Page 19 - 1959-08

Nr. 1437 . DRUMUL SVCîALTSMUtUI Pasr. 3

&

Un nou şi puternic Şâ foloiim. m ai ţtwdueiio

imbold în utilajele şi maşinile din tadetrie!

Citie n-a mai dat de citeva animaţie. Se discuta, se făceau < Directivele Congresului al JU-lea al rea nivelului tehnic al muncitorilor şi nile şi agregatele să se încarce sufi­
săptămini pe la Lupeni îşi dă propuneri, P.M.R. au scos în evidenţă rolul deo­ tehnicienilor. cient, însă raţional, corespunzător po­
seama bă în viaţa minerilor de Tînărul miner frontalist Va- sebit de important pe care îl are in­ sibilităţilor şi caracteristicilor lor.
aici s-a petrecut o schimbare, sile Rusu, de la sectorul IV A,< dustria în construirea socialismului, La cuptoarele Alartin s-au realizat
Cînd vin la şut merg mai conduce doar de citeva zile bri- atît în ce priveşte creşterea producţiei o serie de lucrări de modernizare care Reducerea la minim a timpului de
grăbiţi; vorbesc mai însufleţit, gada. de maşini şi utilaje, cît şi a bunuri­ au permis trecerea la turnarea pe va- executare a operaţiilor este o altă
Trecind atent pe lingă gfupu- — Dacă mi se asigură m ate-ţ lor de consum. goneţi, la folosirea cărămizilor bazi­ sursă de creştere a producţiei şi se
ce, îmbunătăţirea regimului termic şi asigură prin adoptarea metodelor de

rile ce înaintează cu paşi re- riale ta timp şi condiţii buneţ In actualul cincinal, an de an vo­ tehnologic, situaţie care a contribuit raţionalizare şi organizare, prin ex­

pezi, poţi prinde frînturi de la încărcare, vom da pînă laţ lumul producţiei globale industriale a simţitor la mărirea producţiei. Totuşi tinderea experienţei brigăzilor fruntaşe,

discuţii cu totul noi. sfîrşitul anului cel puţin 400<¦ crescut. Succese deosebite s-au au fost o serie de deficienţe care au stimularea iniţiativei creatoare a mun­

— O să fie fain acum la tone de cărbune peste plan — < înregistrat în ce priveşte calitatea pro­ redus din ponderea marilor realizări. citorilor, precum şi prin planificarea

plată ce zici?... Ţie cu cit îţi a spus el conducerii sectorului, duselor, mărirea sortimentelor şi redu­ Astfel, la turnătorii s-a mai obişnuit exactă şi respectarea strictă a grafi­

creşte? La fel cu Rusu s-a angajat' cerea cheltuielilor de producţie. ca pregătirea amestecului să aibă loc cului de lucru.

— Păi să vedem mai întii şi minerul Chiţu Diana, şeful < Cu t ute realizările, industria regiu­ în spaţiul destinat pentru formare şi S-a constatat la multe întreprinderi

cit scoatem peste, că doar nu-i unei brigăzi de tineret frun- < nii noastre mai dispune de mari re­ turnare, tehnica nouă nu s-a introdus că o mare parte din utilajul existent

