Page 12 - 1959-08

Pag. 4
xiitimeLs şllni. • xdíúnale şjţirJL • xUtlmeie şiiri •xiitlrrveie ştiri • Un ziar american despre
resfiViSiiS de Ea Vlena
VIENA Trimisul special Ager-
pres transm ite: In cadrul întîl-
nirilor prieteneşti cu tinerii din
diferite ţări prezenţi la festival,
delegaţia noastră a primit sîm-
bătă dimineaţă vizita a 40 de
tineri din ţările arabe (Irak, Li­
ban, Yemen, Iordania). Intr-o
atmosferă de caldă şi entuziastă
prietenie s-au rostit cuvinte de
salut, s-au schimbat frumoase
daruri. Cu cîntece şi voie' bună
s-au petrecut ore.minunate, s-au
legat prietenii trainice. In cursul
după-amiezii un grup de tineri
din delegaţia R. P. Romîne au
fost invitaţii tinerilor spanioli.
9 In cadrul întâlnirilor pe pro­
fesii a avut loc sîmbătă o întîl-
nire între tinerii mineri. Dele­
gaţii tineretului nostru au con­
tribuit la 'discuţiile ce s-au pur­
tat în legătură cu condiţiile de
muncă şi calificarea profesiona­
lă a tineretului miner, vorbind
despre succesele obţinute în in­
IN R. F. G.
Ofensiva cercurilor guvernante de la
Bonn îm potriva libertăţilor democratice
MOSCOVA 1 (Agerpres). —
TASS! transm ite: Intr-un articol
despre ofensiva cercurilor gu­
vernante de la Bonn împotriva
rămăşiţelor drepturilor şi liber­
tăţilor burghezo-democratice în
Germania occidentală, ziarul „Iz­
vestia“ scrie : „Faptele dovedesc
că politica de continuare a „răz­
boiului rece“ unul din inspirato­
rii căreia este în prezent cance­
larul Adenauer, agravarea în­
cordării internaţionale şi intensi­
ficarea înarmării atomice a
R.F.G. sînt respinse de către toa­
te păturile populaţiei din R.F.G.
Această evoluţie a lucrurilor, a-
rată ziarul, nelinişteşte cercurile
guvernante de la Bonn, care îşi
dau seama că vor putea să în­
făptuiască înarmarea atomică a
Bundeswehrului şi să pregăteas­
că noi aventuri militare numai
în cazul cînd în Germania occi­
dentală va fi înfrîntă „mişcarea
împotriva morţii atomice“, va fi
călcată în picioare democraţia,
vor fi înlăturate toate elementele
opoziţioniste. In ultimul timp, în
legătură cu începerea înarmării
atomice, ofensiva împotriva de­
DIN VIAŢA ?> MUNCA OAMENILOR SOVIETICI
Eu vizită la Valentina Gaganova
Filatoarea Valentina Gaganova de
la Combinatul de ţesături de bum­
bac din Vîşni Volocek a fost prima
care dintr-o brigadă fruntaşă a tre­
cut să lucreze într-o brigadă codaşă.
Iniţiativa patriotică a Valentinei Ga­
ganova s-a bucurat de o înaltă pre­
ţuire la Plenara din iunie a C.C. al
P.C.U.S.
... Panglica îngustă a şoselei Le­
ningrad trece pe la liziera pădurilor
din regiunea Moscova, prin sate pito­
reşti. Am pornit spre Vîşni Volocek —
un vechi orăşel rusesc, cu o populaţie
de 60.000 de locuitori, care atrage în
aceste zile un număr mare de ziarişti,
reporteri, fotocorespondenţi.
Clădirea combinatului, umbrită de
desişul copacilor, este situată la mar­
ginea oraşului.
Cu Valentina Gaganova am făcut
cunoştinţă în cabinetul directorului fa­ acum cîţiva ani tocmai acest colectiv
bricii. In faţa noastră stătea o femeie
tîr.ără, cu părul blond strîns sub o
basma. Ea a venit direct din secţie,
îmbrăcată într-o rochie simplă de
stambă înflorată, pe deasupra cu un
şorţ negru, acoperită toată cu puf alb
de bumbac.
