Page 22 - 1959-08

Lag. f DRUMUL SOCIALISMULUI í!ít; im

,>¦V.-.-.V.*.w fA iV Arăturile de v a ră — mijloc
*.................. ...................:•:«?»!•;

eficace de sporire a

Oraşul Munci­ producţiei
m m * toresc Hunedoa
O nouă casă de odihnă Din cauza piloţilor abundente ajută la crearea hranei accesibile
ra a fost con
Gu 10 luni în urmă, cînd în nerii Văii Jiului şi pentru tu­ struit în anii căzute în vara acestui an, în plantelor, deci la sporirea pro­
apropierea cotei 900 din masi­ rişti, tot confortul. puterii populare,
vul Parîngul, pe drumul ce duce plin sezon de recoltare a păroa­ ducţiei.
la cabana Parîngul şi-au tăcut Cele 180 ilocuri de dormit, sa­ In clişeu : As selor, lucrările de dezmiriştire Din constatările făcute şi din
apariţia topografii pentru a di­ la de lectură, biblioteca, clubul pect din O. M au întîrziat cu mult. De aceea, datele culese de pe teren, s-a
şi restaurantul lasă să se între­
mensiona lucrările unei noi ca­ vadă că în atenţia proiectanţilor Hunedoara. se recomandă ' a se executa — dedus că acolo unde s-au execu­
se de odihnă, mulţi oameni s-au a stat crearea confortului din
arătat neîncrezători în faptul că toate' punctele de vedere. mm chiar printre olăi — arături de tat arături de vară, producţia
se va termina într-un timp aşa vairă. Adînoimea arăturilor tre­ a crescut simţitor. Aşa de exem­
de scurt construcţia unei case Popicăria şi spaţiul verde din iiinioiiifliiiiiiiniiniiiMnoauiniiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiM buie să fie cuprinsă între 18—20 plu, la întovărăşirea agricolă
de odihnă model, preconizată de jur, precum şi terasa cu largi cm. „Horia, Gloşoa şi Grişan“ din
Combinatul carbonifer din Va­ perspective spre minunatele îm­ BRIGADIERUL Alba Iulia s-au executat în vara
lea Jiului. prejurimi, oferă vizitatorilor ima­ Odată cu recoltatul pă«oase­ anului 1958 arături de vară pe
gini plăcute. lor, seminţele de buruieni rămîn o suprafaţă de 10 ha. Toamna,
Dar iată că pe locul numit la suprafaţa solului. Prin execu­ această suprafaţă de teren s-a
„Coasta lui Rusu", se înalţă azi Indepîinirea angajamenteîor tarea arăturii, ele sînt îngropate arat şi însămânţat cu grîu de
o vilă impunătoare, care prin constructorilor, de a termina lu­ în sol, unde ajung în contact cu
forma sa arhitectonică şi dimen­ crarea în cinstea Zilei mineru­
siunile sale, constituie o mândrie lui, se datoreşte şi muncii vo­ umezeala şi încep să încol­ toamnă, soiul Genad 117. S-a-
a constructorilor noştri. luntare depusă de utemiştii din ţească. In urma încolţirii, buru­ constatat că acest grîu, însă­
raionul Petroşani, care, organi­
Proiectată de U.P.D. Petro­ zaţi în brigăzi de muncă pa­ ienile se dezvoltă, însă nu pot mînţat în două arături, a răsă-
triotică, au stat în permanenţă
şani şi executată de către în ajutorul constructorilor. ajunge lă rit mai devreme,
O.C.M.M. Petroşani, noua casă
de odihnă prezintă pentru mi­ ION FANE rítate ca să dea , . a crescut mai
din nou seminţe. C t t V f n t l ll agronomului vînjos, a înfrăţit

M ă aflam într-una din cla­ minerii care umpluseră corido­ umezit, dar în schimb cu plata Printr-o bună mai bine, a în­
sele Şcolii de 7 ani nr. 1 rul ce ducea la lămpârie. Pînă în buzunar. De aici, să vezi şi
din Lupeni, unde se desfăşoară la intrarea schimbului în şut să nu crezi, brigadierul l-a luat grăpare ele pot fi distruse com­ spicat şi s-a copt cu 2—3 zile

cursurile de pregătire a elevi- nu mai era mult. Cel rămas, se fain-frumos de mînă şi nu s-a plect. Prin arătura adîncă de mai devreme decît restul griu­

Munca voluntară lor-muncitori pentru examenele uită la ceas. Mai are timp să oprit cu el decît la un maga­ vară se pot distruge atît buruie­ lui. In vara acestui an, Ia recol­

zin de confecţii, unde l-a îm­ nile anuale cît şi cele perene. tarea griului de pe cele 10 ha.,

