Page 18 - 1959-08

Pag. 2
iL/% Bl. ii. ÎL. JE€<IW<Q>MIIIC&** SEiBNES
Ceea ce s-a pierdut în primul
semestru trebuie recuperat!
La începutul acestui an, con­ 82,43 şi, respectiv, 94,54 la sută. plan este prevăzut cu preţul ve­
ducerea întreprinderii de indus­ Aşa stînd lucrurile, era de chi. Din această diferenţă de
trie locală „Economica“ din aşteptat ca măcar în aceeaşi preţ, plătită în mod cu totul ne­
Sebeş a preconizat luarea a o
serie de măsuri tehnico-organi-
zatorice care să ducă la lărgi­
rea activităţii, la sporirea nu­
mărului de sortimente. In parte,
acestea au tost traduse în viată. cheltuielilor indirecte care — pa­ rînd slaba întreţinere a lor cît
Astfel, s-a asigurat mărirea ca­
pacităţii de producţie a fabricii
de cărămidă, s-a mărit atelierul
de vulcanizare etc.
Fafă de această stare de lu­
cruri desigur că şi sarcinile pla­
nului de producţie au crescut.
Astfel, întreprinderea a fost pla­
nificată să realizeze în primul
semestru al anului un beneficiu
net de 269.000 lei. Bilanţul pri­
mului semestru însă a arătat că
întreprinderea nu numai că nu
şi-a realizat această sarcină, dar
a înregistrat o pierdere la pro­
ducţia realizată, de 61.000 lei.
Astfel întreprinderea „Economi­
ca“ din Sebeş a rămas datoare
fată de bugetul local cu suma
de 3.30,000 lei.
Care sînt cauzele care au fă­
cut ca întreprinderea „Economi­
ca“ să nu-şi realizeze sarcinile
privind beneficiile planificate 3
Trebuie arătat de la bun înce­
put că au existat şi unele cauze
obiective. Astfel, din lipsa de
contoare, la atelierul mecanic se
plăteşte consumul de curent e-
lectric la pauşal. Făcînd diferen­
ţa sumelor plătite atunci cînd
curentul electriG se plătea după
contoare şi cel după pauşal,
rezultă o diferenţă de cîteva mii
lei. De asemenea, la livrarea
cărămizii, în preţul de cost se
include şi transportul loco sta­
fia de destinaţie, cheltuială ca­
re nu este inclusă în preţul ac­
tual de vînzare şi care grevează
preţul de cost, precum şi alte
cauze.
Acestea nu sînt însă nici pe
departe în măsură să justifice
nerealizarea beneficiilor planifi­
cate. Cauzele stării de lucruri
rezidă din însuşi modul defec­
tuos de organizare a muncii în
întreprindere, din lipsa unei mai
mari şi continue preocupări pen­
tru realizarea unuia din cei mai
importanţi indici de plan, redu­
cerea preţului de cost.
In primul rînd întreprinderea
şi-a realizat planul de producţie
pe semestrul I numai la ramura
pîine şi mălai regim comercial
(106,82 la sută), iar la ramura
industrială şi la mori şi prese
de ulei, planul de producţie a şi deci m.l. forat trebuia plă­
fost realizat în proporţie de tit cu 22,10 lei, cu toate că în
Au redus termenele de execuţie
In cinstea zilei de 23 August,
constructorii din Valea Jiului
s-au angajat să termine lucră­
rile a 500 de apartamente. în­
deplinirea integrală a acestui an­
gajament se apropie de sfîrşit.
Buna organizare a muncii pe
toate şantierele, folosirea din
plin a timpului de lucru şi folo­
sirea raţională a tuturor mate­
rialelor de construcţie, aceştia
sînt principalii factori care au
influenţat în mod pozitiv asu­
pra respectării şi chiar reduce­
rii termenelor de dare în folo­
sinţă prevăzute în contract şi în
angajamentul luat. Astfel, de
Ia începutul anului şi pînă în
prezent, în toate localităţile Văii
Jiului s-au dat în folosinţă mun­
citorilor mineri un număr de
338 apartamente, alte 122 apar­
tamente sînt în faza de finisaj,
iar 40 se găsesc cu lucrările date în folosinţă înainte de ter­ Cabana Voievodul a fost con­ de mineri de la Lonea.
de zidărie pe terminate. Ca U- men.