vrea numai să taşă: Comunistul Iosif Farkaş este unul din cei mai buni lăcătuşi zerve interne, care, identificate şi pu­ suficient pentru îmbunătăţirea procese­ şl achiziţionat n-a fost pus în exploa­
primim... — Noi vom , de la Atelierele centrale Crişcior. El îşi depăşeşte în fiecare lună se în valoare, sînt în măsură să spo­ lor tehnologice, nu s-a extins mecani­ tare, situaţie care a frînat producţia.
— Oare Huda norma în medie cu 20—25 la sută. rească şi mai mult producţia, să redu­ zarea asupra lucrărilor de mare vo­ Astfel, la fabrica „Ardeleana" din
cu ortacii lui da pînă la sfir- că în procente şi mai mari preţul de lum. Calitatea reparaţiilor curente şi Alba Iulia, un procent de cca. 15 la
l or fi trecind lu­ şitul anului pes- ' Fotografia ni-1 înfăţişează pe tov. Farkaş reglînd pompa cost. mijlocii, în special la furnale, nu a sută din utilaje au fost neinstalate şi
na asta peste te 1.500 tonei de injecţie a unui motocompresor. fost întotdeauna satisfăcătoare. deci nu s-au folosit, iar la fabrica
sută ? de cărbune în afara planului! Rezervele interne sînt nelimitate în „Sebeşul“ din Sebeş, volumul acestora
întreprinderi. Ele constau într-o in­ La fabrica de aglomerare a minereu­ este de 20 la sută.
— Cred că da. 'Acum trebuie Angajamente asemănătoare , tensă exploatare a maşinilor şi uti­ rilor s-a înregistrat un număr impor­
lajelor din punct de vedere al modu­ tant de opriri, provocate Ce deranja­ Importante cantităţi de utilaje nepuse
. să >înainteze mai repede ca ori- s-au luat ta fiecare sector. D eţ lui şi timpului de folosire, în utiliza­ mente mecanice şl electrice. Instalaţii­ în funcţiune, sînt şi la Combinatul Car­
rea cu economie a materiilor, materia­ le auxiliare au devertit necorespunză­ bonifer Valea Jiului.
cînd... pildă, Gheorghe Solomon, de x lelor, combustibilului, în judicioasa toare.
pregătire şl organizare a întregului In timpul întreruperilor neprogra­
In curtea exploatării, pentru la sectorul I B, s-a angajat în <. proces de producţie, în creşterea pro­ Sînt însă în regiune şl întreprin­ mate, muncitorii sînt folosiţi pentru
ductivităţii mtincli, accelerarea vitezei deri unde nu s-a reuşit să se înlătu­ alte lucrări, de obicei auxiliare, pen­
înfrumuseţarea căreia s-au e- numele brigăzii de frontalişti pe ^ de rotaţie a mijloacelor circulante etc. re deficienţele provocate de aprovizio­ tru care s-au angajat salariaţi în re­
narea cu materiale, şi repararea uti­ gie, situaţie care contribuie la depă­
¦fectuat de curînd sute de ore care o conduce să extragă pînă b In utilizarea capacităţilor utilajelor lajelor, angajarea muncitorilor etc., şirea fondului de salarii planificat,
şi m-.inilor, unele întreprinderi au factori care au contribuit la realiza­
de muncă voluntară, au apărut la finele anului cu cel puţin < realizat succese importante, atît în ce rea unui volum important de ore de Separat de aspectele negative asu­
priveşte folosirea cît mai productivă á întreruperi. pra producţiei, întreruperile provoacă
