Page 15 - 1959-08

Nr. 1436
ECONOM IILE -
obiectiv important a! nanti! de partid
La începutul anului, colectivul de realiza economii cît mai multe, ca
muncitori din depoul C.F.R. Simeria, numai creşterea productivităţii muncii
— răspunzînd la chemarea celor opt
întreprinderi din Capitală — s-a an­
gajat ca în acest an să realizeze eco­
nomii la preţul de cost in valoare de
916.000 lei.
Analiza făcută ia încheierea primei
jumătăţi a anului a scos la Iveală
faptul că în depoul nostru există re­
surse care folosite cu pricepere, pot
duce Ia realizări mai însemnate decît
ne angajasem. Dovadă este faptul că
în timp de 6 luni, mecanicii şi fochiş-
tii, muncitorii din sectorul întreţinere nului. Din cele 600.000, cît ne-am an­
au realizat economii în valoare de gajat, 100.000 lei vom realiza pînă la tre fruntaşele cooperativei.
812.000 Iei.
Aceasta fiind situaţia, comuniştii şi in scopul descoperirii şi folosirii cît din cadrul secţiei se numără tov.
toţi muncitorii din depou, nu puteau mai intense a tuturor rezervelor de ca­ Estera Bergher şi Maria Şandru.
răntîne indiferenţi faţă de modul în ca­
re vom munci în a doua jumătate a
anului. Dar nu numai că nu puteam
rămîne indiferenţi. Apăruse hotărîrea
plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iu­
lie; Măsurile luate de partid în direc­ lucrează acum la stabilirea măsurilor
ţia creşterii nivelului de trai al în­ tehnico-organizatorice pe care Ie vom
tregului •popor, stimulează puternic ho­ lua pentru a ne îndeplini angajamen­
tărîrea colectivului nostru pentru a rea­
liza cît mai mari economii la preţul de
cost. In raportul tovarăşului Gh.
Gheorghiu-Dej la plenară se arată că rea de economii de combustibil, carbu­
0 parte din cheltuielile pe caTe le face
stalul pentru ridicarea nivelului de
trai al poporului, şi anume suma de
1 miliard lei, vor trebui acoperite prin
economiile ce se vor realiza prin efor­
turile oamenilor muncii pînă Ia sfîr-
şitul anului.
Cu prilejul prelucrării hotărîrii, co­
muniştii, agitatorii au explicat munci-
tdriior că avem toate posibilităţile de-a
Jrsfrurrausefează
c o rn u t
¦I Locuitorii comunei Griscior,
raionul Brad, Se pregătesc să
întîmpine ziua de 23 August prin
înfrumuseţarea comunei. In acest
scop au organizat pe circum­
scripţii, la îndemnul deputaţilor,
diferite _,acţiuni gospodăreşti.
Astfel, s-au săpat şi curăţat şan­
ţurile pe o lungime de 300 m.,
iar pe drumurile comunale s-a
transportat şi aşternut cantita­
tea de 100 m. c. pietriş şi pia­
tră. De asemenea, pe şoseaua de
interes naţional s-a transportat
70.,m, c.. piatră brută ...şi ,50...m. c.
pietriş. Pînă acum s-a reuşit ca
80 la sută din totalul contribu­
ţiei voluntare din acest an, să
fie efectuată.
Demn de evidenţiat sînt cetă­
ţenii din circumscripţiile electo­
rale nr. 6, 10, 12, 20, 23 etc.,
care sînt fruntaşi în acţiunile
gospodăreşti. S-au evidenţiat
astfel şi deputaţii Gh. Moţ, Ni-
colae Negrea, Gh. Pleşa şi mulţi
alţii. *
EFTIMIE MATEI
lin bun exemplu
In secţia de împletit sîrmă a
întreprinderii de industrie locală
„Horia“ din Alba Iulia, secţie
nou înfiinţată, lucrează şi tînă-
rul Simion Schianu. El este ţi­
nui din fruntaşii secţiei. Prin
exemplul său în muncă mobili­
zează şi pe ceilalţi muncitori
din secţie. De pildă, în cadrul
unei şedinţe de grupă sindicală
şi-a luat angajamentul că îşi va
depăd’i sarcinile de plan pe luna
iulie cu 10 la sută. încă din pri­
ma zi realizările obţinute au fost
cu mult mai mari decît angaja­ să plătim în plus faţă de preve­ noi succese în producţie grijii
mentul. Numai după 16 zile de
muncă tînărul Simion Schianu
a realizat o producţie în valoa­
re de 7.599 lei, depăşindu-şi ast-
fel cu mult angajamentul luat.