Acum tot satul e în
colectivă
In gospodăria colectivă din Leşnic,,
in care acum vreo 7—8 luni erau în­
scrise doar 30 !amilii cu 105 ha., sînt
cuprinşi acum loţi ţăranii muncitori din colectivişti ii aşează apoi în stoguri.
sat. Ei s-au convins că numai gospo­
dăria colectivă le asigură belşugul şi
bunăstarea. In toamnă, cînd loan Ist- stog, pe ambele părţi ale batozei la An de an avuţia obştească ă colec­
fan, Graţian Băcean şi ceilalţi din sat coşari. Trei oameni la cupe, ţin sacii tiviştilor din Leşnic a crescut. Acum
au văzui cu ochii lor că Aurel Crişan pînă se umplu şi îi cară în siivă, ei dispun de 32 boi, 17 vaci, 3 ju-
a primit de la gospodăria colectivă
peste 4.500 kg. griu, 1500 kg. po­
rumb, ISO kg. ţuică, 48 kg. brînză,
legume şi 4.800 lei, că iot atitea pro­
duse şi bani a dus acasă Consianiin
Şiej şi alţi colectivişti, n-au mai siat sisiă şi Ia cînlărirea sacilor de griu, consiliul gospodăriei sînt buni gospo­
pe ginduri. Şi-au făcut cereri de în­ anunţă bucuros.
scriere în colectivă. Ca ei au procedat
ioţi din sat.
La aria colectiviştilor
La marginea pădurii din spatele se­
diului gospodăriei, pe aria frumos a-
menajată, e mare forjolă. Colectiviştii
dau zor treierişului. Vreo 6 care încăr­ griul peniru că de... s-ar puica ca ? tivişli. Sion Bitşiea, .un lînăr de nu-
cate, transportă snopii pj_ care ciţiva ploaia să le strice socotelile.
proporţie să se realizeze şl sar­
cina privind beneficiile. Or, prac­
tic nu s-a întîmplat aşa.
Conducerea întreprinderii cau­
tă să arunce vina pe seama
sămite — ar fi rămas constan­
te şi au grevat preţul de cost.
Numai că nimeni nu poate ară­
ta cum s-a luptat pentru redu­
cerea acestor cheltuieli deşi po­
sibilităţi au fost multiple. Dar
nu numai că nu s-a luptat pen­
tru reducerea lor dar s-au înre­
gistrat şi depăşiri.
Iată deci cum se prezintă si­
tuaţia preţului de cost pe arti­
cole de calculaţie. Faţa de pre­
vederile planului pe trimestrul II
la materii prime şi materiale s-a
înregistrat o economie de 28.000
lei, la salarii şi contribuţii tot
o economie de 45.000 lei, la în­
treţinerea şi funcţionarea utila­
jului o depăşire faţă de preţul
planificat de 110.000 lei, la chel­
tuielile secţiilor de fabricaţie o
depăşire de 34.000 lei, la chel­
tuielile generale ale întreprin­
derii o depăşire de 98.000 lei,
iar la cheltuielile de desfacere
o economie de 2.000 lei.
Este clar deci că nu poate fi
nici pe departe vorba de un oa­
recare interes manifestat faţă
de reducerea cheltuielilor indi­
recte. Dacă la salarii şi contri­
buţii s-a reuşit, datorită creşte­
rii productivităţii muncii cu 2,2
la sută, să se realizeze o econo­
mie de. 45.000 lei, aceasta nu o-
glindeşte în întregime posibili­
tăţile existente în întreprindere.
Bunăoară, la mori şi prese de
ulei, muncitorii sînt plătiţi cu
salariu tarifar. Acest lucru nu
constituie pentru ei un stimulent,
astfel că planul de măciniş nu
este realizat lună de lună, în
schimb cheltuielile rămîn con­
stante. Aşa se explică de ce, în
loc r j la mori să se realizeze
un minimum de 380 tone, se'
realizează doar 190 tone. In felul
acesta la sfîrşitul trimestrului
II la activitatea mori s-a înre­
gistrat o depăşire valorică de
32.000 lei. Fără simţ de răs­
pundere a fost planificată şi.
plata muncii pentru perforarea
pietrii. In anul trecut, pentru
metrul liniar forat se plătea
12,61 lei, considerînd stînca ba­
zalt grupa Il-a B. /Anul acesta
însă, aceeaşi rocă s-a găsit că
face parte din categoria IlI-a
-0(8-
ricani, de pildă, s-au dat în
înlosmţă 27 a p i;l «mente, ia Lu-
peni 66 apartamente, la Vulcan
57 apartamente etc. De menţio­
nat că cea mai mare parte din
aceste apartamente au fost pre­
date beneficiarului cu mult îna­
inte de termenele prevăzute în
contract şi chiar în angajamen­
tul luat în cinstea zilei de 23
August. Spre exemplu, blocul 17
din Lupeni cu 33 apartamente,
a fost dat în folosinţă cu 32 de
zile înainte de termen, blocul G
din Vulcan cu 30 de zile, iar
blocul 5 din cvartalul Livezeni
cu 120 de zile înainte de termen.
