Page 14 - 1959-08
P. 14
Pag. 2 mmsM ULur W : 1436
JUuJkJU a«J«JU u/w/UiJw Acfivifafe rodnică La ©secfie a G.Â.S. Mintia
J La sanatorial de Clubul cooperativelor meşte La secţia din Deva a G.A.S. zat venituri în valoare de
şugăreşti din oraşul Petroşani Mintia, munca e în toi. Lucră 200.000 lei de la începutul anu
noapte • i contribuie cu succes la educarea torii execută ultima praşTlă la lui şi pînă în prezent. La fondul
i membrilor cooperatori. Activita culturile de legume, recoltează de salarii s-au făcut economii
] tea acestui ollib este multiplă şi roşii, castraveţi, varză şi altele. în valoare de 137.033 lei. Aces
variată. Aici “funcţionează, în a-
— Me vizitaţi ? — ne in/im- Apariţia în sufragerie a unui 1 fara bibliotecii centrale, 14 bi Aceste produse, vor fi desfăcute te economii se datoresc faptului
blioteci volante care sînt mult
pină bucuroasă tovarăşa Mins- tînăr in salopetă, a curmat dis- -j solicitate de către cooperatori. prin secţiile de valorificări ale că evidenţa muncii este ţinută
Numai în trimestrul- II al anului
ki Gabriela, responsabila sana- cuţia noastră. Bucătăreasa Eli- j acesta au fost citite 177 cărţi de cooperaţiei de consum din Deva bine de către cei doi brigadieri,
către 115 cititori. Printre frun
) toriului de noapte al minei Ani- sabeta Vdsdrhely, cea neintre- 1 taşi se numără croitoreasa Ma- şi Hunedoara. iar sumele stabilite pentru fieca
ria Beghi, croitorii Gheorghe Mi-
noasa. De altfel era şi vremea, cută în ale gătitului, se şi gră- ^ rea, Gheorghe Roşu şi alţii. Culturile sînt frumoase şi pro re cultură sînt chibzuit între
veniţi aşa de rar pe la noi — bi să-l servească. Supa de co- \ O altă formă de educare a mit o producţie mare la hectar. buinţate, nerisipindu-se în chel
continuă aceasta, conducîndu- nopidă ca şi friptura cu pilaf ) cooperatorilor o constituie recen Aceasta se daţoreşte faptului că tuieli mărunte, fără importanţă
ziile şi conferinţele. In anul a-
ne prin încăperile în care am şi salată de castraveţi, au fost 1 solul a fost îngrăşat, bine lu pentru producţie.
cesta au fost ţinute 9 conferin
întîlnit, ca de fiecare dată, o cît se poate de bine pregătite, jj ţe şi recenzii. Tot în cadrul clu crat, însămînţările s-au făcut la Colectivul de conducere al
curăţenie de admirat şi o liniş- Ne-am apropiat de noul ve- •] bului, formaţiile artistice au pre timp şi .cu ’seminţe de soi în secţiei, caută prin toate mijloa
te odihnitoare. Numai sufrage- nit cu dorinţa de a ne împăr- j zentat 16 spectacole. Pe lîngă a- treţinerea se face la timp, după cele să folosească resursele pro
ria părea mai animată. Cei mai tăşi impresiile făcute în cele 1 ceasta la club se joacă şah, te regulile agrotehnice. Roadele prii. Astfel, aici s-a construit o
mulţi dintre minerii care urmau cîteva zile de sanatorizare. Abia "î nis de masă etc. mqncii au început deja să se răsadniţă în care s-au produs
să intre în şutul de după-amia- după ce am făcut cunoştinţă, 5 N. DONOVlCl vadă. Secţia din Deva a depă toate răsadurile necesare. Pentru
ză, o părăsiră gălăgioşi iar la ne-am dat seama că cel clin corespondent şit planul de livrări la majorita viitor, conducerea secţiei are
masa cu feţe de faţa noastră e j tea legumelor timpurii ca : ver proiecte frumoase. Pentru pri
damasc alb au Nicolae Roznov 1 deţuri, ridichi de lună, spanac, ma oară se studiază problema
rămas doar doi ajutorul de mi- j gulioare etc. Şi la legumele de construirii — din resurse pro
3 tineri, unul rier din brigada 3 sezon s-a depăşit planul de li prii — a unei răsadniţe încăl
priviri limpezi lui Ştefan Biro, -j vrări. zite cu aburi, pe o suprafaţă de
ca azurul ceru- cel despre ca- ) Datorită livrărilor şi economii 1.500 m.p.