GH. POPA
corespondent tuaţia de a ne lipsi de serviciile
¦m-
Tovarăşul Ioan Român) muncitor la 'fabrica „Simion Bar-
nuţiu" din Sebeş, lucrează la maşina de cusut serviete. Dato­
rită faptului că-şi organizează bine munca, el reuşeşte ca în
fiecare lună să-şi depăşească norma cu 40—45 procente. Tot­
odată el desfăşoară o muncă de bună calitate şi obţine însem­
nate economii de materiale.
Clişeul nostru îl înfăţişează la locul ~cle muncă.
DRUMUL SOCIALISMULUI .3
S e c ţ i e f r u n t a ş â filia li p ip iii!fef Ş W Ş ç- >
M fÉ W É g
Muncitorii din secţia lenjerie m
a cooperativei meşteşugăreşti
„Mureşul“ din Alba Iulia, desfă­ ro-dm ea
şoară o muncă susţinută pentru
a întîmpina ziua de 23 August
şi reducerea preţului de cost ai produc­ ou noi realizări. Rezultatele aces­ Hunedoara creşte mereu. De aici, fătuiri de producţie. Şi unii şi alţii
ţiei este calea sigură şi sănătoasă de din „Cetatea de oţel“ a patriei, plea- au arătat ce greutăţi intlmpină, s-au ,
creştere a nivelului de trai al între­ tei munci sînt concretizate prin că zilnic mii de tone de produse si- propus soluţii, s-a stabilit un pro- >
gului popor. derurgice peste plan, rod al muncii gram de lucru. Punerea in practică ¦
faptul că de la începutul anului pline de dvlnt al încercaţilor făuri- a acestui program n-a intirziat: fe-
Colectivul nostru, care ştie ce largi şi pînă acum, colectivul secţiei tori ai metalului. Alături de aceştia rovidrii au trecut la lucru,
posibilităţi îi Stau Ia îndemînă, care şi-a depăşit sarcinile de plan cu din Urmă insă, feroviarii, a.parţuund In cadrul acestei consfătuiri,, hu-
are încredere în forţele sale, s-a an­ 40 la sută. aceluiaşi combinat, desfăşoară o mun- nedorenii du arătat că intlmpină greu- \
gajat să sprijine măsurile luate de că la fel de rodnică. Ei sint aceia tăţi in ceea ce priveşte descărcarea l
partid, realizînd pînă la sfîrşitul anului Rezultate frumoase s-au obţi­ care alimentează furnalele, oţelăriUe vagoanelor de marfă, din care cauză (
economii în valoare de încă 600.000 nut şi în primele două decade şi laminoarele, cu materii prime, ei Staţionarea este prea mare. Ceferiştii 4
lei, în afara celor care au mai rămas ale lunii iulie cînd sarcinile de
din angajamentul luat la începutul a- plan au fost depăşite cu 80 la
sulă.
Această secţie se numără prin­ sint aceia care expediază industriei i-au asigurat pe hunedoreni că ina- {
constructoare de maşini metalul. inie cu 3—4 zile de sosirea in Sinie- 1
23 August. Printre fruntaşii în producţie La începutul acestui an siderurgiş- ria a vagoanelor pe fel de marfă, ii (
Ui hunedoreni au pornit întrecerea cu vor anunţa pentru a avea timp sufi- j
cei din Reşiţa. Aceasta înseamnă că cient să se organizeze in vederea V.
