Page 21 - 1959-08

I Hunee!

PROLETARI DIN TOATE ŢÂRrLE, V m p - V Â )

Deputaţi şi lucrători ai sfaturilor populare!

Mobilizaţi masele largi de cetăţeni în acţiunea
patriotică de gospodărire şi înfrumuseţare a
oraşelor şi satelor patriei !

(Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).

Anul XI N r. 1438 Vineri 7 august 1959 4 pagini 20 bani

lESSSoyig^liKBBMtS: mmmaaKsmsaaaa a m

i r M ajorarea soldelor
o fiţerilo r şi su b o fiţerilo r
i VA PREZENTAM: v i ' ^ '* .... • 4 ' '' ¦ •

i i

L Mineri fruntaşi
l
l Ca urmare a măsurilor elaborate de Plenara unităţi asimilate se majorează în medie cu
L de la Lupeni C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., Comitetul 15—20%.
ll Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi Con­
C siliul de Miniştri au adoptat la 31 iulie 1959 Majorarea soldelor ofiţerilor variază între 13
tt hotărîrea cu privire la majorarea soldelor ofiţe­ şi 40% în raport de condiţiile de muncă şi de
tl rilor şi subofiţerilor din cadrul Ministerului For­ importanţa funcţiei îndeplinite; procente mai
l ţelor Armate, din trupele Ministerului Afaceri­ mari de creştere s-au aplicat la funcţiile legate
l lor Interne, aparatul de securitate, miliţie şi uni­ nemijlocit de procesul de instruire al trupelor.
l tăţi asimilate.
l B. — Cu privire la majorarea
lll A. — Cu privire la majorarea
tL soldelor ofiţerilor soldelor subofiţerilor
L
ll Potrivit hotărîrii Comitetului Central al Parti­ Soldele subofiţerilor se majorează în medie
Íl dului Muncitoresc Romîn şi a Consiliului de Mi­ cu 15 pînă Ia 20% în raport de gradul, func­
niştri, soldele ofiţerilor din Ministerul Forţelor ţiile şi specialitatea celor în cauză.
r Armate se majorează în medie cu 20—22%.
Soldele sergenţilor de miliţie se majorează
Soldele ofiţerilor din trupele Ministerului Afa­ cu un procent mediu de 14—18%.
cerilor Interne, aparatul de securitate, miliţie şi
Majorarea soldelor tuturor categoriilor de per­
sonal prevăzut mai sus intră în vigoare pe data
de 1 august 1959.

