Page 13 - 1959-08
P. 13
“ •» •» ea Ö M tfii
1 ^fip'opa.'â-
I îinlfî'A'iî,
«w»"rW *
PROLE1 AR! DIN TOATE ŢAR!LE, UNIŢ/-VA 1
Profesori, învăţători şi educatori /Munciţi neobosit pentru
educarea copiilor, elevilor şi studenţilor în spiritul dragos
tei faţă de muncă şi învăţătură! Ajutaţl-i să devină buni
specialişti, cetăţeni conştienţi, luptători activi pentru pro
gresul patriei noastre socialiste, pentru progresul omenirii!
Ridicaţi-vă necontenit nivelul pregătirii marxist-leniniste !
( Din Chemările C.C. al P.M .R. cu prilejul celei de a XV-a .
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). ^
Anul Xä Nr. 1436 Miercuri 5 august 1959 4 pagini 20 bani
aagoa
Majorarea salariilor însufleţiţi de liotăririSe recentei plenare
şi instituirea gradelor, pentru cadrele Muncitori fruntaşi a C. C. a! P. M. R. siderurgiştii farniedoreoi
de la fabrica
didactice din instituţiile de educaţie* îşi sporesc angajamentele
„Simion Bărnuiiu"
Furnaliştli din secţia Luînd cuvîntul în adunare,
instituţiile preşcolare* învăfâm lnfu! însufleţiţi de hotărîrile recentei maiştrii îurnalişti Vasile Crişan
furnale noi şi Ştefan Cazan, Mihai Militaru,
general* pedagogic* profesional, plenare a C.C. al P.M.R., la ac şef de echipă [a încărcare,
La adunarea care a avut loc Gheorghe Roman, şeful secţiei
tehnic* şcolile agricol© şi de m eserii în secţia furnale noi cu prilejul ţiunea patriotică pornită de colecti şi alţii, au concretizat şi mai
dezbaterii documentelor plenarei mult posibilităţile de sporire a
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc cu funcţia didactică îndeplinită, pregătirea (stu C.C. al P.M.R. din .13-14 iulie, vul noii oţelării Siemens Martin prodiyhiei şi productivităţii mun
Romîn şi Consiliul de Miniştri al Republicii dii) şi vechimea în gradul didactic obţinut. furnaliştii au făcut bilanţul suc cii şi de ieftinire a preţului de
Populare Romîne au hotărît să se introducă pen ceselor de pînă acum, luîndu-şi din Combinatul siderurgic Hunedoa cost.
tru personalul didactic din instituţiile de educa Potrivit prevederilor Hotărîrii, salariile tari totodată noi angajamente.
ţie, instituţiile preşcolare, din învăţămîntul gene fare ale cadrelor didactice se majorează după ra, de a realiza lunar 1.000.000 lei La oţelăria Siemens
ral, pedagogic, profesional, tehnic, şcolile agrico cum urmează (exemplele din tabelul de mai jos In primele 7 luni ale anului, Martin nr. 1
le şi de meserii sistemul de salarizare în raport privesc principalele funcţiuni didactice şi creşte colectivul acestei secţii a pro economii, la preţul de cost, se ală
rea salariilor în procente, faţă de cele existente, dus în afara sarcinilor de plan Pe graficul întrecerii Ia oţe
în vigoare pînă ia 31 iulie 1959) : mai mult de 12.300 tone fontă tură şi colectivele altor secţii din lăria Siemens Martin nr. 1 s-a
şi a realizat peste 8.400.000 lei înregistrat de la începutul anu
GRADUL STAGIUL DE ACTIVITATE ÎN ÎNVAŢ^M ÎNT Şi şoferul Ioan Bojiţă a* economii Ia preţul de cost. A- combinat. lui şi pînă acum 15.150 tone de
DIDACTIC idevenit sutamiist. Cu maşina ţ ceste realizări constituie o con oţel peste plan şi 2.596.000 Iei
FUNCŢIUNEA 0-3 3 -5 5-10 10-20 Peste I >pe care o conduce, el a par-t tribuţie de seamă la dezvoltarea zeze 6.422.840 lei economii la economii Ia preţul 'de cost.