Viaţa ei este la fel ca a multor fe­
mei simple sovietice. Valentina are 27
de ani. S-a născut în satul Spirovo,
situat la 40 km. de Vîşni Volocek.
Războiul a pricinuit multe suferinţe,
lipsuri şi greutăţi familiei Gaganov. In vechi veneau la ea să-î ceară sfatul.
1942 tatăl ei a murit pe unul din fron­
turile Marelui Război pentru Apărarea
Patriei. Mama ei a rămas cu cinci co­
pii dintre care cel mai mare — Lioşa
— în vîrstă de 12 ani. Valentina avea să trec într-o brigadă codaşă ? — re­ fiecare dată, pentru această treabă mă­ trebuie s-o mal amîn un an. In curb,
pe aUnei zece ani.
Mama lucra în colhoz, fratele ei Lío- Foarte simplu. Noi toate ne pregăteam Or, filatoarele au 832 de fusuri, iar Minunata faptă patriotică a tine
şa a plecat la Kalinin la o şcoală de să întîmpinăm cu cinste Congresul al ajutorii de maiştri — 20.000. Cînd să textiliste s-a bucurat de o înaltă prţ
meserii, iar ea, Valentina a rămas XXI-lea al partidului. Ne frămînta mult mai vină 1 Iar timpul trecea şi pro­ !re. Prezidiul Sovietului Suprem
gospodina casei: ea trebuia să îngri­ gîndul ce să facem pentru a realiza ducţia scădea.
jească de frăţiorii mai mici, să aducă o sporire generală a producţiei. în
apă, lemne,' să mulgă vaca...
Valentina a început să lucreze la 120-125 la sută, vecina noastră de sec­ să se apropie în alt fe l: uneia trebuia vins că măreţele idei ale comunism*
combinat acum 11 ani, ca ucenică. La ţie brigada condusă de Liusea Sibalo- să-i explice cu răbdare, pe alta s-o o vor însufleţi la noi fapte patrio
început, multă vreme i-a fost greu. va îndeplinea planul numai cu 100-101 convingă, sau s-o certe, sau să stea
Redacţia şi administraţia ziarului str, 6 Martie nr. 9. Telefon : 188] 189 ) 75. Taxa plătită In niunerar conform aprobării Direcţiunii Generr
dustria minieră din ţara noastră
în anii regimului democrat popu­
lar.'
? Hruşciov, Preşedintele Consiliu­
Un succes deosebit l-a obţinut
concertul dat de echipa artistică
a delegaţiei tineretului american.
Participanţii la Festivalul de la
Viena au putut cunoaşte acea
Americă despre care se ştie puţin
în ţările în care se popularizea­
ză numai filme cu gangsteri,
rock and roii şi comixuri.
Corul muncitorilor şi studenţi­
lor a executat cîntece ale mun­
citorilor americani, ale muncito­
rilor de la căile ferate, ale fer­
mierilor şi cîntece ale negrilor.
Tînărul muncitor J. Silverman,
acompaniat de chitară, a cîntat
un cîntec despre cow-boy, despre
bucuriile şi viaţa lor grea. De
mare succes s-a bucurat echipa
de dansuri, care a executat cîteva
dansuri populare.
mocraţiei din Germania occiden­
tală a luat o amploare fără pre­
cedent. Cercurile militariste din
R.F.G. au început să folosească
metode şi forme asemănătoare
cu cele naziste.
Reacţiunea vestgermană, con­
tinuă ziarul „Izvestia“, îndreap­
tă ofensiva în primul rînd îm­
potriva rămăşiţelor drepturilor
şi libertăţilor burghezo-democra­
tice înscrise în constituţie. Ga
rezultat al adoptării unor legi
antidemocratice şi-au pierdut în
mod practic valabilitatea şi ace­
le puţine prevederi ale constitu­
ţiei R.F.G. care la timpul lor au
fost însorise în constituţie sub
presiunea opiniei publice .
Prin ofensiva împotriva for­
ţelor democratice din Germania
occidentală, scrie în încheiere
ziarul „Izvestia“, cercurile gu­
vernante din R.F.G. se strădu­
iesc să agraveze şi mai mult si­
tuaţia din Europa Gentrală, să
îngreuneze apropierea' dintre cele
două state germane, să împiedi­
ce adoptarea de soluţii de comun
acord în problema germană la
Conferinţa de ,1a Geneva“.