j lui de vară, contrastînd izbitor re în urmă cu o lună — atunciJ lor de materiale, secţia a reali- însufleţiţi de hotărîrea ple
3 cu privirile căprui ale celuilalt cînd a fost primit în rîndul 1 n a re i din 13-14 iulie a.c., lucră
5 din faţă. Primul, era Octavian membrilor de partid — am au- ^ torii acestei secţii s-au angajat
31 Pătrui, unul dintre cei mai ti- zit multe cuvinte frumoase. Şi, ) FILMUL ZILE! să termine lucrările de întreţi
3 neri ortaci ai unei brigăzi ce după ce am discutat despre 1
nere la toate culturile pînă la
3 lucrează ¦ la rambleu, iar al hrana şi îngrijirea din sanator „F a ta din K ie v “ 10 august, să depăşească pla
.3 doilea era Ioan Cucu, vagone- — despre care interlocutorul -j nul de livrări cu 20 la sută, să
•j tarul, care pînă nu de mult fă- nostru era cît se poate de mul- j Prima serie a filmului „Fata milie împovărată cu mulţi copii, realizeze economii în valoare de
din Kiev“ este de fapt un ta şi-au împărţit pîinea şi dragos
1) cuse parte din brigada lui ţumit, am vorbit si despre mun- 1 blou amănunţit al condiţiilor po tea socotind-o pe Ganocica drept 100.000 lei şi să reducă consu
litico-sociale din Ucraina în copilul lor. Şi-n timp ce unchiul
1 ‘Schneider, fruntaşul de la III. ca şi preocupările acestui tî- 3 timpul revoluţiei iar apoi din Jaşa, dintr-un muncitor înapoiat, mul de materiale cu 20—30 la Recent, lucrătorii de la secţia viticolă a G.A.S. din Apoldll de Sus au
timpul construcţiei paşnice, timp şovăielnic, devine meşter respec terminat aplicarea ultimelor prăşite în vii. Ei pregătesc acum inventarul ne
* La bucătărie am întîlnit fete năr, căruia, probabil, nu-i dis- j în care s-a născut şi a crescut tat şi membru de partid, în timp sută. Aceste angajamente tre cesar vinificaţici.
Galea. Ea nu şi-a cunoscut ni ce puterea sovietică se consoli
noi. Pe tînăra Virginia Şerban plăcea să ne relateze mutte a- ] ciodată tatăl căci acesta a mu dează şi avîntul construcţiei so buie să mobilizeze atît conduce Datorită aplicării la timp şi tn bune condiţii a lucrărilor de întreţinere
rit chiar în ziua cînd s-a născut cialiste schimbă faţa vieţii, copiii (prăşite, stropiri etc.) recolta de struguri promite a ţi bogată. După un
— de puţin timp angajată a- mănunte. 3 ea, în timpul asediului Palatu cresc şi Galea, terminînd şcoala, rea secţiei, cît şi pe lucrătorii calcul preliminar, se preconizează obţinerea unei producţii medii de 9.000
lui de iarnă. Mama ei a' murit intră în fabrică să înveţe mese kg. struguri la hectar. Pe unele parcele, recolta de struguri va întrece
colo. — Dacă v-aş vorbi de teama imediat după naşterea Galei. Fe ria de strungar. Ea se îndrăgos permanenţi, ca să muncească 10.000 kg. la hectar.
tiţa a fost crescută de bunicul teşte de Vitea, fiul unui medic
— A venit la noi s-o mări- pe care am avut-o cînd am in- ei, muncitor la „Arsenalul“ din mai bine Îşi să lichideze unele IN CLIŞEU: Ing. Petru Viniş, şeful secţiei, (dreapta), împreună cu
Kiev, dar şi pe el l-a pierdut revoluţionar, omorît mişeleşte muncitoarea lohăna Gtatz şi brigadierul viticol Constantin Cacoveanu, cer
tăm — spuse responsabila, fără trat pentru prima oară în mi- j pe cînd era încă micuţă, căci lipsuri care încă mai persistă. cetează stadiul de dezvoltare al ciorchinilor. ...