>curs 150.000 km. fără repara-< economiei patriei noastre. Ele 0- preţul de c o st; adică, lunar,
ani ani ani ani 20 ani I ţii. Acest succes îl datorează< glindesc totodată dragostea cu 1.800 tone fontă peste plan şi Hotărîţi să răspundă cu noi
care colectivul secţiei a răspuns 1.284.568 lei economii. realizări grijii pe care partidul
ÎNVĂŢĂTOR ŞI EDUCATOARE I Stagiar 20% ’— aşa cum singur afirmă — j sarcinilor trasate de conferinţa o poartă oamenilor muncii din
(educator) Gradul definitiv 33% 32% 28% 25 jé regională de partid, de a se ob In cadrul adunării a fost pre patria noastră, şi oţelării din
faptului că-şi întreţine în .bu ţine o producţie tot mai mare zentat un plan de măsuri tehni- secţia l-a şi-au sporit angaja
cu şcoli pedagogice sau studii Gradul 11 42% 37% de metal şi la un preţ de cost co-organizatorice întocmit de că mentul. In adunările care au a-
echivalente Gradul I 65»/, 56»/, ne condiţii maşina. mai ieftin. tre un colectiv de îurnalişti, pe vut loc pe schimburi şi unde
baza unor studii amănunţite pri s-a discutat noua hotărîre a par
PROFESOR I Stagiar 24% 27% 26 i Pentru a contribui Ia realiza vind descoperirea şi valorifica tidului, colectivul acestei secţii
cu studii superioare complecte sau Gradul definitiv s i io 32 i 40»/, 397, rea economiei de un miliard de rea rezervelor interne. Pianul şi-a mărit angajamentul anual
60% 56»/, Iei pe ţară, aşa cum prevede re prevede ca de fiecare tonă de cu încă 6.000 tone de oţel, iar
studii echivalente Gradul 11 centa hotărîre a partidului, fur fontă, ia încărcătura furnalelor angajamentul iniţial de a reali
Gradul I naliştii de ia furnalele noi s-au să se înlocuiască 300 kg. mine za anul acesta 2.500.000 Iei e-
PROFESOR 11 angajat să dea în plus, peste reu aglomerat cu minereu de
cu Inst. pedagogic de 2 ani, cu examen Stagiar sarcinile de plan, de acum şi Krivoi-Rog, şi să se reducă con eonomii |a preţul de cost, a fost'
Gradul definitiv pînă la sfîrşitul anului, încă sumul de mangan cu 59 kg. Nu
de stat sau studii echivalente 9.000 tone de fontă şi să reaii- mai aceste măsuri vor asigura dublat la 5.000.000 Iei.
Gradul II realizarea unei economii de 23
PEDAGOG 1 Gradul I lei pe tona de fontă. S-a sta
cu studii medii complecte bilit de asemenea folosirea în
— şarjă a deşeurilor de fontă mă
runtă de la banda de turnare,
reducerea cheltuielilor de fabri
caţie a foniei etc.
23% 38% 33% 29% 25»/,
44% 37% F A R K A S — B a CI
.62%
52»/,
30 şi 20% 30% 28% 28% — ...La ora două fix, moşul e Bucureşti, la un proces cu încă cî- cutaţi. Şi eu eram trecui printre ei.
prezent... dar n-apucă să-şi termine ţiua tovarăşi, unde comisarul regal Regimul lui Antonescu a aruncat a-
De asemenea Hotărîrea prevede acordarea in rector adjunct) cu plan de producţie pro ¦ zxJgm vorba inginerul Dauidescu şi in ca Holeanu a cerni să !iu pedepsit cu supra noastră, a minerilor din Valea
demnizaţiilor lunare pentru cadrele didactice care priu pînă la 10 la sută. drul uşii, pe care citisem mai înainte 6 ani închisoare pentru propagandă Jiului, cea mai neagră teroare. Dar,
îndeplinesc funcţi5 de: — pentru cadrele de conducere şi didactice Sfaturile tâbăcarului Ioan „Sectorul VII investiţii", apăru un comunistă. Am scăpat alunei !ăcînd pînă la urmă, dreptatea şi adevărul
care lucrează la casele de copii şi şcoli ' Morar sînt totdeauna bine , om înalt, robust, şi mai. în vîrstă, greva, foamei şi a setei. au biruit rş.t noi...