Uneori plîngea chiar de necaz. Dar
voinţa şi dîrzenia au biruit. A intrat
apoi în Comsomol, a activat ca orga­
nizator de grupă, apoi ca secretar al
biroului. Munca de zi cu zi cu tinere­
tul au făcut din ea un bun conducător
comsomolist. Gurînd i s-a încredinţat
şi conducerea unei brigăzi de produc­
ţie.
Fetele din brigada ei au îndrăgit-o
pe Valentina. Au îndrăgit-o pentru ca­
racterul ei bun, pentru firea ei veselă,
deschisă. Ele au simţit în Valentina un
adevărat prieten, care într-un moment
greu nu pregetă să le întindă o mînă
de ajutor. Fetele mergeau împreună la
club, la cinematograf, tot împreună
mergeau la munca voluntară, au par­
ticipat la amenajarea teritoriului com­
binatului, la plantarea copacilor, la să­ nu se poate I
direa florilor.
De aceea nimeni nu s-a mirat cînd
sudat a fost acela care a iniţiat miş­
carea pentru ridicarea randamentului
de utilizare a timpului maşinilor. Ran­
damentul a crescut cu 4 la sută. Ori
aceasta a însemnat în plus o mare can­
titate de fire toarse. Primii care au
aflat şi aplicat la ei experienţa bri­
găzii lui Gaganova aii fost muncitorii
din industria textilă.
Brigada Valentinei Gaganova a o-
cupat un loc temeinic între brigăzile
fruntaşe. Acum chiar filatoarele mai
Iar Valentina însăşi instruia 15 uce­
nice.
— Cum s-a înlîmplat că am decis este o treabă foarte măruntă, dar de unei alte brigăzi codaşe. Invăţătu
petă Valentina întrebarea noastră — runtă era chemat ajutorul de maistru. voi fi mamă — adaugă ea zîmbind.
timp ce noi îndeplineam planul cu it ea fetele. De fiecare din ele trebuia Socialiste. Fiecare om sovietic este c ,
Vizita lui N.S. Hruşciov
la aerodromul Vnukovo
MOSCOVA (Agerpres) TASS
iransmite : La 1 august Nikita
lui de Miniştri al U.R.S.S., a vi­
zitat la aerodromul Vnukovo cele
două avioane americane cu re­
acţie „Boeing-707“, pe bordul
cărora au sosit la Moscova la
sfîrşitul săptămînii trecute vice­
preşedintele S.U.A. Richard Ni­
xon, şi persoanele care îl înso­
ţesc.
In timpul vizitei şeful guver­
nului sovietic a fost însoţit de
Llewellyn Thompson, ambasado­
rul S.U.A. în U.R.S.S. La vizită
au luat parte de asemenea Piotr
Dementiev, ministru al U.R.S.S.,
mareşalul de aviaţie Serghei Ru-
denko, Andrei Tupoiey, proiectant
genera! de avioane şi Vasili
Kuzneţov, prim-locţiitor al mi­
nistrului Afacerilor Externe al
U.R.S.S.
In Europa occidentală se
adînceşfe criza cărbunelui
LUXEMBURG (Agerpres). -
După cum relatează ziarul „l’Hu­
manité“ stocurile de cărbune ale
principalelor ţări care fac parte
din „piaţa comună“ au continu­
at să crească în luna iunie în-
tr-un mod alarmant ajungînd la
31.700.000 tone faţă de 30.662.000
tone în luna mai şi faţă de
18.235.000 tone în aceeaşi peri­
oadă a anului 1958.
Ziarul arată că stocurile de
cărbune au crescut în această
perioadă în R: F. Germană la
11.265.000 tone, în Saar cu
1.364.000 tone, Belgia cu
7.624.000 tone, Franţa cu
10.406.000 tone, Italia cu 96.000
tone, iar în Olanda cu 945.000
tone.
Vizita delegaţiei economice romîne
în Olanda
AMSTERDAM (Agerpres).