noi panouri şi lozinci mobiliza- 1.200 tone de cărbune mai m u lt) acestora, cît şi în înlăturarea sau re­ o serie de cheltuieli neeconomicoase,
ducerea substanţială a întreruperilor Numai Ia filatura Lupeni şi fabri­ cu materialele consumate la pornirea
toare. Pe tabla mare şi neagră decît prevederile planului. (. Cd planul depăşit de fabricaţie. ca „Sebeşul“, în luna mai s-au rea­ şl oprirea maşinilor. De asemenea mă­
de sub pavilionul principal se Colectivul sectorului II, a pro- lizat coa. 370.000 ofe întreruperi (cea resc în mod direct cheltuielile de pro­
La uzina „Victoria“ Călan, majori­ mai mare parte la maşinile de răsu­ ducţie şi influenţează negativ viteza
ădaugă la sfîrşitul fiecărei de- mis că va cinsti noua ho- Membrii cooperativei de inva­ 107,40 la sută, la producţia maf- tatea utilajelor existente, precum şi ce­ cit). Majoritatea acestora au fost pro­ mijloacelor circulante, contribuind la
căde, în dreptul fiecărei brigăzi tărîre a partidului, dînd pînă le achiziţionate, au fost puse în func­ vocate din cauza neaprovizionării la blocarea şi imobilizarea acestora.
şi sector, alte zeci şi sute de la sfîrşitul anului, cel pu- lizi „Munca nouă“ din Alba Iu- îă, 112,80 la sută, la lucrări că­ ţiune, iar volumul întreruperilor a fost timp cu materiale (107.000 ore la fila­
lia întîmpină ziua de 23 August tre comerţul socialist — 122,20 foarte mult redus. tura Lupeni), din cauza defectelor me­ Utilizarea neraţională a capacităţi­
tone de cărbune extrase peste ţin 2.000 tone de cărbune peste cu succese însemnate în produc­ la sută şi la încasări în numerar canice 78.000 ore, iar datorită nean- lor şi neînlăturarea întreruperilor au
plan. Amănunte despre realiză- plan şi realizînd economii şu­ In ramura siderurgiei, la Combi­ gajării la timp a muncitorilor, peste determinat aprovizionarea cu utilaje
rile lor se pot afla din registre- plimentare la preţul de cost în ţie. ' 143,90 la sută. natul siderurgic „Gh, Gheorghiu-Dej‘‘ 170.000 oré întreruperi. noi, fapt ce a contribuit la folosirea
din Hunedoara, indicii de utilizare a neproductivă a unor fonduri de in­
le de la planificare: în numai valoare de cel puţin 50.000 lei. Rezultatele obţinute în luna Planul pe sortimente de ase­ agregatelor au crescut în procente im­ Volumul mare al defectelor mecani­ vestiţii. Analiza documentată a defi­
portanţe, fapt ce a contribuit la spo­ ce, reflectă calitatea necorespunzătoa­ cienţelor existente, stabilirea cauzelor
16 zile ce au urmat plenarei Conducerea exploatării s-a iulie sînt grăitoare în acest menea a fost îndeplinit şi depă­ rirea producţiei de fontă şi de oţel, a- re a unor reparaţii, de asemenea a şi hotărîrea colectivelor de muncitori
C.C. al P.M.R. din 13— 14 iu- angajat, în numele colectivului, sen s: planul producţiei globale şit. In această lună s-au produs sigurîndu-se astfel, aprovizionarea în supravegherii şi îngrijirii insuficiente. şl tehnicieni creează premisele pentru
Ue, harnicii mineri de la Lupeni că va spori producţia de cărbu- ; a fost îndeplinit în proporţie de cu 18 la sută mai multe bucă­ bune condiţiuni a industriei construc­ O altă cauză o constituie nerespecta- înlăturarea lor, situaţie care asigură