Entuziasmul cu care se mun­
ceşte acum pe şantierele de con­
strucţii de locuinţe din Valea
Jiului, dă garanţia că şi numă­
rul mic de apartamente prevă­
zut în angajamentul luat vor fi
Azi în gospodăria
din Leşnic
Doi flăcăi, care se schimbă din oră
in oră, aruncă voiniceşte snopii de pe
lingă cîniar. La spaiele batozei cinci
feie dau in lături paiele, le îngrămă­
desc şi le împing apoi spre stivă,
loan Necşa, care din cînd în cînd a-
— Din ce am treierat ieri şi azi
putem spune că recolta noastră de
griu din ăsi an depăşeşte 2.000 kg.
la ha.
Munca e însufleţită. Colectiviştii se crărilor se fac prin muncă voiiiniarâ.
grăbesc să-şi treiere cît mai repede
justificat a rezultat o depăşire
valorică de 12.000 lei.
La depăşirea cheltuielilor de
întreţinere şi funcţionarea u-
tilajelor, a contribuit în primul
şi lipsa de preocupare a condu­
cerii întreprinderii. Aşa se ex­
plică de ce în trimestrul II la o
producţie de turte oleaginoase
care valorează doar suma de
1.080 lei s-a cheltuit suma de
26.088 lei, adică cu 25.008
lei mai mult, şi asta din cauza
proastei întreţineri a utilajului
care a necesitat reparaţii multe
etc.
Acestea sînt lucruri care pot
şi trebuie să fie influenţate în
bine. Pentru remedierea lipsuri­
lor, conducerea întreprinderii are
sarcina de a lua de urgenţă mă­
surile tehnico-organizatorice ce­
le mai eficiente. Pînă la sfîr­
şitul anului mai este o perioa­
dă destul de lungă, există deci
timp suficient ca pierderile şi
nerealizările de beneficii din pri­
mul semestru să fie recuperate.
Va trebui ca acest lucru să con­
stituie o preocupare de zi cu zi
a întregului colectiv de aici, ca
el să se poată mîndri la sfîrşi-
tu'l anului cu faptul că sarcinile
de plan nu numai că au fost
îndeplinite, ci şi depăşite.
V. FCRIR
fabăra de rară a copiilor de mineri
Puţurile minei Cimpa au ră­
mas în urmă, pitite după halda
înaltă de steril. Dealurile se a-
dună, abia făcînd ioc apei cris­
taline a Jiului şi liniei ferate pe
care alunecă încet, tras de o lo­
comotivă, pe cît de mică pe atît
de gălăgioasă, trenul forestier.
Şi-n mersul acesta ce predispune
la visare, ţi se dezvăluie cîteva
din. nenumăratele frumuseţi ale
Văii Jiului. Păduri nesfirşite de
fag pigmentate, . pe măsură ce
altitudinea, creşte, cu, nuanţele
închise ale bradului. Parfumul
finului abia cosit se amestecă cu
cel de zmeură dată în copt. Cu
cit urci mai sus, cu atît se sim­
te mai mult tăria aerului pur al
muntelui, îmbibat cu ozonul pă­
durilor de răşinoase.
In posesia adevăraţilor
sfăpîni
Frumuseţile acestor locuri dăi­
nuie de cînd lumea. Dar pînă
mai ieri ele erau străine, necu­
noscute minerilor care la ciţiva
kilometri mai jos îşi impărţeau
viaţa între cocioabele negre şi
abatajele in care îşi epuizau să­
nătatea şi viaţa, scoţînd la
„ziuă" cărbune pentru îmbuiba­
rea stăpînilor minei. Capitaliştii
uzurpaseră aici to tu l: şi munca
minerilor şi bogăţiile adincului
şi prospeţimea munţilor.