— La 1 august, în cea de-a
treia zi a vizitei pe care o fac în
Olanda, membrii delegaţiei eco­
nomice romîne în frunte cu tova­
răşul Alexandru Bîrlădeanu, vi­
cepreşedinte al Gonsiliului de
Miniştri al R.P. Romîne, au vizi-
la sută. Or, la combinatul nostru o
brigadă care îndeplineşte planul cu mai
puţin de 110 la sută este considerată
codaşă. De aceea aceste brigăzi sînt
criticate mereu la şedinţe, dar chiar
nici ele înşile nu sînt mulţumite, de re­
zultatele muncii lor. Ce se întîmplasecu
brigada lui Sihalova ? Toate fetele din
brigadă, de altfel ca şi şi şefa lor,
abia absolviseră o şcoală a rezerve­
lor de muncă şi, fireşte, nu aveau încă
experienţă. O dată am avut o discuţie
foarte aprinsă cu Liusea. Ea mi-a
sp u s: ţie ţi-e uşor, la tine şi maşinile o cheie de piuliţă? încetăm să ne mal
sînt mai bune, şi oamenii sînt alţii. în­
cearcă să faci însă ceva cu brigada
mea 1 Cuvintele ei m-au pus pe gîn-
duri. Oare într-adevăr în brigada ei
s-au nimerit oameni atît de slabi îneît
nu mal este nimic de făcut ? Imposibil,
Convingerea cu care Gaganova a
rostit aceste cuvinte dovedea în pri­
mul rînd marea ei încredere în om, în­
credere care a ajutat-o să aleagă ca­
lea justă.
... Ne aflăm în secţia brigăzii con­
duse de Gaganova. De la bobine se
scurg în şuvoaie albe viitoarele fire.
Fetele lucrează cu îndemînare, sub în­
drumarea pricepută a Valentinei. Zgo­
motul maşinilor acoperă vocile. Nu se
aude ce le vorbeşte Gaganova tovară­
şelor ei, totuşi ele o înţeleg bine.
Valentina îşi aminteşte fără să vrea
cîte lipsuri constatase ea aici, cînd a
venit pentru prima dată să lucreze în
această brigadă. înlocuirea călcătorului
Valentina îşi aminteşte cum a instru­ nova înaltul titlu de Erou al Mu;
DRUMUL SOCIALISMULDl
LA LEIPZIG
Deschiderea festivă a expoziţiei
internaţionale de prezentare
grafică a cărţii
LE1PZIG 1 (Agerpres). — Cores­
pondenţă specială: Sîmbătă a avut loc
deschiderea festivă a Expoziţiei inter­
naţionale de prezentare grafică a căr­
ţii în prezenţa reprezentanţilor guver­
nului german şi a numeroşi delegaţi
străini. La expoziţie sînt reprezentate
20 de ţări. Ea reprezintă o vastă tre­
cere în revistă a situaţiei actuale inter­
naţionale a cărţii şi dă o imagine a
dezvoltării istorice a comerţului edito­
rial.
După cuvîntul de deschidere şi salu­
tul adresat oaspeţilor rostit de către
Erich Uslich, primarul oraşului Leipzig,
a luat cuvîntul ministrul Culturii din
R.D. Germană, Alexander Abusch. La
festivitatea de deschidere au fost pre­
zente delegaţiile din U.R.S.S., R.P.
Chineză, R.P. Polonă, R. Cehoslovacă.
R.P. Romînă, R.P. Ungară, R.P. Bul­
garia, R.D. Vietnam, Anglia, Danemar­
ca şl Belgia.
Din prezidiul de onoare al Expozi­
ţiei internaţionale de prezentare grafică
a cărţii fac parte şi reprezentanţi ai
R.P. Romîne: Mihail Benluc, Aurel
Duma şi Jules Perahim.
Exponate ale ţării noastre se găsesc
în fiecare sală de expoziţie. Un Ioc
deosebit îl ocupă în sala destinată gra­
ficei de carte, lucrările artiştilor grafi­ niuc.
cieni Cornel iu Baba, Jules Perahim şi
Eugen Taru.