au extras peste 1.870 tone de ne cu 3 la sută şi va realiza 101 la sută, la prestări de ser­ tării, cu 25 la sută mai multe so­ toare de maşini cu metalul necesar. rea timpului normal de funcţionare, a creşterea producţiei şi rentabilităţii.
cărbune cocsificabil în afara în fiecare lună 450.000 lei eco- vicii neindustriale — 200 la sută fale tapiţate, cu 17 la sută mai regimului de lucru neCorespUnzător şi
sarcinilor de plan, ceea ce a nomii la preţul de cost, depă- iar la construcţii — 140,70 la multe binale şi cu 49 la sută La laminoare, indicele de utilizare a condiţiilor improprii de exploatare. Folosind cu succes toate avantajele
sută. mâi multe produse zaharoase. create de organizarea înaltă a pro­
făcut ca plusul înregistrat în şind astfel angajamentul ini- a crescut cu 12 tone pe oră efectivă, Ó altă cauză care a provocat între­ ducţiei şi a muncii, întreprinderile vor
luna iulie să ajungă la 3.663 ţial cu peste 1.000.000 lei. La lucrări cu caracter indus­ N. DONOVIC1 la turnătoria de fontă de peste două ruperi de producţie a constituit-o nea- îndeplini directivele Congresului al
ori, la turnătoria de oţel de 4,8 ori, sigiirarea planului de producţie cu co­ II-lea al P.M.R. şi vor întîmpină ziup,
tone. Brigăzi fruntaşe ? Iată Măreţele obiective ce şi le-au trial pentru populaţie s-a obţinut iar la furnale cu aproape ü,090 toné menzi care să permită desfacerea pro­ eliberării patriei cu noi succese care
pe m.c. voium util. duselor, Această necorelaţie între indi­ vor contribui la ridicarea şi pe maî
Citeva: cele ale minerilor Ioan propus minerii, elanul cu care Ciocanul“ st „Ciócaniíoarea“ catorii de plan (desfacere şi producţie) departe a nivelului de trai al oamenilor
Veleg, Ioan Bortoş, Ioan Popa, au pornit la înfăptuirea lor, do- Creşterea capacităţilor de producţie constituie o neglijenţă care a provocat muncii.
şî a indicilor de utilizare au dus la o serie de cheltuieli inutile, prin între­
Chiţiu. Diana, Ioan Sfetnic, A- vedesc că noua hotărîre a parti- „Ciocanul“ este gazeta de pefete a meritelor şi a faptelor zilei. In mo­ sporirea producţiei, fapt care a deter­ ruperea fabricaţiei. 1. OLTEANU
organizaţiei de bază din atelierul me­ mentul de faţă ea nu< are nici ‘ un minat ca siderurgia din Hunedoara să
lexandru Furo şi Ioan Schianu. dului constituie pentru ei un canic al minei Teliuc. De multă vreme, articol. reprezinte ponderea cea mai importati. Lichidarea şi înlăturarea întrerupe­ Bilanţ
această gazetă rămîne în urma eveni- rilor înseamnă a descoperi rezerve
Zilele trecute, în abatajele şi puternic imbold în muncă, Oare nu sînt suficiente fapte în ate­ tă în producţia dé fontă a ţării (peste imensé oare pot duce la mărirea pro­
lier despre oare sa se scrie ? Ba sînt. 80 la sută) şi 40 la sută din cea de ducţiei, creşterea productivităţii şi a
birourile sectoarelor era mare GHEORGHE COMŞUŢA Aici kterează ttfi colectiv harnic, care oţel şi laminate.