nemţii care ocupaseră Kievul, de fratele său, un contrarevolu
să observe bujorii ce înfloriseră nă, aţi rîde de mine. Eram ho- J l-au executat pe neînfricatul re Neîndeplinirea planului de li F oto: ILEANA TEREK
voluţionar. ţionar fofilat în rîndurile parti
3 pe faţa tinerei. Da, d a !, conţi- tărît să fac calea întoarsă spre 3 dului. vrări la roşii, în semestrul I
Galea a fost crescută de către
1 nuă convingător tov. Minski. meleagurile Moldovei, dar tov. 3 Gărpină, soţia unchiului Jaşa, Filmul „Fata din Kiev" rulea a.c., de pildă, poate fi recupe
muncitor şi el la „Arsenal“. Fa
3 Toate fetele pe care le-am avut Biro — căci de la început lu- ^ ză la cinematograful „Filimon rată în cursul acestui semestru.
^ aici s-au căsătorit. Şi Aurica crez in brigada sa — s-a ocu- j Sîrbu“ din Deva în zilele de 6-9 Din cele 4.000 kg. roşii planifi
august.
j şi Stela, Dori, Stana, Florica pat de mine, m-a sfătuit mult. 1 cate a se livra, s-au livrat în
^ şi Ileana. Şi după ce s-au că- L-am ascultat şi azi nu-mi p a -3 semestrul I abia 2.000 de kg.,
3 sătorit, aproape toate şi-au luat re rău. 3 cu toate că secţia’ cultivă un soi
'3 zborul Numai Florica si llea- Nicolae Roznov e azi ortac 3 foarte productiv, soiul Bizon.
. na au mai rămas. Sanatoriul destoinic al minerului Biro, şi J îndeplinirea angajamentelor
-] nostru¦a adus mult noroc fete- e apreciat ca un tovarăş bun — ^ luate, trebuie să stea- în centrul
3 lor, căci toate pe care vi le-am cum sînt toţi comuniştii. El Io-j atenţiei consiliului de conducere la redarea de noi terenuri agri
culturii.
J enumerat s-au căsătorit cu ti- cuieşte în cel mai modern că- 3 şi al organizaţiei de bază. Ele Muncă vofunfară
Pînă în prezent, tinerii de ta
neri mineri. De îndată ce le-au min al tineretului si se sim te3 pot fi nu numai îndeplinite, dar Tinerii organizaţiei de bază U.R.C.M. Deva au strîns şi au
U.T.M. din comuna Gurasada, predat I.C.M.-ului 529 kg. fier
¦] văzut harnice, cuminţi şi fru- foarte bine în Aninoasa. şi depăşite. ^ au efectuat în ziua de 26 iulie vechi şi au prestat 108 ore mun
a. c. 40 de ore muncă voluntară că voluntară pe şantierul regio
¦} muşele, le-au şi îndrăgit. LUCIA LICIU la întreţinerea arboretelui din nal din Chimitidia.
parchetul forestier din Ulieş.
'I—>>—'i—•/—'/—1 j—'/—*/—•> /—>r-* Pionseni îşi pefree zsîe Sub îndrumarea brigadierului MON1CA BOLOGA
plăcui© în fabăra
Lucrări gospodăreşti de la Gîrbova
Sfaturile populare din regiunea Hu duri din bugetul sfatului, peste 4 km.
nedoara au înregistrat importante suc- canalizări în oraşul muncitoresc şi în In comuna Gîrbova din raio Dumitru Popescu, cel mai bine. Au difuzat cărjţî la sate
"cese în întrecerea pe care o desfăşoa noul cartier de locuinţe individuale. A nul Sebeş, s-a r deschis o nouă au muncit tinerii A. Taşcău, W.
ră în cinstea zilei de 23 August pen fost terminat de asemenea parcul din tabără pentru pionierii' din re Michelbach, B. Luca, G. Nan şi In ziua de 26 iulie mai mulţi
tru înfrumuseţarea satelor şi oraşelor. faţa restaurantului „Coranul", cel mai giunea noastră. Datorită spriji alţii. lucrători de la C.L.D.C. Deva
mare parc din oraşul Hunedoara. nului acordat de către organele au întreprins o acţiune de difu
In oraşe şi centre muncitoreşti au de partid şi de stat şi cu parti A. ANDRICA zare a cărţii în satele raionului
fost amenajaţi peste 50.000 m. p. Tot pe baza planului de sistematizare ciparea permanentă a instructo Orăştie.