In sala care arc ca tem ă: „Cartea
pentru copii în ţările socialiste“ sînt
expuse cărţi ale lui Tudor Arghezi, Nl-
na Castan şi a altor autori romini.
Iii sala ocupată de „Privirea istorică“
se află expuse „Liturghiarul“ lui Ma-
carie, „Evangheliarul“ lui Nicodim şi
tat întreprinderile industriale
„Werkspoor“ din Haga şi au a-
vut convorbiri cu conducătorii a-
cestei întreprinderi.
In aceeaşi zi, membrii delega­
ţiei au vizitat instalaţiile portua­
re şi şantierele navale din Am­
sterdam.
prieteneşte de vorbă cu ea. Colectivul
trebuia sudat, trebuia să i se insuile
încrederea în victorie. Ea le-a arătat
cum să remedieze defectele tehnice, cum
să organizeze mai bine locul de mun­
că, făcea zilnic o analiză a muncii.
Numai după două săptămîni producţia
a crescut.
...Este o plăcere să priveşti cu cîtă
siguranţă lucrează Valentina. lat-o a-
propiindu-se de una din maşini şi răsu­
cind o piuliţă. Pentru ce ţine în mîinl
mirăm cînd aflăm că este şi lăcătuş,
că a absolvit o şcoală profesională.
Marea exigenţă a Valentinei Gagano­
va faţă de ea însăşi ca şi faţă de alţii,
mintea ei clară şi încrederea în om au
dat roade. Noua brigadă a Valentinei
lucrează acum la fel de bine ca şi ve­
chea ei brigadă şi nici cîştigurile nu
sînt mai mici.
Din cînd în cînd Valentina mai a
runcă o privire şi Ia fosta ei brigadă
Cît de triste erau fetele Ia plecarea ei :
au condus-o aproape cu lacrimi în ochi.
Dar şi de data aceasta Valentina a
dovedit marea ei încredere în om. Ea
nu s-a îndoit nici un moment că aju-
toarea ei, fosta ucenică Nadia Smirno­
va, o va înlocui cu succes. In prezent
cele două brigăzi se întrec între ele.
înainte de a ne lua rămas bun de
la Valentina ne-am interesat de planu-
rile de viitor ale ei şi ale prietenelor ei
— Fetele se pregătesc să înveţe, car.
Ia o şcoală medie tehnică, care la •
şcoală a tinerelului muncitor. Eu pei
sonal mă pregătesc să iau conducere
U.R.S.S. i-a decernat Valentinei Ga,
de L. ZUBKO'
alte exemplare de tipărituri vechi ro-
mineştl.
Cărţile editate în republica noastră
populară ocupă un stand deosebit.
Fundalul standului redă imaginea casei
Scînteil. Printre sutele de titluri se
remarcă operele academicienilor: Mi­
hail Sadoveanu, Zaharia Stancu şi Mi­
hail Beniuc, ca şi lucrări ale lui Petru
Dumitriu, Titus Popovici şi Marin
Preda. Alături de acestea se văd căr­
ţile scrise de scriitori din R.P. Romînă,
în limba maghiară şi germană, c a :
Nagy Istvan, Astalos lstvan^ Alfred
Margul-Sperber, O. W. Cisek, Andreas
Lillin şi alţii.
De un deosebit interes se bucură ex­
poziţia artistului grafician Jules Pera­
him.
In cursul după-amiezii au avut loc
manifestări cu tema „Sărbătoarea căr­
ţii socialiste“ Ia oare au participat mii
de oameni ai muncii din Leipzig. In
incinta tîrgului a fost organizat un ba­
zar uriaş al cărţii. Aci au luat cuvln-
tul reprezentanţi ai scriitorilor şi artiş­ rămîne nestabilă cu cerul varia­
tilor graficieni din ţările socialiste.
Din partea R.P. Romîne a luat cuvîntul
în faţa muncitorilor acad. Mihail Be-
Tripla întîlnire de fotbal dintre
reprezentativele R.P.R. şi U.R.S.S.