Locomotiva pufăie, trepidea­
ză. lăsînd în urmă ecouri pre­
lungi de zăngănit de fiare. Du­
pă o bucată de drum locomotiva
opri spre a-şi umfla pîntecele
cu rezerve noi din apa de cristal
a Jiului. Următorul popas —
cabana Voievodul, ridicată la
confluienţa a două văi, intr-un
loc de rară frumuseţe.
struită cu ani în urmă. De alt­ Aici se află în lumea lor.
Creşte avuţia
colectiviştilor
ninci, 2 viţei, 15 porci, 120 de oi şi
11 cai. Toate animalele trebuie bine
adăposlite. Acest lucru presupune însă
ca gospodăria să dispună de grajduri,
saivane, maiernilăţi. Şi cum cei din
dari, acum, paralel cu munca de treie-
riş şi dezmirişlii au organizat şi un
adevărat şantier de construcţii. Se
munceşte de zor la construirea unui
grajd cu o capacitaie de circa 50 ca­
pete v{te şi un siloz. Majoritatea lu­
Cei mai activi sini aici tinerii. colec-
mai 14 am, a ejejctjiat pînă acum peşte
'DRUMUE m CfAUSM ULUl
c La locul denumit „In
t părţi“, pe malul Mu- * >
t reşului, se întinde pe 0 @|
L o suprafaţă de 7 ha. Jl
\ grădina irigată; a gos-
Ţ din oraşul Deva, construirea u-
podăriei colective „0 Martie“ din I
Turdaş. Pentru a obţine cît mai -j
’ multe produse de calitate superioa- ]
ră, colectivistele de la grădina le- )
gumicolă, condusă do tov. Ellsa- J
- beta Kapronczol, îngrijesc cu aten- ţ
¦ ţie culturile. Pînă în prezent, ele -j
au recoltat din grădină importante}
cantităţi de zarzavaturi tn valoare 1
de cca. 30.000 lei.
Clişeul nostru reprezintă colectl- j
vlstele din echipa tovarăşei Elisa- 3
• beta Kapronczoi la recoltarea şi
l legatul roşiilor.
«8O
LA VOIEVODUL
fel ea n-a fost o cabană, ci un
loc unde foştii stâpini ai mine-
lor veneau din cînd în cînd să-şi
omoare plictisul, să întindă che-
furi care ţineau zile în şir. Dar
vremurile s-au schimbat si ca-
bana Voievodul a intrat, odată
cu exploatările carbonifere, în
posesia adevăraţilor ei stăpîni —
a minerilor. Ea a devenit casa
de odihnă a minei Lonea. Ince-
pind din acest an, pe timpul va-
canţei de vară, cabana găzdu­
ieşte tabăra de pionieri şi şco­
lari, unde în serii de cite 21 de
zile, sînt găzduiţi sute de copii
ai minerilor din Valea Jiului —
încă o mărturie a înaltei griji
pe care partidul şi guvernul o
poartă tinerelor vlăstare ale oa­
menilor muncii.
Două copilării
In cea de-a doua serie, în ta­
băra de vară îşi petrec o parte
din vacanţa de vară 102 copii,
fii ai minerilor, muncitorilor şi
tehnicienilor de la minele de
cărbuni din Petrila, Lonea şi A-
ninoasa. Celelalte exploatări
carbonifere — Lupeni, Vulcan,
Uricani — au pregătit o tabără
pentru copii în cealaltă extre­
mitate a Văii Jiului — la Cîmpul
lui Neag.
Printre mulţimea de copii ve­
niţi aici, la Voievodul, îl intîl-
neşti pe Mircea, fiul minerului
fruntaş Buia Gheorghe de la
mina Petrila, pe trei dintre co­
piii minerului Demeler loan, de
la aceeaşi mină, pe Boltea Ele­
na, Uifalvi Alexandru, Onici
Mircea, Şandor Ileana — copii
100 ore muncă voluntară la construirea
grajdului. Tot cam atîtea sînt înscrise
In caietul de evidenţă şi în dreptul nu­
melui lui Adam Iştvan, secretarul or­
ganizaţiei de bază U.T.M. Nici un
utemist nu lipseşte de la muncă. Bă­
ieţi şi jele, plini de voie bună, cară
balast, piatră, transportă pămînt. îm­
preună cu cei vîrslnici muncesc cu în­
sufleţire peniru ca în cinstea zilei de
23 August să iermine aceste construc­
ţii- . | dă, reparaţii încălţăminte,
Unde muncesc colectivişti
mai vîrstnici
îngrijirea animalelor a fost încredin­
ţată unor coleotivişti mai vîrstnici.