parcuri şi spaţii verzi. S-au curăţit în a început asfaltarea şoselei principale rilor de pionieri şi a pionierilor, Inîîmpîna festivalul
întreaga regiune 57 km. de şanţuri şi care leagă noul cartier de locuinţe in tabăra a fost pusă la punct în regional Cu acest prilej, numai tov.
rigole şi s-au văruit 16.400 m.p. fa dividuale din oraşul muncitoresc cu numai cîteva zile. S-au aranjat
ţade de case. Prin muncă voluntară piaţa nouă. Pe “locul viran din faţa Utenuştii de la U.R.C.M. De Constantin Creţu, a difuzat cărţi
au fost curăţite şi zugrăvite 26 de şcolii medii din oraşul muncitoresc se jj dormitoarele, sala de mese, clu- va au hotărît să întîmpine festi
şcoli şi s-au reparat 27 de poduri şi ridică acum 6 blocuri cu 36 de aparta bul, s-a amenajat un teren de valul regional prin participarea în valoare de 250 lei la sanato
podeţe. mente. volei în curte etc. la acţiunea de strîngere a fierului
Viaţa în tabără devine pe zi vechi şi prin muncă voluntară riul din Gsoagiu.
In oraşul Hunedoara toate lucrările La executarea diferitelor lucrări pro ce trece tot mai frumoasă şi mai
puse în regiune pentru a fi terminate plină de bucurii. Pionierii simt 1. HBNTIU
edilitare şi de înfrumuseţare ce se e- în cinstea zilei de 23 August au par din plin grija părintească pe ca
ticipat pînă acum peste 66.500 de ce re le-o poartă partidul nostru Pentru înfrumuseţarea Văii Jiuhij
fectuează în cinstea marii sărbători se tăţeni. In cele 274.100 ore de muncă drag.
execută pe baza planului de sistema voluntară efectuate au fost executate A. TATU In ultimele 30 de zile, în Va in vederea sărbătoririi zilei de 6
lucrări în valoare de 685.175 lei. lea Jiului a continuat să se des August. In acest răstimp, peste
tizare a oraşului. Pînă acum s-au şi directorul taberei din Gîrbova făşoare întrecerea patriotică pen 9.000 de cetăţeni au muncit vo
tru înfrumuseţarea localităţilor, luntar pentru amenajări de par
executat prin muncă voluntară şi fon
curi şi zone verzi, curăţiri de
străzi, construcţii de poduri etc.,
In luna martie anul acesta, Inirecerea dintre gospodăriile agricole colective ' şi mieluţe, 10 scroafe, 25 tine ternitate pentru scroafe. In rest efectuînd un număr de 38.000
cu prilejul inaugurării gospodă ret porcin şi 30 familii de albi nu s-a făcut nimic. Fără îndo ore muncă voluntară. Valoarea
ria. agricole colective, în satul ne. Cu toate acestea, faţă de ială că aşa stînd lucrurile, nu muncilor executate de cetăţenii
Nădăştia Inferioară, colectiviştii se vor putea obţine puncte în Văii Jiului între 22 iunie şi 22
de aici au lansat către toate gos posibilităţile pe care le are gos întrecere. Nesatisfăcătoare sînt iulie este de 140.000 lei.
podăriile agricole colective din podăria din Miercurea, situaţia şi rezultatele înregistrate de
regiunea Hunedoara o chemare gospodăria din Miercurea pe li De la începutul anului şi pîriă
la întrecere socialistă. Scopul acest fel se poate ţine o' evi candidaţilor de partid, în îieciR Realizări însemnate au obţi nu poate să mulţumească. Con nia contractărilor de cereale. în prezent, în acţiunile de înfru
urmărit este de a se obţine o denţă clară a producţiei, s-a în re brigadă şi echipă a făcut po nut colectiviştii- din Miercurea form criteriilor de întrecere, în Colectiviştii de aici au contrac museţare a raionului au partici
producţie sporită la hectar la tărit răsounderea personală a sibil ca însămînţările la toate şi în domeniul grădinăritului. cărcătura la 100 de hectare, este tat cu statul doar 20.000 kg. pat 41.000 de oameni efectuînd
toate culturile, de a se spori colectiviştilor, şi, ceea ce este şi culturile să fie efectuate în ter Din recoltările făcute pînă în realizată numai la ovine şi bo grîu şi 15.000 kg. porumb, pe 140.000 ore muncă voluntară,
continuu numărul de animale mai important, se poate aplica menul stabilit, adică în timpul prezent s-au .realizat peste vine. Numărul de vaci de lapte cîtă vreme criteriile de întrecere ceea ce reprezintă o valoare de
din rasele mai productive, de a cu exactitate retribuţia supli celor 9 zile de la începutul fie 20.000 lei. Veniturile ce se vor putea ti însă mai mare dacă prevăd ca pentru fiecare 100 de 460.000 lei.