• Prima echipă reprezentativă Deşi a dominat teritorial şi s-a
a ţării noastre a susţinut dumi- .şutat mult la poartă, echipa
nică pe stadionul „23 August“ noastră a fost însă ineficace. A
din Capitală, al doilea meci cu lipsit atacului un centru coordo-
echipa U.R.S.S. în cadrul preli- nator. Astfel, întîlnirea s-a ter­
minariilor olimpice. In acest minat cu un rezultat a lb ; 0-0
meci echipa noastră trebuia să
lupte pentru remontarea puncte­
lor pierdute în primul meci jucat
Ia Moscova.
Partida începe într-o alură
rapidă. Situaţiile de gol se suc­
ced de la o poartă la alta. înde­
osebi poarta echipei Uniunii So­
vietice este pusă la grea încer­
care. Dar pe rînd Oaidă, Con­
stantin, Mesaroş şi Tătaru ratea­
ză sau trag de puţin pe lîngă
bară. In prima repriză, în care
majoritatea timpului echipa
R.P.R. a dominat, nu a reuşit să
înscrie nici un gol.
După pauză meciul începe în
aceeaşi notă. In min. 65 însă rit­
mul de joc începe să scadă foar­
te mult. Ambele echipe se mişcă
mai încet. In min. 79 echipa R.P.R. B 4-1 (1-0). In acest
noastră rămîne în 10 jucători, meci echipa sovietică a avut tot
prin eliminarea lui Nunweiller. timpul iniţiativa.
¦m-
Cupa eliberării la baschet
O aruncare liberă ratată
a decis soarta întîlnirii...
Duminică dimineaţa s-a desfă­
şurat pe terenul de baschet al
şcolii pedagogice din Deva întîl­
nirea de baschet dintre selecţio­
natele regiunilor Hunedoara şi
Novosibirsk
WASHINGTON (Agerpres). Mac Gill. Aici există o mare u-
— TASS transm ite: Ziarul zină constructoare de maşini. Şe­
„Star“, care apare la Washing­ ful de producţie din această Uzi­
ton, publică la loc de îrunte un nă are numai 32 de ani. Uzina
articol al corespondentului său fabrică maşini colosale, pompe,
Mac Gill în care împărtăşeşte prese şi maşini-unelte pentru aş-
impresiile sale despre Novosi- chierea metalelor... Urmaşii ţă ­
birsk.
„Acest oraş care nu de mult ani în urmă în oraşul comercial
nici nu exista, explică cîte ceva sînt acum ştăpînii unui mare o-
referitor la Rusia... spune raş atrăgător“.
Miercuri 5 august 1959
Spectacole cinematografice
DEVA: Misiune specială; Thereze
Raquin ; HUNEDOARA : Lady Hamyl-
ton j ALBA IULIA: Dezertorul; Urme
în noapte; ORÂŞTIE : Visul spulberat;
Lacul lebedelor; PETROŞANI: Fata din
Kiev; Ivan cel Groaznic; TEIU Ş: In-
frîngerea ; LONEA : Numai o femeie i
HAŢEG : Bomba ; BARU MARE : Arti­
\ Sö> I! <il)
Programul I : 7,15 Cîntece sportivei
8,30 Muzică ; 9.00 Muzică de estradă j
10,00 Concert de muzică din opere; 11,03
Muzică populară romînească ; 11,33 Mu­
zică uşoară; 12,00 „înainte tinereţe“
— emisiune de cîntece; 13,27 Cîntece
populare romîneşti; 14,00 Concert de
prînz 15,10 Program muzical dedicat
fruntaşilor în producţiei 16,15 vorbeşte
Moscova ; 17,25 Concert de muzică u-
şo a ră ; 18,00 In slujba patriei; 20,20
Noapte bună, copii; 20,35 Muzică uşoa;
Timpul probabil în regiunea noastră
Pentru 4 august 1959, vremea
bil, mai mult noros în cursul zi­
lei, ploi locale sub formă de a-
verse, temperatura staţionară, va
urca ziua între 24-28 grade, iar
noaptea va coborî 13-18 grade.
mi jucat formaţiile:
R .P.R .: Todor — Popa, Gari-
caş, Maori — Nunweiller, Al.
Vasile — Oaidă, Constantin, A-
lexandrescu, Mesaroş, Tătaru.