— director, director adjunct; speciale, 10 la sută. 'primite de către tovarăşii săi{ că o figură ce mă captivă din prima
— diriginte de clasă ; instructorii superiori de pionieri, conducătorii de muncă. Aceasta pentru că^ clipă. — Şi-n ’29? — întreb eu nerăb Am începui! să înflorim
— învăţător care predă în acelaşi timp la de cercuri şi de activităţi pioniereşti vor fi asi el este un muncitor cu multă< dător. ca prim ăvara !...
milaţi cu învăţătorii sau profesorii, în raport cu <experienţă, un tovarăş bun — Iaiă-l şi pe Farkas-baci t —
2—4 clase elem entare; pregătirea, (studii), cu vechimea şi gradul didac Cunoştinţele ce le posedă le\ îmi spuse inginerul. Cînd cu greva
— educatoare, învăţători, profesori, în cadrul tic obţinut. ' dăruieşte cu multă plăcere(
Hotărîrea prevede instituirea pentru învăţători celor tineri. El constituie şiţ Am făcut cunoştinţă. Eram bucuros de ia Lupeni... După 23 August, cînd ţara noa
unităţilor situate în localităţile izolate de şi profesori din instituţiile de educaţie, învăţă că mi s-a ivit prilejul să-l cunosc şi
munte sau deltă, cu condiţii grele de mun mîntul general, pedagogic, profesional, tehnic, un exemplu clemn de urmat i pe Farkas-baci. Am inirai repede în — Atunci !u mare jale I De câte stră a pornit pe o cale nouă, cînd
că şi de trai. din şcolile agricole şi de meserii precum şi pen , pentru tovarăşii s ă i: organi- vorbă cu el, deşi nu prea s-a înghe ori trec pe Ungă plă,cile de marmură poporul a luat în propriile sale mîint
tru educatoarele din unităţile preşcolare a urmă 1zîndu-şi bine munca, el reu suit la o discuţie în care era vorba
Personalului didactic şi didactic de conducere toarelor grade didactice: neşte să-şi depăşească norma'' tocmai despre el. L-am lăsat să-mi în care-s săpate cu litere de aur nu soarta sa, munca minerilor se apre
i se mai adaugă sporuri ia noile tarife în urmă — gradul definitiv ; în medie cu 20 de procente, * povestească singur despre viaţa lui mele celor 22 de tovarăşi şi prieteni ciază la justa ei valoare. Minerii se
toarele cazuri: — gradul II ; din trecut şi de astăzi. căzuţi sub gloanţele ucigaşilor, lăcră bucură de condiţii de viaţă şi mun
— gradul I. mez. !mi aduc aminte cum, după ce că la care nici nu visau în vremurile
— pentru orele prestate ia învăţămîntul se Prevederile Hotărîrii intră în vigoare cu în — E cam lungă povestea, tovarăşe s-a luai’ legătura cu minerii de la de tristă aducere aminte. Cine n-a
ral, 10—15 la s u tă ; cepere de la data de 1 august 1959. dragă... O s-o înşir cum m-oi price „Victoria", care au hotărît şi ei să
pe — îmi spuse.
— pentru orele de îndrumare a practicii pe intre în grevă, pe la ceasurile 6 am trecui prin Valea Jiului cu greu poate
dagogice cu studenţi, 10 la sută; Am ascultat emoţionat întreaga ieşit afară în curtea uzinei şi am în să-şi imagineze amploarea noilor con
— pentru activitatea de conducere a şcolilor viaţă a lui Farkas- strucţii de blocuri munci
profesionale şi de meserii (director şi di-
baci. E o viaţă asemă toreşti, ce-i schimbă în
nătoare cu a tuturor mi fiecare zi peisajul. Vitri
nerilor mai vîrsinici: ne nele magazinelor sînt
cazuri, multe necazuri în pline cu de toate, biblio
trecut; fericire, bucurie, tecile şi cluburile extrem
Lucrează în coniuî Toate forţele pentru grăbirea optimism în zilele noas de solicitate de mineri. Pe
lunii octom brie tre. feţele lor cileşti optimis
mul şi entuziasmul cu care
\.
L Colectivul de muncitori, teh- ] treierişului şi a arăturilor de vară Valea Jiului se avîniă eroic în abataje
— Jalea Jiului... pentru a da patriei mai
mult cărbune. Acelaşi sen
L nicieni şi ingineri de Ih Ate- )
C lierele centrale Gurabarza, 1 Treierişul este la timp griul de pe cele 125 ha. primit majoritatea colectiviştilor, — Am intrai în mi timent radiază şi din fi
[• raionul Brad, muncind c u } pe terminaie ale gospodăriei, manual şi cu a- printre care Ioan Trufaş, Susana nă la Lupeni, copil de gura tovarăşului Mihai
^ multă însufleţire pentru inde- jutorul combinelor de la S.M.T.- Matei şi mulţi alţii. 13 ani — începu Far Farkas, deşi trecutul şi-a
kas-baci să-mi poves lăsat în trăsături am
(; plinirea şi depăşirea sarcini- -j In ultima vreme, comitetul co Orăştie. Gînd recoltarea s-a ter Lucrările se desfăşoară tească. Era în 1912. Ta
L lor de producţie a reuşit s ă ) munal de partid şi sfatul popular minat cele două combine au tre cu încetineală
t- obţină succese deosebit de ) din comuna Geoagiu au acordat cut la treieriş. Ele lucrează atît tăl meu, miner şi el, cu prentele lui tragice.