se organiza munca pe brigăzi şi mentară la depăşirea producţiei cărei epoci: Tot în epoca optimă realiza de la grădină vor fi cu consiliul gospodăriei colective hectare să se contracteze 20 to
echipe în gospodăriile agricole planificată. Din rîndul membri au fost efectuate lucrările de siguranţă mult mai mari decît şi-ar fi respectat angajamentul ne cereale. Această cantitate nu Festivalul
colective. lor celor trei brigăzi de cîmp, întreţinere a culturilor. Acest cele prevăzute în planul de pro luat, de a cumpăra în trimestrul este pe măsura posibilităţilor, tineretului oglindit
consiliul gospodăriei a consti lucru, la care se mai adaugă şi ducţie, avîndu-se în vedere că II şi III al acestui an un nu (gospodăria dispunînd de peste
La chemarea lansată au răs tuit o echipă viti-pomicolă care faptul că pe mai mult de jumă principalele produse c a : roşii, 400 ha. teren arabil)'. în filatelie
puns aproape toate gospodării munceşte exclusiv în acest do tate din suprafaţa însămînţată ardei, vinete, cartofi de toamnă, măr de 25 vaci de lapte. Dar,
le colective, cele mai multe din meniu. cu grîu, la întreaga suprafaţă ceapă, varză de toamnă etc., ?
eU stabilindu-şi să realizeze in cultivată cu sfeclă de zahăr şi n-au fost încă recoltate. pînă în prezent, din acest anga
dici superiori celor prevăzuţi. Alte două brigăzi constituite legume, au fost aplicate îngră jament n-a fost realizat nimic. Din cele ’arătate mai sus, se
Printre gospodăriile colective în gospodăria colectivă muncesc, şăminte naturale şi chimice, a Pe baza rezultatelor obţinute
care au răspuns chemării, în- una în sectorul zootehnic şi una făcut posibil ca anul acesta să pînă în prezent, reiese că gos La porcine se stă cît se poate desprinde clar că la gospodăria Aproape toate evenimentele,
primele zile de la lansarea ei, în sectorul de grădinărit. se obţină recolte sporite la hec: podăria colectivă din Miercurea colectivă din Miercurea situaţia aniversările şi. comemorările din
se numără şi gospodăria colecti tar. La grîu, de pildă, după ce va obţine puncte preţioase atît de slab cu încărcătura la suta întrecerii nu se prezintă îndea
vă „Steagul roşu“ din comuna La constituirea brigăzilor, o s-a treierat recolta de pe circa în domeniul organizării muncii de hectare, fapt care va atrage juns de bine. De aceea, atît con viaţa internă şi internaţională
Miercurea, raionul Sebeş. contribuţie însemnată a adus-o 42 ha., media este în jurul a care a fost făcută conform cri siliul de conducere al gospodă sînt înregistrate şi sărbătorite şi
organizaţia de partid care şi-a 3.000 kg. la ha. Avîndu-se în teriilor de întrecere cît şi în do după sine pierderea de nume riei ' cît şi organizaţia de par prin frumoase mărci filatelice.
Să vedem în ce măsură au repartizat judicios forţele de ca vedere însă că recolta de pe meniu! producţiei agricole, unde roase puncte. tid, în timpul care a mai rămas
fost înfăptuite în această gospo re dispune în toate brigăzile. 100 ha. este încă netreierată se indicii stabiliţi au fost depăşiţi pînă ;la stabilirea rezultatelor
dărie angajamentele pe care a- Este pozitiv de asemenea şi fap presupune că media la ha., ra (ne referim la producţia medie In ceea ce priveşte producţia definitive, au datoria să mun Este firesc deci ca şi festiva -
dunarea generală a colectivişti tul că, ţinîrid seama de propu portată la întreaga suprafaţă va de lapte pe cap de vacă furaja cească cu mai multă răspunde Tul mondial al tineretului de la
lor din Miercurea le-a consem nerea biroului organizaţiei ţje scădea sub 3.000 kg., deoarece la hă. la orz şi grîu obţinută tă, rezultatele pînă la ora actua re pentru a realiza şi depăşi toa
nat în răspunsul adresat celor bază, în funcţiile cheie au fost recolta de pe unele parcele a pînă în prezent). lă sînt mulţumitoare. După cal te obiectivele prevăzute în che Viena să fie reflectat şi prin fi
din Nădăştia Inferioară. repartizaţi comunişti cu expe fost în parte compromisă. Fără culele făcute se va obţine în me marea la întrecere.