re dispunem, biroul organizaţiei de ba­ Pe iîngă faptul că aceste munci­ Pentru ca mina Teliuc să poată livra furnalelor minereu de patria va primi mai multă fontă, descărcării. Interesantă este, de ase-1
ză a luat iniţiativa formării urtui co­ toare şi-au depăşit cu mult sar­ bună calitate, de curînd a fost dotată ou o modernă staţie de mai mult oţel. Dar odată cu aceasta, menea, porpunerea ca staţia Peştiş )
lectiv, în care au fost încadraţi mai cina de producţie au dat o aten­ sortare. aii sporit considerabil sarcinile fero- să fie descongestionată, prin luarea'
mulţi muncitori, fruntaşi şi inovatori, ţie deosebită calităţii şi realizării viorilor hunedoreni. Tocmai de aceea în primire a trenurilor sosite pentru
tehnicieni şi ingineri. Acest colectiv de economii. IN FOTO : Vedere generală a noii staţii. ei s-au adresat ceferiştilor, tovarăşi combinat chiar din adastă staţie, ia r '
®9 apropiaţi de muncă, pentru a le cere trenurile ce pleacă să fie luate în
LA ÎNTREPRINDEREA „VASILE ROAITA“ sprijinul, „...ne adresăm tuturor mun- primire de către ceferişti chiar d in ;
citorilor, tehnicienilor şi inginerilor combinat.
tele. angajamentul luat poate din Departamentul Pentru o norma­
Acum, între mecanici şi fochişti a lizare a circulaţiei'
Căilor Ferate şl s-au făcut unele
pornit o vie întrecere , pentru realiza­
totodată le întin- jn s p r i j i n u l întrecerii
dem mina, expri- sid e fU rg iştilo r modificări în s ta - '
ranţi şi lubrefianţi. Muncitorii, inginerii şi tehni- 1 iunie 'din acest angajament"? timpul „distribuind“ fier. Schim­ mîndu-ne dorinţa ţia C.F.R. Peştiş.'
Aceasta exprimă hotărîrea colectivu­ cienii de la întreprinderea de in- Pe elementele preţului de cost bul de experienţă pe care Con­
dustrie locală „Vasile Roaită“ s-au realizat economii în valoa- siliul sindical raional Haţeg l-a de-a stabili legă- j n fei s.a '
lui nostru pentru a aduce o contribu­ difî Haţeg, ca răspuns la che- re de 5.000 lei la transporturi, făcut la această secţie a dovedit
ţie tot mai însemnată la înfăptuirea marea celor opt întreprinderi din că muncitorii 'tîmplari au fost turi de colaborare şi ajutor reciproc creat sens unic de circulaţie, liniile
sarcinilor puse de plenara C.C. al Capitală şi-au luat angajamen- la combustibil şi energie electri- vitregiţi de îndrumare şi ajutor,
P.M.R. din 13-14 iulie. că nu s-a realizat nimic, Ia sa­ fapt care a determinat ca atît inai strînse. Propunem să facem 1—2—3— 4 servind pentru trenuiţi ce'>
tul să realizeze" în acest an eco­ larii s-a realizat doar 13.000, cantitatea muncii depuse de ei
NICOLAE BODEA nomii, peste sarcinile de plan, cît şi calitatea acesteia, să fie schimburi de experienţă, să vizităm intră in combinat, iar liniile 5 --6 —7
secretar al organizaţiei de bază în valoare de 160.000 lei. iar la materiale şi materii prime
s-a realizat doar 20.000 lei. triajele ihari, să purtăm discuţii teh- servind transportului trenitrilor ce ies '
P.M.R. de la depoul C.F.R.
nice, să efectuăm schimburi de pă- din combinat. Ih urma acestei modi-
reri în ce priveşte problema liniilor...“ ficâri, organele C.T. (centtalircare şi'
— iată ce se spune, printre altele, telecomandă) au instalat în locul
Simeria Ge s-a realizat însă pînă la Cum au fost pierdute sub nivelul cerinţelor. Acesta e în scrlsoatea trimisă de feroviarii .semnalului de manevră un !semafor'
economiile numai un exemplu.