mai mult sprijin consiliului de Colectiviştii din tînăra gospo
importante. Astfel, planul pro- J salariul mizerabil ce-l — După eliberare, am
f diTcfiei~ globale pe semestrul ^ conducere al G.A.G. „Drumul lui ziua, cît şi noaptea. Aşa s-a reu dărie colectivă „1 Mai“-Nădăştia avea, n-a putui să în
l I a fost depăşit cu 40,62 la ] Lenin“ în ceea ce priveşte mobi şit ca pînă ieri, 4 august să fie Inferioară au reuşit să termine treţină pe cei 4 copii ce început să înflorim ca
(. sută, cel. al producţiei marfă 1 lizarea colectiviştilor la lucru. La treierat griul de pe 115 ha. primăvara — continuă
aria gospodăriei s-au format mai la timp secerişul griului de pe piîngeau după pline. Du
multe echipe, asigurîndu-se con pă trei ani, moare ma Farkas-baci — De 9 ani
t- cu 42,12 la sută, iar produc- tinuitatea treierişului, din zorişi Concomitent cu treierişul, co cele 200 ha. Cu o săptămînă în puteam să mă pensionez
tivitatea muncii pe cap. de ^ pînă-n noapte. Astfel, batoza lectiviştii au transportat la baza: urmă, ei au început şi treierişul. ma. Fratele meu, lan-
Ritmul acestuia însă, este nesa csi, intră şi el în mină. dar nu mă-ndur să pără
L muncitor, a crescut în aceas- ) de recepţionare a C.R.R., întrea-' tisfăcător. Pînă în seara zilei de
(, tă perioadă, cu 22 la sută. 1 Şi el era un copil pe sesc mina. Sini maistru la
t însufleţiţi de hotărîrite ple- 3 treieră zilnic 10-11.000 kg. grîu ga cantitate de 25.000 kg. grîu 3 august s-a treierat doar griul
? narei C.C. al P.M.R. din -j faţă dtr 8.000 kg. cit are în plan. datorată statului în urma con de pe 8 ha. atunci... Mizeria şi Sectorul VII investiţii.
Pînă în seara zilei de 3 august, foametea ne urmăreau la tot pa- cepul să manifestăm, să cerem pline
^ LI— 14 iulie privind îmbună- ) la G.A.G. „Drumul lui Lenin“ tractului încheiat. Ei au achitat Cauza acestei încetineli, cons sul şi am simţii-o şi mai mult în şi condiţii mai bune de irai şi de lu- Pregătim galeriile pînă
t tăţirea condiţiilor de trai ale 3, din Geoagiu s-a treierat griul de asemenea, muncile S.M.T. şi tă în faptul că batoza nu se fo 1917, cînd o explozie ucide în mină cru. Nimeni n-a mai intrat în mină. la stratul de cărbune. Avem multă
C oamenilor muncii, colectivul ' de pe 30 din cele 35 ha. semă uiumul. In plus, s-a mai vîndut loseşte din plin, cu întreaga ei 59 de mineri, între care era şi tata Eram hotărîţi să nu cedăm pînă nu treabă, tovarăşe dragă I Trebuie să
L acestor ateliere şi-a sporit e- ^ nate. Intrucît culturile au fost statului — la achiziţii libere — şi lancsi. Am rămas astfel trei fraţi vom cîştiga drepturile. răsplătim, prin cît mal mult cărbune,
L forturile reuşind să îndepli- ) capacitate. Sfatul popular al orfani. Pe vremea aceea jalea şi mi ln dimineaţa zilei a cincea de gre grija partidului şi guvernului faţă de
zeria se întinseseră ca o plagă pes- vă, în Ioc de pline priinirăm gloanţe noi minerii...