U.R.S.S.: Rozinski — Soldşt-
tov, Ermolaev, Bagrici — Soko-
lov, Zavidonov — Urin, Bata-
nov, Koloev, Kovalev, Metraveli.
• La Oraşul Stalin, pe stadio­
nul „Tractorul“ echipă de tineret
a R.P.R. a obţinut o frumoasă
victorie învingînd cu 5-2 (2-1)
echipa de tineret a U.R.S.S. Gele
două echipe au făcut un joc fru­
mos.
• Echipa secundă a ţării noas­
tre a fost nevoită să părăsească
terenul învinsă. U.R.S.S. B —
se poate concentra în acest mo­
ment şi cei din regiunea Stalin
egalează. Mai sînt însă cîteva
secunde pînă la sfîrşitul partidei.
Popescu iniţiază '«n contraatac,
>ns4
Nr. 1435
ranilor care au trăit cu 42 de
colul 420: APOLDU DE SUS : Parada
lui C harlott; ZLATNA: Lacul lebede­
lor ; BRAD : Moralitatea d-nei Dulska ;
ILIA : Nauris; SIMER1A : Cîntecul ma­
trozilor ; SE B E Ş: Vagabondul, seria
I-II-a ; CALAN : Moralitatea d-nei
Dulska.
r ă ; 21,00 Şcoala şi viaţa; 22,30 Mu­
zică corală romînească.
Programul I I : 14,07 Din repertoriul
violonistului Ion M atache; 15,00 Con­
cert de muzică din opere; 16,50 Curs
de limba rusă : 17,20 Răspundem ascul­
tătorilor; 18,05 Din muzica popoarelor;
19,00 Natura în creaţia compozitorilor
de muzică uşoară ; 19,30 Teatru ia mi­
crofon: „O scrisoare pierdută: 21,45
Succese ále muzicii romîneşti în cei 15
ani de la eliberare; 22,45 Jo.'.uri popu­
lare rom îneşti: 23,15 Concert serenadă.
Vînt potrivit cu intensificări din
sectorul nord.
Pentru următoarele trei zile,
vremea rămîne nestabilă, favo­
rabilă ploilor locale şi cu tempe­
ratura în creştere la sfîrşitul
intervalului.
Box
Printre competiţiile sportive or­
ganizate în cinstea zilei de 23
August se numără şi „Cupa eli
berării“ la box. In cadrul aceste
comoetiţii s-a desfăşurat la Hu
nedoara, sîmbătă seara pe stadi
bhuf" Gorvinul, gala de box din
tre selecţionatele regiunilor Hu
nedoara şi Stalin. 'întîlnirea î
luat sfîrşit cu un rezultat de e
gajitate IO-10. Pentru etapa ur
mătoare s-a calificat selecţionata
regiunii Hunedoara, deoarece aşa
cum prevede regulamentul, la
egalitate se califică echipa cea
mai tînără.
?
Gala de box, ¦organizată în
cinstea Zilei Minerului între e-
chipele asociaţiilor sportive Au­
rul Brad şi Minerul Vulcan, ce
s-a desfăşurat duminică la Gu-
rabarza, a dat prilej la dispute
dîrze. Spectatorii prezenţi în sa­
la Ateneului din Gurabarza au
urmărit frumoasa evoluţie a bo­
xerilor brădeni care au învins cu
13-5.
Iată rezultatele tehnice înre­
gistrate : Ion Basarab (Minerul
Vulcan) bate la puncte pe Mir*
cea Giobanu (Aurul Brad) ; Eu­
gen Mîndril (M.V.) b.p. pe Ni-
colae Băieş (A.B.), Constantin
Călin (A.B.) b.p. pe Fr. Bara-
baş (M.V.), Avram Laţco (A.B.)
b.p. pe Ioan Musca (M.V,), Ion
Gheorghe (A.B.) b.p. pe Gheor-
ghe Sloba (M.V.), Nicolae P.
Stoica (A.B.) face meci nul ou
Ioan Stamate (M.V.) — a fost
cel mai frumos meci al galei.
Iosif Poegar (A.B.) b.p. pe Gh.
Ruta (M V ), P. THaziu ( AB.)
jriza
'on-
irin
pe
n
i.
>CA
X