¦SS®aS- Combinatului siderurgic din Hunedoa- de intrare. Totodată, secţia C.T. a ,
O altă cauză a nerealizârii
ra ceferiştilor. „Mină în mină, să ne lucrat efectiv la verificarea instala-'
planului la întreprinderea de in­
Cînd prevederile contractuale Din situaţia de mai sus se dustrie locală din Haţeg este înzecim deci eforturile şi să rapor- ţiei telefonice şi de semnialidare din i
poate constata că totuşi econo­ felul defectuos în care s-a întoc­
mii s-au făcut, valoarea lor fiind mit planul de producţie. Astfel, tăm partidului că atit feroviarii din cadrul căilor ferate uzinale,
de 38.000 lei. Gu toate acestea, colectivul de conducere s-a bi­
nn sînt respectate cadrul Combinatului siderurgic Hu- jn sprijinul feroviarilor hunedoreni >
economiile la activitatea de ba­ zuit la întocmirea planului de
ză, au fost înghiţite de depăşi­ producţie pe anul 1959, pe un nedoara, cît şi cei din departamentul a v m it şi conducerea departamentală ţ
rile făcute ia cheltuielile indi­
recte. Cheltuielile indirecte la în­ punct de exploatare care nici nu C.F.R., colaboritid sirîns, îşi înde- c.F.R., care a trimis o echipă d e{
treprinderea de industrie locală le aparţinea; cariera de nisip
„Vasile Roaită“ din Elaţeg, au metalurgic de la Sarmizegetusa. plinesc cu cinste sarcinile ce le revin specialişti la Hunedoara, unde au foşti
fost pe primele 5 luni ale anului, Nerepartizîndu-li-se însă acest
Principalul furnizor de balast întreprinderii „1 Mai" din Deva. mai mari cu 51.000 lei decît cele punct de lucru, ei au rămas cu în lupta pe care 6 desfăşoară întreg studiate posibilităţile sistematizării <
planificate. o nerealizare de plan în valoa­
pentru întreprinderea noastră de De fapt, în ultimul timp am şi re de 276.000 lei. poporul muncitor pentru construirea c$a ţeraie din cadrul combinatului.ţ
construcţii este întreprinderea de găsit o soluţie pentru a evita Slaba folosire a utilajelor e* socialismului în ţara noastră“ — aşa Ş/ secţia de întreţinere a căii ţe­
xistente este o altă cauză a ne-
industrie locală „1 Mai“ din această cheltuială pe care o con­ realizării planului. Cu toate, că se încheie scrisoare'a feroviarilor hu- /-?!/g din Deva a trimis o echipă dcl
muncitorii au sezisat faptul că
Deva. Gu această întreprindere siderăm inutilă. Este vorba de ^ cariera de piatră s-a ajuns la nedoreni. specialişti care a verificat o parte,
roci foarte dure, conducerea în­ Ceferiştii din complexul Simeria au ?in curbe,
treprinderii a dispus să se con­
-avem încheiat un contract încheierea unui contract cu o tinue perforarea manuală a gău­ primii 6U bucurie această scrisoare schimbul de scrisori avut,,
rilor, fapt care a scăzut simţi­
în care s-a stabilit cantitatea de cooperativă de exploatare a pie­ Să analizăm pe scurt cauzele tor productivitatea muncii. De şt răspunsul lor a fost plin de entu- feroviarilor hunedoreni nu li s-du mai'
asemenea, ¦s-a întîrziât mult
balast ce trebuie să ne-o furnize­ trei din Cărbuneşti, regiunea care au dus la nerealizarea eco­ procurarea unui concasor care ziasm. In scrisoarea lor se spune: trimis vagoane izolate cu. materie
să acopere necesarul, de piatră
ze cît şi preţul pe m.c. loco sta­ Craiova, care ne furnizează ba­ nomiilor plani„fic,ate„. concasată, iar. vechiul concasor, „Ceferiştii din complexul Simeria pri- primă, ci numai în trenuri marşrute,}
de mică capacitate, â funcţionat
ţia de destinaţie. Sîntem foarte last la un preţ convenabil de , cu mari întreruperi 'din câUză ihesb cil bucurie dorinţa stabilirii u- uşurîndu-le astfel muncă,
motorului defect.
mulţumiţi de calitatea balastu­ numai 48 lei m.c. loco staţia de " P ?1™ 1 nud iştreprinderea nor legături mai strînse de colaho- Fireşte că roadele au începui să)
lui. El ne uşurează munca pe destinaţie. Or, acest lucru con­ Acestea sînt o parte din cau­
şantiere. De asemenea, am vrea siderăm că nu e cel mai ideal de industrie localaă din Haţeg nu zele pentru care angajamentul rare cu feroviarii hunedoreni şt se se vad& Comparativ cu limaiunie,
colectivului întreprinderii de in­
şi-a realizat sarcinile de plan dustrie locală Haţeg nit a fosţ angajează să ajute prin experienţa {n m e siafionâ. ‘
îndeplinit. La acestea se mal a
pe cele două trimestre ale anu­ daugă continua schimbare a lor că munca feroviarilor din Combi-
locurilor de muncă a oamenilor
ca pe această cale să mulţumim ţinînd cont de faptul că nernai- lui la mai multe secţii şi pe de la o secţie la alta, organiza­ natul siderurgic Hunedoara să ţuia & ¦
rea defectuoasă a Întrecerii "so­
muncitorilor de A AA A/\A AA AA**AAAAAAAAA/ âvîndu-ne ca be­ mai multe sortimente. La tini* pasul cerinţelor mereu crescînde ale la s M - Aceasia demonstrează dln\
cialiste etc.