l Majorarea pensiilor militare In aceste zile, lucră­
l
l torii de pe ogoarele^
C
l t regiunii noastră, se\
l IL * IbUI P E N I străduiesc să termine,
L IOAN POPA Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Ia de drepturile de soldă ce se cuvin celor în cauză
l 30 iulie 1959 decretul cu privire la noul regim potrivit funcţiei corespunzătoare gradului avut S-a deschis expoziţia treierişul.
l miner al pensiilor pentru militari. în activitate, indiferent de vechimea în serviciu.
l şef de brigadă în sectorul II, 3 § ic n i ic l i hurtele IN CLIŞEU : Un aspect din
Potrivit prevederilor acestui decret pensiile Invalizilor de gradul I, pensionari militari, Ii muncitorilor mineri i i i l i p c i î ‘
Í îşi depăşeşte sarcinile de plan militarilor sporesc în medie cu 52%. se alocă şi cîte o indemnizaţie de însoţitor de timpul ireierişului, pe aria gospo­
l 100 sau 200 lei lunar în raport de cauza inva­
cu 11 la sută. Pensia de serviciu se calculează în raport de lidităţii. dăriei agricole colective ,,Ogor nou“
C vechimea în serviciul militar şi drepturile de
soldă ce se cuvin pensionarilor potrivit funcţiei Majorarea pensiilor militare intră în vigoare din Simeria Veche. Vrednicii colec­
t corespunzătoare ultimului grad avut în activitate. pe data de 1 august 1959.
tivişti din această gospodărie, au
l Pensia de invaliditate se calculează în raport gimul burghezo-moşieresc. Mai multe
panouri înfăţişează sugestiv situaţia treierat pînă in ziua de 5 august,
t S.au împlinit 30 de ani de la ma­ economică şi socială a Romîniei în
rea grevă a minerilor din Lupeni. Cu timpul crizei economice din 1929—1933, orzul de pe toate cele 10 ha. şi
c 3#, em itea zilei23 cAuq acest prilej, în toate localităţile Văii situaţia economico-socială a minerilor
Jiului au loc numeroase manifestări din Valea Jiului în anul 1929, grevele griul de pe mai bine de 20 ha.
l închinate glorioaselor lupte ale mun­ minerilor din ianuarie—august 1929,
citorilor mineri de la 6 august 1929, izbucnirea grevei şi ocuparea uzinei e- Foto: I. TEREK
t l(ilpte care au înscris pagini eroice lectrice din Lupeni, sîngerosul masacru
în istoria mişcării muncitoreşti din de la Lupeni din ziua de 6 august Avansuri de produse
l ţara noastră. Se deschid expoziţii, au 1929. Alte panouri şi documente vor­
ll loc activităţi cultural-artistice. besc despre acţiunile clasei muncitoare împărţite colectiviştilor
l conduse de partid, în timpul crizei e-
t In ziua de 6 august a.c., la Lupeni, conomice din anii 1929—1933, acţiuni Ţăranii muncitori din Roşia
în sala clubului minier a avut loc care culminează cu eroicele greve ale de Secaş, raionul Sebeş, s-au
i deschiderea expoziţiei : „30 de ani de muncitorilor ceferişti şi petrolişti din unit în gospodăria colectivă
la luptele muncitorilor mineri din Lu­ februarie 1933, despre rolul partidului „Steaua roşie“ la sfîrşitul lunii
i Noi succese pe şantierele de peni“, organizată de Muzeul de Is­ în organizarea şi conducerea luptei martie a.c. îndrumaţi şi spriji­
torie a Partidului Muncitoresc Ro­ pentru înfăptuirea insurecţiei armate de niţi de către comitetul comunal
i construcţii industriale mîn. La deschiderea expoziţiei au fost la 23 August 1844, înfăptuită de for­ dd partid şi sfatul popular, ei
i de faţă tovarăşii: David Lazăr, se­ ţele patriotice din ţara noastră în con­ au efectuat la timp lucrările de
i cretar al Comitetului regional P.M.R. diţiile înaintării victorioase a Arma­ întreţinere a culturilor, au cosit
Hunedoara, Ioan Barna, prim-se- tei Sovietice eliberatoare, despre rea­ fînui de pe întreaga suprafaţă a
i cretar al Comitetului raional P.M.R. lizările epocale înfăptuite de poporul gospodăriei, au secerat grîui de
Petroşani, Alexandru Plic, Gheorghe nostru sub conducerea partidului în a- pe toate cele 140 ha. şi acum
l nsufteţiţi de noua hotărîre va deservi bateria nr. 4, s-au mut timp asupra lucrărilor de Vîjdea şi Vilhelm Neagu, secretari ai nil puterii populare, realizări care se treieră din plin.
a partidului privind ridi­ montat peste 250 tone piese. construcţie a furnalului nr. 1. Comitetului raional P.M.R. Petroşani, in­ reflectă puternic şi în viaţa minerilor