( nească şi să depăşească cu 1 însamînţate şi îngrijite după re încă 2.800 kg. grîu. Banii re comunei Hăşdat nu a acordat un te toată Valea Jiului. Minerii sufe- din o n t o / prefedaM Ro^
t mult sarcinile de plan ce le ^ gulile agrotehnice, producţia me zultaţi din vînzarea griului s-au sprijin eficient consiliului de con — Am auzii că aveţi doi copii,
die se ridică la 2.400 kg. grîu ingineri care lucrează tot aici la
L¦reveneau pe luna iulie. Acest ^ la hectar. De pe lotul semincer, împărţit colectiviştilor drept a- ducere al G.A.G. „1 Mai" în mină, la Lupeni...
care însumează 15 hă'., s-ă obţi vans pentru zilele-muncă efectu ceea ce priveşte mobilizarea co
L harnic colectiv lucrează în ^ ate pînă la 1 august a.c. Totoda lectiviştilor 1ă muncă. De aceea reau de foame, erau batjocoriţi şi Gloanţe necruţătoare ce curmară 22 — Da, Mihai şl Josif... De fapt am
nut o producţie medie de 2.800 bătuţi la iot pasul pentru că încercau de vieţi şi răniră aproape 50.../ Au 4 copii. Cel mic e zoolehnician. Cel
(. prezent in contul lunii octom- 3
f brie. 3 tă colectiviştii au primit avansul şi arăturile de vară se desfă să-şi ceară dreptul la o viaţă mai lirmab apoi bătăi cumplite în beciu- mai mare, profesorul, mi-a dăruit un
nepoţel. El are o copilărie fericită
kg. grîu. bună. rile siguranţei, după care un nou ca- şi viilor luminos...
C i f i f i in pag. IV-i Recent colectiviştii ău început de grîu din noua recoltă. şoară cu încetineală. Din cele ...ŞQi. Fr ark, as-b, aci începu saM-mi po- P. .h.o.l „de m,izer,i.e, de. foame,’ de batjo- Cu aceste cuvinte Farkas-baci şi-a
cura se deschise în viaţa minerilor, încheiat istorisirea lui simplă şi lim
să execute şi arăturile de vară, Drept avans în contul celor 150 ha- planificate a se ara nu pede ca o apă Unişiilă după aiîiea
3 N. S. Hruşciov va face o cu ajutorul atelajelor gospodă 204 zile-muncă pe care le-a e- ţs-au arat încă decît 5 hectare. vestească despre luptele pe care le-au . „ . inon . . ’
lu anul 1932, mi s-a luat cetăţenia
vizită în S.U.A., iar D. Eisen riei şi a tractoarelor din S.M.T. fectuat cu familia, colectivistul Comitetul comunal de partid dus minerii din Lupeni pentru drep- rotriLnăj molio peniru care ?efu[ si_
hower va vizita Uniunea So Orăştie. Intr-o singură zi s-au Andrei Ivonici ă primit 2.040 Hăşdat trebuie să ia măsurile iurile lor. guranţei, Ştefănescu, putea să mă cataracte şi cascade întîlnite in cale
vietică.
lei şi 1.020 k'g. grîu. Colectivista necesare pentru asigurarea unui — In anul cînd partidul comunist închidă de cîte ori avea chef. de la izvor pînă la cîmpie, fără în
* Ecouri la comunicatul arat peste 20 ha. 1 '• L'udovica Demea care a prestat ritm corespunzător a lucrărilor a fost pus în afara legii — adăugă Mult arh mai suferit şi din cauza florituri, dar convingătoare, spusă
cu vorba domoală, zgîrcită dar por
privind vizita iui N. S. Hruş Avansuri din noua recoltă singură. 125 zile-muncă a primit de treieriş şi a arăturilor de Farkas-baci — am fost deţinut şi eu legionarilor. îmi amintesc că legio- nită din inimă, aşa cum vorbesc mi
ciov în S.U.A. şi a Iui D. Ei vară din G.A.G. „1 Mai“ Nă- nerii...
senhower în U.R.S.S. I Colectiviştii din G.A.G. „30 1250 lei şi 625 kg. grîu. Simi dăştia Inferioară. la Jilava, 4 luni, iar in1925 am fost narii au întocmit un tabel în care
^ c e ş b r i e ‘‘-Şăuleşti au recoltat lare sînt avansurile pe care le-au OVIDIU STURZA
............T ..................... tîrît la Consiliul de Război nr. 2 din erau trecuţi mineri pentru a fi exe-
/-y/\Arv^/\A/V'/W W V W V W W W 1 /W V W \ W \ S/V WWN/V'