la carierele în­ neficiar, între­ chigerie, de pildă, nu s-a reali* Folosind toate posibilităţile de producţiei“. 0 i eficăciiatea colaborării dintre f
treprinderii „1 prinderea „1
Scrisoare zat decît 40 la sută din planul care dispune, organizînd bine Aşadar, începutul a fost deosebit ceferişti şi feroviarii hunedoreni.
munca, colectivul îhtreprinclerii
Mai“ pentru că de pe şantier Mai“ va fi ne­ de producţie, la piatra concasată „Vasile Roaită“ din Elaţeg poa­ de promiţător. Primul pas a fost fă- Drumul acesta este bun. Pe el tre- f
se străduiesc să voită să-şi trimi­ te să-şi realizeze angajamentul cut într-o marţi dup' ă-amiazâ,’ cînd b. ine să. rnearga„ mai. d,epart.e cel,ei
56 la sută, la nisip metalurgic luat şi chiar să-l depăşească. delegaţii ceferiştilor din Simeria au
fost'oaspeţii feroviarilor hunedoreni. '
ne furnizeze un tă balastul în al­ nimic, la bolovani de rîu 13 la GH. STOICOVICl două coleciwe> Penlm ca "npreunăS
balast la dimensiuni corespunză­ te părţi, fapt care ar duce la o sută. De asemenea, secţia tîm-
toare. creştere şi mai mare a preţului de plărie a rămas datoare’ cu o Cu acest prilej ei ău organizat pri- să R™tă obţine rezultate şi mai fru
Conducerea întreprinderii ,„1 cost pe m.c. Apoi, mai intervi­ producţie în valoare de peste ma „Marţe ă feroviarului“. Această moaşe.
Mai“ însă nu respectă contractul ne şi problema colaborării în­
500.000 lei. întîlnire a avut caracterul unei cons- N. ANDRONACHE
privind preţul fixat pentru m.c. tre întreprinderile regionale în Una diri caUzele neînde- Fruntaşi pe exploatare
plinirii planului, este slaba
de balast şi nici H.G.M. nr. 744, scopul dezvoltării armonioase a organizare a muncii. De pildă,
la secţia tîmplărie, conducerea
care reglementează ca preţ unic economiei regiunii. întreprinderii motivează că pla­ întrecerea pentru creşterea continuă de cărbune energetic.
nul nu a fost realizat din lipsă a producţiei de cărbune energetic se Dintre brigăzi loCul I a fost oîşti-
46 lei m.c. de balast. Spre e- Pentru înlăturarea acestei de oameni calificaţi. Realitatea desfăşoară Cu mult avînt şi în abata­
este însă alta. Ea tîmplărie sînt jele întreprinderii miniere Ţebea din gat de minerii din brigada nr. 12
xemplu, în ultimul timp a tre­ stări de lucruri,, propunem ca oameni calificaţi, iar maistrul raiorvul Brad. condusă de Nicclae LăzăfUţ, care au
de atelier este un om priceput ca mirteri şefi de schimb pe tov. Ale­
buit să plătim cîte 60,60 lei m.c. atît Conducerea întreprinderii ,1 şi capabil. El se ocupă însă mai Intre raioanele, abatajele şi schim­ xandru JUrca şi NiColae Codreânu.
mult de treburi administrative, burile minei se desfăşoară o întrecere Minerii din această brigadă au dat
Acestor bani Ii se mai adaugă Mai“ Deva cît şi forurile, tute­ scripte, şi mai puţin de îndru­ avîntafă pentru cîştigarea primului loc. peste sarcinile de plan ale funii tre­
marea oamenilor. La fierărie, Locul de fruntaş pe exploatare a fost cute mâi itiUlt de 400 tone cărbuiie.
