l petreceau în trecut.
în ochii tuturor minerilor, în o-
cînd în ¦cînd îşi întăresc cele viduale cu ajutor de la stat. In hotănre pentru îmbunătăţirea Noi avem atîtea posibilităţi
îneît de multe ori nici nu ştim
spuse cil citate. Vocea lui Ale- anii din Urmă, minerii din Lu- condiţiilor de trai ale oameni-1 ce să alegem. Să mergi cu fami­
lia la film, să mergi la club, să
xandru Timar, se aude parcă peni au primit în folosinţă 628 lor muncii. Prevederile hotărî- mergi în parc sau la o audiţie
muzicală, să mergi la bibliotecă
de pline şi drepturi. Şi dacă pa­ chii tuturor oamenilor muncii din mai bine ca a tuturor .* de apartamente în blocuri şi rii sînt comentate cu în'sufle- să citeşti o carte —¦ iată doar
cîteva din posibilităţile pe oare
tronii au crezut că ne-au învins, ţara noastră, partidul comunişti­ — Vedeţi tovarăşi, partidul 1-841 de locuri în cămine. Stră- fire. Se fac Calcule, mulţi se le avem noi astăzi.
s-au înşelat. Noi am pierdut to­ lor ! GH. PAVEL a luat o nouă hotărire pentru zile, în majoritatea lor, au fost angajează să muncească mai Sub ochii noştri creşte oraşul.
Zi de zi se clădesc apartamente
ca viaţa noastră să fie niai fe- asfaltate sau pietruite. In car- bine pentru a răsplăti această confortabile în care locuim noi
şi familiile noastre. Pe lîngă a-
ricită şi mai îmbelşugată. Se tierul Bărbăteni, s-a construit grijă părintească a partidului.' cestea însă, datorită faptului că
salariile muncitorilor sînt mari,
>x-.-.v. • majorează salariile, se scad im- un club nou, uncinematograf Sînt printre cei ce vorbesc, în oraşul nostru se ridică lo­
cuinţe individuale de toată fru­
immm: pozitele pe salarii, se reduc şi un restaurant. Sus, pe cui- mineri de nădejde, căliţi în \ museţea. Şi eu mi-am construit
casă nouă. La fel oa minte au
preţurile la foarte multe sorti- mea „Grafii", se înalţă grupul muncă, a căror nume sînt cu-\ procedat molţi ortaci. Şi cînd mă
gîndesc în ce case locuiau mi­
mente industriale şi alimenta- şcolar minier unde învaţă pes- noscute in toată regiunea: Mi- nerii înainte de 23 August...
re. Trăim cu adevărat zile mi- te 800 de ucenici. In mijlocul hai. Huda, Vasile Feher, An-1 Mu pot trece cu vederea nici
nunhte. Grifa partidului pentru vechii colonii „După cocs", s-a drei Nagtj, Ion Popa, Avrami faptul că în fiecare an ne bucu­
m I* . *j munca şi viaţa noastră, o sim­ construit un spital cu aproape Doţiu, Alexandru Furo, Ion Şu- ram de concedii plătite. Pe lito­
ralul mării sau în munţi, în
ăm .. IV* ASSÎi.tSUO ţim în fiecare zi, ceas de ceas... 300 de paturi, care este deser­ chianu... Mineri care prin mun-\ străinătate — iată unde ,ne pe­
trecem noi concediile. Eu, de
. jz-'& uw -'m îm i «ttssuo' — Asta-i drept, sare cu vor­ vit de aproape 100 de medici ca lor, au stirnit admiraţia şi( pildă, mi-am petrecut concediul
anul trecut în Bulgaria, tar anul
¦ssMtcwuxtxxm « ba un alt. miner. Păi cite nu şi personal sanitar cu studii aprecierea oamenilor muncii. Şi \ acesta merg în China.
iWGtV*!» « « « » : s-au făcut la noi în Lupeni ? medii. Central oraşului a de- acea. s,ta, este o realiza,re a reai-,\
!Vv'O'ţsn»/' ţ&'â’nw« M Aşa trăim noi astăzi şi am
In 15 ani, atitea lucruri noi am uenit de nerecunoscut. S-a multa democrat-popular. Cind convingerea că în viitor vom
( '•«•voi» trăi şi mai bine.
wy'iV:i?v.i şiMSUfŞi !•«$
m văzut în oraş, că mă simir in s tr u it o nouă fabrică de pir s-a vorbit despre mineri, in
l! cum de s-au putut înfăptui aţii r,e- lin nou club minier cu nud- trecut, ca despre nişte oameni?!
de repede... te săli, o şcoală elementară de Minerii spun că dreptul de a te
m p m s.ifSA P i » Despre grija partidului, a 7 ani, două creşe, un cămin de numi om, este, poate, cea mai\
statului nostru democrat-popu­ zi. Au fost amenajate cinci mare realizare din anii puterii{
a * is lar, faţă de viaţă şi munca m i­ parcuri de odihnă, s-au înfiin­ populare.
nerilor din Lupeni, au vorbit ţat 30 de magazine, noi cu pro­
Vu: owd$"•y aproape toţi cei adunaţi acolo duse alimentare şi industriale. Şutul s-a terminat de mult.
în curtea minei. Şi dacă adu­ Există în Lupeni astăzi 6 gră­ Dar minerii tot mai stau şi vor- \
năm la un loc tot ce s-a spus. diniţe de copii, 6 şcoli elemen- besc. Parcă poţi să-i opreşti ?(
imaginea Lupeniului de astăzi tare şi medii, unde fr&.cventea- Au îndrăgit Lupeniul, au Iri­
apare în toată plinătatea ei. ză peste 2.000 de copii ai mi- drăgit mina. Sînt mindria lor.\
nerilor. De educarea şi instrui- Şi au multă dreptate cind a fin !
In mină, mecanizarea a pă­ rea acestor copii, se ocupă 10 mă:
truns peste tot. Cratere, încăr­ educatoare şi 85 de profesori
cătoare mecanice, perforatoare şi învăţători. Bibliotecile sindi- — Tovarăşi, partidul ne-a 1
electrice, ciocane de abataj, lo- cale şi şcolare, numără peste făcut oameni, partidul a ridicat I
Lupeniul la rang de cinste şi \
onoare. Partidul este inima şi I
coftiotive electrice, intîlneşti pe 20.500 de volume. Aproape viata noastră /...
toăte galeriile, în toate abata­ 6.000 de mineri au in casele p- GEORGESCU ¦.'¦W
jele. Armătura se face trainică,
aşa că surpările nu mai pun în
pericol viaţa minerilor. Apoi,
aerul curat pătrunde la fiecare
loc de muncă, minerii au. haine
de protecţie. Munca în subteran
este o muncă de cinste. Sala-
Cartierul Viscoza din Lupeni era
renumit în timpul regimului bur-
ghezo-moşieresc prî'rt Cocioabele sale
dărăpănate şi insalubre, in anii re­
gimului de democraţie populară, gri­
ja pe care o poartă partidul îmbu­
4 nătăţirii Condiţiilor de viaţă ale oa-
j> «nertiior muncii, a făcut ca âceSt
/ţ, cartier să dispară. In locui iui, s-âu
ridicat numeroase blocuri cu apar­
tamente confortabile în care locu­
iesc minerii şi alţi oa­
*meni ai muncii.
IN CLIŞEU: Aspect
din noul cartier Vis­
coza.