Grajdurile sînt ca oglinda. Nicolae
Turcu are în grijă 22 de boi. Deşi
mulţi Ia număr, îngrijitorului nu i se
pare greu să-i cureţe şi să-i hrănească
aşa cum se cuvine. Despre el, despre
Dăniiă Benă şi despre Miron Munlea-
nu, îngrijitorul de vaci, ioţi au numai
cuvinte de laudă. Şi intr-adevăr, ani­
malele îngrijite de e i. sînt înlbldeauna
curate şi bine hrănite.
V. PITAN
Cu opt zile înainte, faţa de prevederile graficului
La data de 2 iunie am înce­
put, pe strada. Titu Maiorescu
nui bloc cu 18 apartamente pen­
tru salariaţii uzinei electrice.
Conform contractului, lucrarea
trebuie terminată la 31 decem­
brie, dar muncitorii de pe şan­
tierul nostru s-au angajat să o
predea beneficiarului cu 2 luni
înainte de termen. Pentru a ne
ţine de angajamentul luat am
trecut mai întîi la organizarea
muncii pe echipe, fixîndu-se fie-
căreia sarcini preoiise şi terme-
3
Dormitoare şi săli de mese cu- zile înainte faţă de prevederile toţi salariaţii şantierului. Entu-
rate, frumos aranjate, 5 mese graficului. La lucrările de zidă- * ziasmul cu care se munceşte în
Pe Zl‘ .,. , . . ,. . , . „ rie, spre exemplu, avem un a- ' prezent pe acest şantier, ne dă
{n greutaÎQi spunea io_
Varăşa Şelari, care lucrează la
bucătăria taberei.
De fapt, nu grija mesei şi a
cantinei o poartă copiii. Pe ei îi
frămîntă cum să-şi petreacă
timpul. Abia îşi pot împărţi ziua
între excursii cu teme în care-şi,
complectează cunoştinţele despre
natură, jocuri distractive, focuri
de tabără şi călătorii în care
fac cunoştinţă cu plante medici­
nale şi curiozităţi ale naturii,
concursuri sportive sau vizitarea
crescătoriei de păstrăvi.
„Ehei, dacă n-ar fi programul
de somn de după-amiază, cite
nu s-ar mai putea face.A —
gîndesc unii ştrengari. Uneori
au loc încălcări de program sau
mici aventuri şi atunci intervine
rolul temperator al instructori­
lor de pionieri sau al tovarăşu­
lui Berei Iosif, directorul taberei.
Ii dojeneşte cu glasul lui rar, a-
păsat de miner, dar în sinea lui
se bucură pentru fiecare dintre
ei. Şi el a fost copil dar în alte
vremuri. N-a avut parte de ase­
menea copilărie. Foamea, mize­
ria l-au împins de la fragedă
vîrstă în mină, ia muncă, spre a
putea trăi. Tabere? Jocuri dis­
tractive ? N im ic! Toate bucuriile
vieţii erau monopol al celor a-
vuţi. Cine ar fi cheltuit pentru
vacanţa de vară a 300 de copii
de mineri şi munictori 225.000
lei — cit s-a alocat in acest an
pentru tabăra de la Voievodul ?
Alta era atunci copilăria, şi
dacă n-ar avea atita de lucru cu
treburile taberei, Berei-baci ar
rămîne mult pe ginduri...
I. B.
Anunţ
Cooperativa meşteşugăreas­
că „Moţul“ din Baia de Griş,
cu secţii de producţie în Baia
de Griş, Vata, Tomeşti, Ţe-
bea, Brad, Gurabarza, Băiţa
etc., execută diverse lucrări
pentru populaţie atît cu
materialele clienţilor cît şi
cu materialele cooperativei.
Oricine poate să se adre­
seze cooperativei pentru a
cere să i se execute:
încălţăminte după coman­
confecţiuni bărăbăteşti şi fe­
meieşti, confecţiuni de cojo-
cărie, confecţii de binale şi
mobilă, dărăcit de lînă şi
cîlţi, lucrări de fierărie, con­
strucţii, zidărie şi dulgherie,
zugrăveli, frizerii, ţesătorie,
olărie, fotografii, tinichigerie,
îngheţată.