cu aproximaţie şi alţi 20 lei de lare să revizuiască tarifele ac­ cucerit de colectivul raionului I, con­ Bine âu muncit şi minerii din grupa
dus de inginerul Constantin Caravan, nr. 18 a lui Român Căsălean lui Ufs.
m.c. pentru transportul la locul tuale şi sa ne furnizeze balast care a extras peste sarcinile de plan Schimb fruntaş pe exploatate este cel
ale lunii iulie mai mult de 300 tone condils de maistrul Artdrei Călămar,
de construcţie. Aşa că pe noi, şi alte agregate la preţurile sta­
un m.c. balast sosit ia şantiere bilite prin H.G.M. rtf. 7'44, A-
ne costă peste 80 lei. Dacă fa­ cest lucru este în interesul în­
cem un calcul al costului balas­ treprinderii „1 Mai“ cît şi în
tului pe care îl folosim în con­ interesul nostru al tuturor care unde nu sînt decît 6 oameni,
strucţii numai într-o singură lu­ ne găsim antrenaţi într-o mun­ este .un funcţionar care pierde
nă ,vom vedea că sîntem nevoiţi că uriaşă pentru a răspunde cu
derile contractului şi H.C.M., su­ ce ne-o poartă partidul prin e- Milioanele j şi calcar în special. S-a ajuns la a*
me mari de bani care in mod laborarea recentei hotărîri şi cest lucru prin recepţlonarea riguroa­
implicit duc la mărirea preţului’ prin alte măsuri pe care le va încă din primele zile ale acestui In anul trecut, Ia secţia a H-a fur­ rea aerului cu umiditate constantă prin să a materialelor sosite, prin cîntări-
de cost al construcţiilor. Din a- lua în viitor. an, în centrul preocupărilor colectivu­ nale, s-a înregistrat cu regularitate adăugarea de aburi supra-încălziţi la rea tuturor materialelor introduse în
ceastă caiiză sîntem puşi în si­ lui de furnaiişti ai secţiei a H-a fur­ un consum mare de minereu de man- vîntul insuflat în furnale, respectarea furnale.
ALEXANDRU BOGDAN nale din Combinatul siderurgic Hune­ gan pe tona de fontă. Din această cau­ procesului tehnologic de elaborare a
maistru ia întreprinderea doara a stat problema sporirii necon­ ză se depăşea şi consumul specific de fontei, respectarea graficului de încăr­ Pe de altă parte, datorită unei sus­
de construcţii nr. 1 Petroşani tenite a producţiei şi problema reduce­ cocs (cu aproape 100 kg. pe tona de care şi descărcare a furnalelor, îmbu­
rii preţului de cost. fontă) şi consumul de calcar. nătăţirea întreţinerii mecanice şi elec­ ţinute munci politice de masă, prirh-
— trice, au dus la obţinerea unor indici topitorii şi topitorii iu trecut la in-
Drept urmare, ptiu chemarea la în­ Văzînd acest lucru, organizaţia de de utilizare înalţi. trôdifcérea deşeurilor dé fortfă îfi fur­
trecere adresată colectivului de filrna- bază a trecut la analizarea posibilită­ nale, în loc să fie arurtcăte, aşa cum
Au sprijinit munca lişti din Reşiţa, s-au angajat să dea ţilor de reducere a acestui consum spe­ E Suficient să amintim că faţă de se proceda înainie.
în (i A. S. patriei peste pian pînă ia sfîrşitul a- cific. In adunările organizaţiei de bâ­ réaiizâWle rtiedii ale anului trecut, în
nulfii' 10.000 torte fontă şl să realizeze ză, în consfătuirile de pro'ducţie, nu­ iurtă mai, indicele de utilizare âl fur­ Ititrecéréâ socialistă axată pé ôbiëc*
Şi" în acest an, la Şcoala me­ economii la preţul de cost în valoare meroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri nalelor 5—6 a crescut cu 0,162 tone tivUI CÎâbdrării fontei la Un pret de
die din Haţeg a fost organizată de 1.700.000 lei. UlteriPr, aceste anga­ au venit cu propuneri preţioase privind fontă pe fiecare m.c. volum utii. CreS- cost cit mai scăaut, urmărirea operă*
o tabără de muncă U.T.M., pe jamente, datorită unei analize mai pro­ înlăturarea lipsurilor. Totodată, comu­ cînd indicele de utilizare, a crescut tivi Şi aiişăreâ, realizărilor furnăiişfi*
lîrtgă G.A.S. Sîrttămăriâ Orlea. funde a posibilităţilor existente în sec­ niştii au primit sarcini concrete în ce şF producţia. Acest lucru a dUs în mOd lor, a coristituit pe de altă parte un
Aici au fost încadraţi în două ţie, au fost mult sporite. priveşte aplicarea propunerilor. firesc la reducerea simţitoare a chël- putéffiie stimulent în lupta penlru e-
brigăzi de muncă elevii şi ele­ fuielilOf de régie pe tônâ de fdrită, deci conorriii, pentru reducerea costului ton­
vele claselor VIII—X, care sub ¦Ar In urma unor studii rodnice făcute îa reducerea preţului de cost. tei.