CL carea nivelului de trai al celor Astfel, s-a terminat înainte de giner Wiliam Suder, director general al Văii Jiului. Paralel cu aceste munci, co­
ce muncesc, constructorii de pe Sînt aproape în întregime ter­ termen fundaţia furnalului şi C.C.V.J., Gheorghe Şulea, preşedintele lectiviştii au acordat o deosebită
l şantierele noilor agregate indus­ minate lucrările de construcţie s-a executat peste 60 la sută Comitetului executiv al Sfatului popu­ Expoziţia „30 de ani de la luptele atenţie îngrijirii celor 300 de oi
triale de la Hunedoara şi Călan a instalaţiilor anexe care vor din platforma de lucru, s-a mon­ lar raional Petroşani, Anton Scolnic muncitorilor mineri din Lupeni“ este ale gospodăriei. Datorită bunei
1 au intensificat în ultimul timp deservi noile baterii. De pildă, tat o mare parte din blindaj şi secretar al Comitetului orăşenesc un factor important pentru cunoaşterea îngrijiri, oile au dat producţii
întrecerea pentru grăbirea rit­ la staţia de •măcinare fină a se- a început zidăria vetrei furnalu­ P.M.R. Lupeni, Iosif Ledrer, directorul trecutului de luptă al minerilor Văii mărite. Din producţia obţinută
L mului lucrărilor. micocsului s-au terminat de lui percum şi construcţia sacului minei Lupeni, numeroşi activişti de Jiului, o pagină glorioasă din istoria pînă acum, 1.000 kg. brînză s-a
l montat concasoarele şi se fac de praf. Paralel cu celelalte lu­ partid şi de stat, mineri fruntaşi din mişcării muncitoreşti din patria noas­ livrat statului, achitîndu-se în
L j a Combinatul siderurgic ultimele finisări. La turnul de crări, se execută şi lucrările de Lupeni şi din alte localităţi ale Văii tră, organizată şi condusă de partidul întregime contractul încheiat.
t Hunedoara au avansat pregătire al cărbunelui, galeri­ construcţie şi montaj la maşina jiului. comuniştilor. Totodată, s-a împărţit şi colecti­
ile benzilor transportoare, ram­ de turnat fontă pe bandă. viştilor — drept avans — cîte
t NICOLAE GUŢA mult lucrările la bateria 111-a pa de stingere a cocsului etc. se De asemenea, la deschiderea expo­ k 1 kg. brînză şi 100 gr. lînă la
de cocs, care va.fi dată anul a- fac de asemenea ultimele fini­ Pe şantierul noii turnătorii de ziţiei au fost invitaţi mineri care au fiecare zi-muncă efectuată fn
l şeful unei brigăzi de tineret cesta în exploatare. Pînă acum sări. lingotiere din Călan s-au termi­ participat la greva din 1929, printre Tot ieri, Ia clubul minier din Lu­ G.A.G. Colectivişti harnici ca
L. din sectorul VII investiţii, a fost terminată complect zidă­ nat lucrările de betonare a hale­ care Ludovic Bartha, Ignat Paşuth, peni a fost deschisă şi expoziţia de Vasile Mihălţan, Ioan Muntea-
r. ria refractară la 28 de cuptoa­ -k lor şi a depozitului de materia­ Mihai Farcaş şi alţii. artă plastică a pictorilor profesionişti nu, Vasile Obrejean, Vasile Bol-
re. Pentru terminarea lucrări­ le. In prezent se fac pregătiri şi amatori din Lupeni şi din alte lo- dan şi alltii au dus acasă înfrei
t îşi întrece sarcinile de plan lor de înzidire şi la restul cup­ Pe şantierul distileriei de gu- în vederea începerii lucrărilor Cuvîntul de deschidere a expoziţiei oalităţi ale Văii Jiului, expoziţie în­ 70 şi 90 kg. brînză şi 7 şl 9 kg.
L toarelor bateriei, s-a organizat droane s-au terminat clădirile de montaj la utilajele cubilouri- a fost rostit de tov. Gheorghe Vîjdea, chinată comemorării a 30 de ani de la lînă.
i cu 15—20 la sută. lucrul în două schimburi, iar din necesare pentru subsecţia de dis­ lor. !secretar al Comitetului raional P.M.R. luptele muncitorilor mineri din Lupeni.
rîndul constructorilor tineri, u- tilare şi subsecţia de preparare Petroşani. Vorbitorul a subliniat în Numeroase tablouri în ulei şi linogra- IULIAN IONAŞ
L temişti şi candidaţi de partid, a fenolilor. S-au făcut pregăti­ La bateria nr. 11 carbo-fluid cuvîntul său, condiţiile istorice în care vurl înfăţişează aspecte din viaţa şi
s-au format 4 brigăzi de muncă rile necesare in vederea începe­ din cadrul uzinei de semicocs au avut loc glorioasele lupte ale mine­ munca minerilor în timpul regimului corespondent ->¦)