sAAA/\Ai» Un rol important la utilizarea capa­

-¦sesa?-

îm bunătăţirea metodei de exploatare în se străduieşte să întreţină în bilne con-
diţidni" maşinile, agregatele şi unei--
tele, cu care minerii să poată da si-
trepte răsturnate la minele din derurgiştilor- tot mjai ţ mult minereu

Valea Jiului peste plan. Dar lipseşte preocuparea
necesară din partea colectivului de re­
dacţie pentru a oglindi activitatea

Alegerea înălţimii optime de mai avantajoasă de treaptă va­ ne ocupăm este foarte impor­ muncitorilor din atelier.

treaptă Ia metoda de exploatare riază între 6 şi 14 m.l. tant ca stadiul lucrărilor de pre­ In aceeaşi situaţje se află şi gazeta cităţilor de producţie, la turnătorii spre rentabilităţii întreprinderilor. îmbucurător
în trepte răsturnate, pentru stra­ gătire să ţină pasul cu avansa­ de satiră „Ciocahitoareâ". Pîriă nu de exemplu, l-au avut măsurile tehnicO-or-
iele subţiri de cărbune şi cu în­ Trebuie avut însă în vedere rea frontului de lucru. De ase­ mult, cînd chiulangiii erau „ciocăniţi" ganizatoflcé luate dé conducerea com­ Aşa de pildă, dacă se întrerupe
clinarea mare, este o problemă că prin creşterea înălţimii trep­ frecvént curentul electric, trebuie Să se
deosebit de importantă. Ea a tei, numărul lor se micşorează menea, trebuie să se lucreze
preocupat mult pe cercetătorii şi prin urmare apar o serie de cu multă grijă pentru a nu lăsa pentru faptele lor, gazeta se buctira binatului atît în cé priveşte reprofila­ revizuiască integral instalaţia, iar cînd C înd s-a încheiat bilanţul pe
sovietici. După datele strînse de avantaje noi, ca de pildă, se urt spaţiu prea mare nearmat, de atenţia tuturor muncitorilor. Acum rea turnătoriilor pentru utilaj siderur­ se vor cunoaşte şi înlătura cauzele, anul 1958 s-a constatat că
Institutul de cercetări miniere simplifică montarea tuburilor de mai ales acolo unde condiţiile însă „Ciocănitoarea“ tace. In atelier gic, cît şi în cé priveşte folosirea dé sé vor cîştiga zeci de ore productive Ia întreprinderea de construcţii
din U.R.S.S. (V.U.G.I.), în a- aer comprimat, creşte presiunea geologice nu permit (ceea ce îri mai sînt unii muncitori care ¦au abateri métode noi în organizarea spaţiilor de cate altfel s-ar fi pierdut. nr. 1 Petroşani, cheltuielile in­
nul 1934, de Ia Trustul minier aerului comprimat la utilaje ca Valea Jiului se întîmplă destul de la disciplina socialistă şi pe care formare, turnare şi dezbatere. directe ajunseseră Ia 9.000.000 lei
Artemugoli, se poate constata urmare a reducerii numărului de des). Rezultatele amănunţite ,iGiocănitoarea“ ar trebui să-i ajute. Dacă transportul se desfăşoară de­ pe semestru. Analizînd cauzele
că înălţimea treptei variază cu de coluri, etanşări etc., se îm­ ale acestui studiu, asupra apli­ Pregătirea profesională, care a con­ fectuos, trebuie reorganizat. Dacă sînt ce au dus la creşterea excesivă
duritatea cărbunelui, începînd de bunătăţeşte dirijarea coperişului cării metodei de exploatare în Oare biroul organizaţiei de bază nu stituit grija permanentă a comitetului strangulări în producţie e indicat ca a acestor cheltuieli, conducerea
Ia 4,26 m.l. pentru cărbuni tari şi, crescînd înălţimea treptei, trepte răsturnate în Valea Jiu­ are nimic de spus în această direcţie ? de partid şi a conducerii tehnice a maşinile să se amplaseze judicios, să întreprinderii a întocmit încă de
şi terntinînd cu 10,65 m.l. pen­ numărul de colţuri scade, iar lui, ne permit să tragem şi alte combinatului, a contribuit la ridica- fie. aprovizionate la timp locurile de la începutul anului un plan
tru cărbuni moi. Ulterior însă, productivitatea muncii sporeşte. B. NÎCOLAU muncă cit toate cele necesare. Maşi-
s-a văzu-1 că înălţimea treptei a
crescut odată cu apariţia meto­ Acest lucru este foarte impor­ concluzii. Aşa de pildă, pe o 11 -----•-• •••••?•••d•»•••• •¦• •-• - ..----- de măsuri tehnico-organizatorice
delor de extragere rapidă a căr­ tant pentru minele din bazinul
bunelui, cu creşterea gradului carbonifer al Văii Jiului care înălţime de treaptă de 12—14 care să ducă la reducerea lor cu