rienţă şi cu înalt simţ de răs îotofală însă că se va obţine Sectoare în care die peste 2.000 litri lapte pe cap latelie. . 1
Realizări frumoase pundere. Aşa, de pildă, munca cT pToducţie de grîu peste cea rezultatele puteau de vacă furajată, mai mult cu Posibilităţi sînt suficiente la
de brigadieri a fost încredinţa prevăzută în criieriile de între 200 iitri decît prevăd criteriile gospodăria colectivă din Mierfcu- De curînd, în ţara noastră, s-a
In direcţia organizării mun tă comuniştilor Mihai Muntea- cere. La orz, media la hectar fi mai bune rea şi. colectiviştii de aici aU
cii, realizările la Miercurea sînt nu, Dumitru Dura, Ioan Lu’do- depăşeşte 2.650 kg. In ce priveş de întrecere. *^ ' dovedit cu prisosinţă, că pot. fa pus în circulaţie o nouă serie
din cele mai bune. Au fost or şan şi Vasile Barbu. O singu te celelalte culturi ca : porumb, Este adevărat că şepteiul gos ce mai mult cînd sînt .conduşi de mărci a cărei subiect repre-
ganizate 3 brigăzi de cîmp, că ră brigadă este condusă de un cartofi, sfeclă de zahăr, floarea- .zintă cel de-al- VH-lea festival
rora le sînt repartizate cultu nemembru de partid, dar şi acest soarelui etc., se scontează pe podăriei din Miercurea întrece AGUvi„pFdricJepevreeifeînre act^ivitateeac’ofnooi..
rile de cereale şi fînul. Brigă tovarăş, Martin Schenker, face obţinerea unei producţii egală Dacă analizăm situaţia con mondial al tineretulun Seria, în
zile sînt împărţite la rîndul lor parte din activul fără de partid sau peste cea prevăzută în cri cu mult pe cel al altor gospo
în echipe, iar echipele pe fami şi s-a dovedit permanent prin teriile pe baza cărora se desfă strucţiilor, ne putem dă uşor două valori, aduce ansamblului
lii şi persoane, fiecăreia fiindu-i tre fruntaşii în munca gospodă şoară întrecerea socialistă între dării colective din refge1iune. Co seama că şi în acest domeniu mărcilor romîneşti o deosebită
riei. lectiviştii de aici ău în prezent
repartizată o anumită suprafaţă se putea face mai mult. In răs notă de originalitate şi frumu
'Justă repartizare ă colectiviş ca proprietate obştească 30 văci seţe.
de lapte, 4 juninci, 28 boi, 32 punsul pe care colectiviştii din Festivalul de la Viena, pe ltn-
uMNaid-eracşiufer¦.aeaseI-pa.urevterdime iesa- c1laelorQr.Aad.®nin,. -gă minunatul prilej, de cunoaş
tineret bovin, 2 tăuraşi, 21 cai,
Miercurea se vor construi un mică a acestei unităţi,. Vrednicia tere a tinerilor din întreagă lu
grajd pentru 50 capete' vite, me, constituie şi o fericită oca
un saivan pentru 600 oi, o ma
tuturor colectiviştilor, sîntem zie de apropiere a tinerilor fila-
ternitate pentru scroafe şi un
convinşi că ia sfîrşltul perioadei telişti, care- pînă la’ această dată
de ’întrecere ea se va situa prin se cunoşteau numai prin cores
siloz. Din ăcesie construcţii, pî tre gospodăriile fruntaşe din re pondenţă. ' j ||j ’
nă în prezent, s-a realizat doar, giune, ' •. ’ ' ¦ ' ’v > , E. SANDA
’de cultură pentru întreţinere. In tilor, mai ales a membrilor şi gospodăriile colective. 534 ovine ’din care 117 sînt miei un grajd şi s-a amenajat o ma- ~ ^E j, ¦ twespbndenfă
" ......... T '