patriotică ai căror membri e- rii lucrărilor de zidire a cup­ din Călan s-a terminat de asam­ rilor din Lupeni, rolul organizator şi burghezo-moşieresc, precum şl aspecte
fectueazâ săptămînal cîte 10 ore torului tubutar de distilarea gu­ blat construcţia metalică a pri­ conducător al Partidului Comunist Ro­ din viaţa luminoasă de astăzi pe care O stfuafie
de muncă voluntară în afara o- dronului. Se desfăşoară din plin mului cuptor. mîn, precum şi transformările prin care o trăiesc toţi oamenii muncii din pa.
relor de program. lucrările la depozitul de smoală, tria noastră. Atrag atenţia în mod nesaiisfăcăioare
a trecut în anii puterii populare ve­ deosebit linogravurile semnate de Kal.
Se desfăşoară intens lucrările •k man Fodor, Ervin Nagy, Elena Bia- La data de 5 august, situaţia
şi la bateria nr. 4. Aici a fost chea „Vale a plîngerii“ pentru a de­ nu, Iosif Matyaş, Victor Silvester şi ireierişului în comuna Cioara,
j a uzina „Victoria“ — Că- altele. raionul Orăştie, arăta că din
lan eforturile constructori­ veni astăzi o vale a bucuriei şi bu­ cele 580 ha. au fost treierate
Ambele expoziţii sînt vizitate cu doar 58 ha. Dacă ţinem seama
lor au fost concentrcăe în ulti- năstării muncitorilor mineri. multă atenţie de sute de oameni ai de solul şi clima comunei, ca
şi de unele rezultate, puţine la
terminată turnarea fundaţiilor După cuvîntul de deschidere, toată muncii din Lupeni şi din alte locali­ număr, această situaţie nu este
deloc satisfăcătoare. Aşa cum
MARIN ZAMFIR bateriei propriu-zise şi a căii de Turnători în întrecere asistenţa a vizitat expoziţia. Numeroa­ tăţi ale Văii Jiului. întovărăşiţii ¦din satul Tărtăria
rulare a maşinii de şarjat. La au terminat de treierat cele 7
sele panouri şl documente din presa ha. semănate cu grîu şi la fel
miner canalele de fum, care sînt exe­ ca ei ţăranii individuali Achim
vremii vorbesc vizitatorilor, despre lup­ Măriuţ, Nicolae Miclea şi alţii,
Brigada din care face parte cutate în proporţie de aproxi­ Cei doi turnători, Mihai Spâ- a discuta o problemă impon la fel de bine puteau să termi­
îşi depăşeşte sarcinile de plan mativ 50 la sută, s-au efectuat taru şi llie Spătaru, au venit la tantă. ta dîrză a minerilor Văii Jiului în ne treierişul griului şi întovâră-
peste 200 m.c. zidărie refracta­ Hunedoara cu vreo 7— 8 ani în şiţii din Cioara şi majoritatea
cu 18—20 la sută. ră, iar la maşina de şarjat, care urmă, dintr-un sat de pe melea­ — Biroul organizaţiei de ba­ timpul oînd la cîrrna ţării se afla re­ ţăranilor cu gospodărie indivi­
gurile Dorohoiului. Cineva le-a ză şi conducerea secţiei — a duală.
IwA-fvJuJuJu' J i— J I----l \—J *— spus el — au hotărît ca de a-
Dar acest lucru, nu s-a făcut
spus că aici, la Hunedoara, din­ cum înainte să vi se încredinţeze datorită slabei organizări a
campaniei de recoltare, de care
tr-un fel de piatră numită mine­ fiecăruia cîte o echipă. V-aţi în­ în primul rînd se fac vinovaţi
tovarăşii din Comitetul execu­
Hotărîrea ceferiştilor reu, se scoate fonta şi oţelul, suşit bine meseria si sîntem con- tiv al sfatului popular comunal
(preşedinte Ioan Zahiu).
din care sînt confecţionate sa­ GH. PORllMBACU
Din aceeaşi cauză, pînă la
pele, plugurile ş i1toate celelalte data amintită nu s-a făcut nici
o arătură de vară.
In anul acesta, muncitorii A- secţia Il-a vagoane, care pînă unelte. (Continuare In pag. S-a)
telierelor C.F.R. Simeria s-au în prezent a realizat economii Au fost angajaţi amîndoi la Cum timpul este destul de
ăngâjâî să obţină economii în în valoare de aproximativ înaintat, comitetul executiv al
valoare de 1.300.000 lei. In ur­ turnătorie, ca muncitori necali­ sfatului popular, trebuie să trea­
ma hotărîrii plenarei G.G. ai 150.000 lei. Muncitorii acestei ficaţi. că imediat la mobilizarea ce­
P./A.X.l din 13-14 iulie a.c., ei tăţenilor şi să ia măsurile nece­
şi-au propus să depăşească a- secţii sînt hotărîţi ca pe viitor — Sîntem din acelaşi sat şi sare pentru terminarea cit mai
ceastă sumă. pe deasupra veri şi vrem să lu­ grabnică a treieratului şi pen­
să realizeze economii şi mai în­ crăm împreună — au spus ei în- tru executarea arăturilor adinei
tr-un glas la angajare. de vară pe o suprafaţă cit mai
semnate. v mare. .........7 'ICNC—- -