de mecanizare a exploatărilor. exploatează în strate subţiri şi
Astfel, datele culese tot de că­ cu înclinare mate, cum sîrit Ani- m.l. se va putea realiza o pro­ In eonsfăfyir@â de producfîe aproape jumătate. Planul a con­
tre V.U.G.I. în anul 1952 de la noasa şi Petrila. Trebuie să se ductivitate a muncii Ia tăiere de stat in introducerea unor noi
116 sectoare miniere din bazinul ţină cont însă, că în majorita­
Donbas arată că înălţimea trep­ tea cazurilor de aici, rocile pre­ peste 9 tone pe post, faţă de cea forme organizatorice, în asigu­
tei variază în acest caz, între zintă instabilitate şi deci nu se actuală care este.de circa 6—7 Recent, la U.R.Ü.M. Petroşani publicat în presa locală şi de lipsa unor materiale, in special rarea Unor condiţii optime de
12 şi 16 m.l. poate merge cu o înălţime exa­ cele laminate, fapt care pune
gerată de treaptă. înălţimea me­ tone pe post. Aceasta, va avea a avut loc o consfătuire de pro­ specialitate articole şi comuni­ piedici in îndeplinirea ritmică a muncă şi viaţă pentru a evita
Deci, factorul de bază care die care se pretează pentru Va­ o influenţă simţitoare asupra ducţie în care ş-au discutat rea­ cări ; tot din iniţiativa cercului planurilor lunare de producţie. fluctuaţiile pe şantiere etc. Mo­
influenţează asupra înălţimii lea Jiului este în jurul a 12-14 sporirii producţiei şi productivi-r lizările colectivului uzinei pe tri­ A.S.I.T. a fost efectuat un schimb dul de îndeplinire a fiecărui
treptei, este productivitatea mun­ m.l. Cît priveşte lungimea trep­ taţii muncii, atît la exploatările mestrul 11 al anului curent. Din de experienţă de 10 zile la Re­ In cadrul consfătuirii, colecti­ punct din planul amintit a fost
cii tăietorului, posibilităţile de tei se poate spune acelaşi lucru. în cauză cît şi pe întregul ba­ darea de seamă a reieşit că pro­ şiţa, privind turnarea de preci­ vul. Uzinei s-a angajat ca în cin­
sporire ă ei prin mecanizare, şi
felul cum se execută .tăierea Productivitatea însă creşte şi zin. De asemenea, prin faptul ductivitatea muncii pe cap de zie. stea marii sărbători din august urmărit îndeaproape de către un
treptei. Bunăoară, s-a constatat cu lungimea. Conform calcule­
practic, "şi teoretic, că producti­ lor, la o lungime de treaptă de că sporeşte productivitatea, mun­ •ţnuncitor a crescut faţă de sar­ Pe linie tehnică, la cabinetul să depăşească planul de produc­ colectiv format în acest scop.
vitatea muncii la tăierea în lun­ 12 m.l., productivitatea muncii cii şi se reduc cheltuielile pen­ ţie marfă cu 2 la sută, să reali­ Datorită acestui lucru, Ia sîîrşi-
gul treptei este de aproximativ la tăiere creşte cu aproximativ tru amortizarea utilajului, pem; cina planificată cu 1,24 la sută, tehnic au fost depuse în trimes­ zeze planul fizic la piesele de tul primului semestru din acest
4 tone pe post faţă de o lungime tru consumul de energie şi pen­ 'iar 'îti'pf-eţid' dé cost s-au reali­ trul respectiv Un număr de 14 schimb în proporţie de 100 la an, s-a constatat că cheltuielile
1,7 ori mai mare decît Ta tăie­ de treaptă de 8 m.l., în aceleaşi tru aeraj (deoarece se simpli­ zat r economii în valoare de propuneri de inovaţii, dintre ca­ sută, să reducă preţul de cost cu indirecte au fost reduse pe în­
condiţii de lucru. fică -chema de alimentare cu 483.000 lei. re „dispozitivul de ridicat cu 6,48 la sută, să reducă rebutul treprindere cu peste 4.000.000
rea în colţ. Totodată s-a ajuns energie pneumatică şi de aeraj), aer comprimat a roţilor de va- cu 0,4 la sută sub cifra admisă. lei, faţă de cele realizate în se­
De remarcat că la utilizarea preţul de cost al tonei de căr­ Aceste succese s-au datorat a- gonete pentru mină" prezintă mestrul Iî al anului 1958.
Ia concluzia că înălţimea cea metodei de exploatare de care bune se va micşora simţitor. vîntului întrecerii socialiste, a- o mare importanţă. FRANCISC ŞF.RBAN
plicării Unor metode înaintate de
Iată deci că exploatarea stra­ muncă, a unof măsuri tehnico- S-a subliniat în consfătuire că corespondent