Tarifele sînt convenabile,
lucrările se execută prompt
si de calitate. • «
Nr: 1437
Cărţi apărute
LITERATURA POLITICA ,
V. I. LENIN : Despre religie.
(„Biblioteca marxist-leninistă“). *
80 pag. — 1,15 lei. «
Ed. politică
GH. GHEORGHIU-DEJ: Cu pri­
vire la realizarea sarcinilor tr a - 1
sate de Congresul al 11-lea a ! 1
P.M.R. în domeniul dezvoltării*
economiei naţionale şi creşterii
bunăstării oamenilor muncii, pre-'
cum şi propunerile de noi mă­
suri pentru ridicarea nivelului
de trai al poporului muncitor —
Raport prezentat la plenara lăr­
gită a C.C. al P.M.R. din 13-<
14 iulie 1959 - HOTAR!REA«
PLENAREI C.C. AL P.M.R. DIN *
13—14 iulie 1959.
48 pag. — 0,05 lei,
Ed. politică
-sssas»
nele de execuţie a lucrărilor. In grafice prevăzut a se începe la
consfătuirea de producţie pe ca­ 16 august.-De asemenea, lucră­
re ,am avut-o la început, mai rile la instalaţiile'electrice şi sa­
mulţi muncitori au propus ca nitare au început cu 10 şi respec­
pentru bunul mers al lucrărilor tiv 3 zile înaintea termenului
să Se asigure o bună aprovizio­ fixat.
nare cu materiale şi să se stabi­
lească ou o zi înainte sarcinile De menţionat că cele' opt zile,
în medie, pe care le avem ca a-
Scrisoare de pe şantier vans faţă de prevederile grafi­
cului, este rezultatul eforturilor
pentru fiecare lucrare în parte, depuse de întregul colectiv. Să
In felul acesta putem face faţă luăm de exemplu cazul echipei
tuturor obiectivelor prevăzute în de zidari. Aici, toţi muncitorii
sînt calificaţi iar disciplina în
muncă şi folosirea raţională a
întrecerea socialistă iniţiată in tuturor materialelor de construc­
cinstea zilei de 23 August între ţii au devenit obiective- princi­
şantierele de construcţii din pale în întrecerea pe care o des­
Deva. făşoară. Datorită rezultatelor ob­
In prezent noi ne putem mîn­ ţinute în producţie, muncitori ca
Gheorghe Ţîştă, Vasile Dancău,
dri faţă de celelalte şantiere-cu
o realizare deosebit de impor- Nicolae Tolea şi alţii, constituia
fantă ; în medie sîntem cu opt ' acum exemple de urmat pentru
vans de 9 zile, la turnarea plan- garanţia că si angajamentul luat
feefor, un avans de trei zile etc. de a term;„a | ucrM(a faa ?
Toate acestea ne-au permis ca şl
restul lucrărilor să le începem cu ^ f.
mult înainte de plan. Astfel, a-
PETRU CHERTEŞ
cum„executăm lucrări de tencu­ maistru de şantier
ieli interioare la parter, deşi în
Deva
C o n cu rs de n ataiie
Zilele trecute a avut ioc -ia mătorii : proba de viteză, co­
ştrandul din Haţeg un concurs pii sub 14 a n i: Nicolae Ciun-
de nataţie organizat de către da ; 100 m. seniori: 11ie Cava­
consiliul raional U.C.F.S., în
cinstea zilei de 23 August. ler (asociaţia sportivă „Reteza­
La concurs au luat parte nu­ tul") ; sărituri artistice: Carol
meroşi înotători din acest oraş,
care s-au străduit să obţină Mărunţel II (asociaţia sportivă
„Retezatul“ ).
locuri fruntaşe în clasament. NICU SBUCHEA
Cîştigătorii probelor sînt ur­ corespondent
¦»r*'» r-»j*** ' r->r-«r* r->r-*r-r~<i
COOPERATIVA „VIAŢA NOUĂ“ (J
Orăştie 3
Lexecută pentru populaţie, prin unităţi/- sale,următoarele Iu- 3 1
( crări:
confecţii pentru bărbaţi, femei şl copii; 3
— încălţăminte comandă şi reparaţiuni;
— confecţii pantaloni (secţie specială) ; 3
— confecţii haine de blană din deşeuri; ]
— confecţii scurte îmblănite din cabană cu mesadă ; ¦]
— argăsiri de piei, precum şi prelucrarea lor (pieptare, co-j
i joace etc.) ; -j
I — reparaţii radio. 3
Toate lucrările se execută prompt şi sînt de bună calitate.}
¦»«- ’-'w . 3
indicat în rahitism, carii dentare, consolidarea fracturilor,
peniru dezvoltarea normală a copiilor.