Printre secţiile fruntaşe în ob­ DINU CORI 'Au muncit o bucată de timp

ţinerea de economii, se numără corespondent la cernut nisip, apoi au plecat

la armată. După întoarcere au

devenit muncitori calificaţi: şi

Fr uniaşii sem icocs eriei încă unii de nădejde. Cînd au
treciit la turnare, a fost o ade­

Colectivul care deserveşte bateriile de semicocs ale uzinei § vărată sărbătoare pentru ei. De

„Victoria"-Că(an, au încheiat luna iulie cu planul global reali- ® acum încolo aveau răspundere

zat in proporţie de 102,7 la sută. La acest succes s-a ajuns © mult mai mare, atît în ce pri­

datorită muncii neobosite a întregului colectiv, care a hotărît ® veşte cantitatea, cît şi calitatea

ca în cinstea Iui 23 August să trimită cocsarilor hunedoreni ® muncii. Şi lucrurile în secţie nu

cantităţi tot mai mari de semicocs. g mergeau deloc bine... Construcţia hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz constituie unul din principalele obiective din plănui de
electrificare al R. P. Romîne prevăzut pentru etapa anului 1951—1960.
In primele rînduri ale întrecerii s-au situat tovarăşii Ioan Nu mică le-a fost mirarea cînd

Bidican, încălzitor cuptoare, Alexandru Molnar, lăcătuş, Cornel într-o zi din tuna mai a anului In prezent la hidrocentrală lucrările de construcţie sînt avansate. Volumul de beton turnat ia baraj este
Rusuroi, şef de echipa, Decebal Florea, încălzitor I şi alţii. trecut, maistrul principal, de alt­ de 51 la sută m3.

IOSIF FEKETE fel şi secretarul organizaţiei de La uzina de la Stejaru se lucrează la montarea turbinelor.

corespondent partid, i-a chemat la el pentru IN FO JQ : Lucrările de construcţie la barajul hidrocentralei.