ielor subţiri prin metoda. în organizatorice eficace, reducerii ¦în perioada amintită au fost in­
trepte răsturnate, oferă multe consumurilor specifice de mate­ vestiţi 88.670 lei pentru tehnica

posibilităţi de sporire a produc­ riale. O activitate rodnică au securităţii muncii. Festmfafea închidere a celui de-aS

tivităţii muncii şi reducerea pre­ desfăşurat în acest interval de Discuţiile purtate au scos în ViS-fea Festiva! Nemdsal ai Tineretului
ţului de cost a tonei de cărbune. 'timp tehnicienii şi inginerii din evidenţă pe lingă realizări şi o şi Stud©n|si©r de Sa Veeraa
cadrul cercului A.S.I.T., care au seamă de deficienţe, cum ar fi
Măsuri privind îmbunătăţirea activităţii Ing. N. ZAVOIANU

mina Lupeni

(Urmare din pag. t-a) cu noi şi mereu mai mari cuce­

cercului ASST L "1 " riri în slujba progresului şi bu­
serioasele probleme nerezolvate, năstării tuturor naţiunilor pă-
La sfîrşitul lunii trecute Co­ punerilor făcute, comitetul de cu cursa înarmărilor atomice tre­ mîntului.

mitetul de partid al uzinei „Vio- partid a luat o hotărîre prin ca­ ?Sito- buie să ne preocupe pe toţi. Dar La revedere dragi prieteni!

toria“-Călan a analizat activi­ re s-au stabilit o serie de sar­ voinţa de înţelegere este mai pu­ Vă dorim cele mai mari succese

tatea cercului A.S.I.T. Din refe­ cini menite să ducă la îm­ ternică decît diviziunea : pacea în viaţa voastră, un viitor feri­

ratul prezentat de tov. Achim bunătăţirea activităţii cercului In oraşul Hune­ este mai puternică decît războ­ cit popoarelor voastre şi patriei
Chedoabă, inginer şef al Uzinei, A.S.I.T. Printre aceste măsuri se doara se constru­ iul. Pacea' şi înţelegerea trebuie voastre, pentru prietenie şi pen­
au reieşit realizările cercului numără reorganizarea grupelor iesc noi blocuri de să se dezvolte pe baza priete­ tru pace 1“.
A.S.I.T. pe linia introducerii noi­ cercului A.S.I.T. pe secţii,. în­ locuinţe confortabile niei. La construcţia acesteia cel
lor procedee tehnice. scrierea întregului corp de ingi­ pentru siderurgişti. de-al Vll-lea festival a pus o Ultimele cuvinte ale declara­
neri şi tehnicieni în cercul piatră puternică de temelie. Să ţiei sînt salutate cu uraîe de
Discuţiile purtate au arătat că miile de tineri prezenţi; se in­

încă mai există lipsuri în acti­ A.S.I.T., organizarea în cursul IN CLIŞEU: Pe ducem mai departe şi să dezvol­ tonează Imnul F.M.T.D. şi este

vitatea cercului. A.S.I.T. al uzi­ lunii curente a unei plenare cu şantierul unui nou tăm mereu şi pretutindeni prie­ coborît steagul .festivalului.

nei. S-a arătat, bunăoară, că nu toţi membii A.S.I.T., studierea cvartal ce se con­ tenia noastră ! Să o facem cu­ Pînă noaptea tîrziu, tineri din

toţi inginerii şi tehnicienii sînt posibilităţilor de reducere a pro­ struieşte în oraşul noscută guvernelor şi să ne a- cele cinci continente, înfrăţiţi în

antrenaţi în activitatea cercului, centului de rebut la sortimentul Hunedoara. firmăm dorinţa noastră de via­ spiritul marilor idei ale festiva­

că nu există o preocupare per­ cazane de încălzire centrală, des­ ţă, de prietenie şi de pace. Prin lului, au dansat şi cîntat în

manentă în ce priveşte propa­ chiderea unui curs de minim teh­ eforturile noastre, alături ' de Rathausplaz şi pe străzile Yie-

ganda tehnică prin ' conferinţe, nic în cadrul secţiei turnătorie toate popoarele, împotriva peri­ nei, manifestînd cu însufleţire

că se organizează rar schim­ S ci colului atomic noi vom face să pentru pace şi prietenie între po­

buri de experienţă.. GH. SPERIOSU progreseze marele patrimoniu al poare, pentru unitatea tineretu­

In urma discuţiilor şi ă pro­ corespondent civilizaţiei umane, îmbogăţindu-1 lui.

i