La sfîrşitul primului semestru de ac­ de un grup de ingineri şi tehnicieni,
conducerea unui comandament tivitate,’’colectivul secţiei a Il-a fur­ în urina a numeroase probe de labo­ Constâtîridu*se faptul că secţia pier­ Recentă hofărîre a partidului privind
alcătuit din trei cadre didactice, nale avea elaborate peste prevederile rator, s-a ajuns la concluzia că poa­ dea mari cantităţi de fontă la turnare spdrifeâ salariilor tuturor câfeforiiior
au lucrat în perioada 15-*-*30 iu­ planului 10.489 tone ferită şi economii te fi redus conţinutul de mangan în conducerea şi-a îndreptat atenţia îri- dé salariaţi Şi reducerea preţurilor dé
lie, cîte 6—8 ore pe zi lă în­ la preţul de cost de 8.275.955 lei. fonta elaboi-âtă fără ca prin aceasta spre înlăturarea deficienţelor dé la vînzare la péste 2.600 sortimente de
treţinerea culturilor şi recolta* Avînd în vedere realizările anului calitatea metalului să sufere. Introdu­ banda de turnare a fontei. Aducînd mărfuri a ffiobilizât şi triai midi colec­
tul zarzavaturilor şi legumelor. 1958 în ce priveşte redileerea costu­ cerea metodei .de elaborare a fontei cu acesteia unele modificări constructive, tivul secţiei lâ Obţinerea dé noi rea­
Cei 30 de elevi au depus în to­ lui fontei, acest succes demonstrează manigan scăzut a dus în final la re­ s-a reuşit să se elimine îfi rnârë parte lizări în producţie. Datorită âcésf'üî
tal 1.980 ore muncă voluntară. odată mai mult la ce poate duce ho­ ducerea simţitoare a consumului speci­ pierderile lâ turnare, economisindu-se fapt, ei âu încheiat lutia iulie cu suc­
Ei au plivit 15.993 m.p. zarza* tărîrea şi eforturile unui colectiv. La fic de minereu de mangan, cocs şi prin aceasia Iurtă de Îtină însemnate cese fnltiioâse. Totodată şi-aU réîn*
"valuri şi au recoltat 4.300 kg. acest rezultat de seamă s-a ajuns dato­ calcar pe tona de fontă. cantităţi de metal. noit angajamentele, lucru care arată
castraveţi, dovleci şi cartofi. rită unei preocupări susţinute, perma­ hotărîrea de a nu-şi precupeţi efortu­
nente, datorită descoperirii şi punerii Un accent deosebit s-a pus pe spo­ Controlul intrării materiilor prime, rile penlru a contribui în măsura po­
Gei mai conştiincioşi elevi, şi rirea indicelui de utilizare a fulnâlelor. de iâ siloz şi pînă fă evacuare, a con­ sibilităţilor lor la miliardul stabilit de
care au dat mai mult randament plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie.
în muncă, sînt Sonia Uţescii,
Aurel Ţirea si Cornel Plicită. SuCceSéle obţinute pînă aciim stau
chezăşie a faptului ca h'ofărîreâ lor
S1DONIA RUSAN în valoare a rezervelor exisiente în Folosirea unor procedee tehnologice stituit un alt factor ele reducere al con­ va fi cu siguranţă tradusă în viaţă.
corespondentă
secţie. noi, cum ar fi, spre exemplu, utiliza- sumurilor specifice de minereuri, cocs A. JURCA