In cinstea celei de-a 15-a ani­ Aceiaşi cetăţeni au mai depa- de admitere în clasa a VlII-a se schimbe... Executînd arătura de vară şi s-a obţinut o producţie medie de
versări a eliberării patriei noa­ vat suprafaţa de 80 m.p, în ve­ grăpînd-o, solul se mărunţeşte 2.650 kg. boabe la hectar. A-
stre de sub jugul fascist, cetă­ derea extinderii de spaţii şi zo­ a şcolii medii serale ce se va După vreun sfert de ceas, brăcat din cap pînă în pi- .
ţenii oraşului Haţeg, mobilizaţi ne verzi în piaţa Stalin, au exe­
de către deputaţii Meliximia cutat lucrări Ia turnarea în ci­ deschide în oraş. Urmăream omul se afla în biroul sectoru­ doare... împiedicînd astfel evaporarea ceastă porducţie întrece ou 450
Donţu, Maria Brănişteanu, Ma- ment a rigolelor unde se vor
ria Zamfir, Alexandru Crainic şi planta flori. împreună cu profesorul de ma­ lui IV A al minei. — Auzi comedie! apei. Menţinîndu-se în sol, apa kg. de grîu la hectar producţia
Ioan Silobodaş, au efectuat peste este folosită de către plantele obţinută de pe loturile nearate
1800 ore de muncă voluntară Prin lucrările efectuate !pînă tematică viitorii elevi puşi să — Noroc b un! salută cu glas — D a ! Şi a doua zi „omul“ cultivate, care, avînd umezeală în vară. Valorificat la preţul
la cioplitul celor 24 m.c. lemn acum, s-a economisit suma de suficientă, dau producţii mărite pieţii, griul obţinut în plus adu­
de construcţie necesar la con­ 4.500 lei. rezolve cîteva porbleme de geo­ gros. nu s-a mai „îmbolnăvit", a
struirea podului peste nul Gal­
bena. S1DONIA RUSAN metrie. — Noroc! Dumneata...?! venit treaz ta şut, deşi mai a-

— II vezi pe tînărul cel mă­ — Sînt Burtea Simion, din vea încă bani destui şi pentru la hectar. ce un cîştig de 1.800 lei la hec­

runţel din banca întîia, cel cu brigada lui Chiţu... băut. Pe mirişti, samulastră, pe bu­ tar.

părul căzut pe frunte ?... E mi­ Maistrul îl căută în cartea — Ce vorbeşti?! ruieni răsărite şi în straturile de întrucât solul a acumulat u-
ner în sectorul tineretului. Iacă, de pontaj apoi începu a spu­ — Păi... la suprafaţă solului se găsesc mezeală multă în urma ploilor,
nenumărate insecte vătămătoare arătura' se poate efectua în con­
acum şi-a ridicat ochii spre ne : culturilor. Ele reprezintă o ade­
vărată calamitate pentru cultu­ diţii optime. Organelor agricole
noi... Se vede că-i frămîntat de — La mine nu figurezi! şi W n clipa aceea, profesorul rile de oîrnp. Enumerăm dintre
* îşi curmă povestirea. Pe acestea musca de Hessa, buba din regiunea noastră le revine
Grupa sanitară §3 pregăteşte problemă... Aha ! Vezi ce-i stră­ vru să închidă cartea. coridorul şcolii suna clopoţe­
lul de pauză. Alături, pe cate­ ca sarcină să ia măsurile cele
lucesc privirile ?! Cred că a dat — Nici n-am. cum... Abia de dră, elevii-muncitori îşi puneau
lucrările scrise. Intre primele
Grupa sanitară nr. 10 de Ia se prezinte în ziua de 26 iulie de cheia problemei... Pun ră­ azi fac parte din această bri­ depuse se afla şi cea a briga­
uzina „Victoria"-Călan, obţinînd în faţa unui grup de medici ve­ dierului utemist Chiţu Diana,
locul 1 la concursul regional, se niţi din Călan. Cu această o- măşag că în zece minute vine gadă... semănăturilor, gărgăriţa sfeclei, mai eficiente pentru urgentarea
pregăteşte intens în vederea fa­ cazie, ru fost date consultaţii cu problemele la fel de bine
zei republicane a concursului. gratuite unui mare număr de cu ea rezolvată la catedră... Celălalt abia atunci ridică o- rezolvate, ca şi cete întîlnite de gărgăriţa trifoiului şi lucernei efectuării arăturilor de vară. In
ţărani muncitori. el în viaţă, ca şi problema tâ­ etc. Ele se distrug prin arătu­
Pe lîngă acţiunile sanitare în­ Profesorul continuă să-mi chii spre tînăr. Se vede că-t nărului miner ce alunecase la rile de vară, care le acoperă, acest scop ele trebuie să ceară
treprinse în cadrul uzinei, grupa Grupa sanitară nr. 10 din Că­ un mpment dat pe o pantă gre­ nepermiţîndu-le să mai respire. cu hotărire sprijinul organiza­
sanitară nr. 10 a organizat două lan are toată convingerea că în vorbească în şoaptă despre tî­ recunoscu, fiindcă porni să bom­ şită si pe care el l-a îndreptat. ţiilor de patrid şi al sfaturilor
ieşiri cu caravana sanitară în urma pregătirilor pe care le face Prin 'executarea arăturii adîn-ci populare.
satele Chitid, Boşorod şi Lun- va fi în măsură să obţină un nărul miner, unul din cei peste băne ceva în barbă, apoi scă­ IRIMIE STRAUŢ de vară se dă totodată posibili­
cani. Aici, componentele grupei
au dus o intensă muncă de lă­ Ioc de frunte şi fa faza republi­ 140 tineri muncitori înscrişi la pă glasul ta re:
murire în rîndurile ţăranilor
muncitori pentru ca aceştia să cană a concursului. cursurile de pregătire de aici. — Vasăzică tot s-a găsit

10SIF FEKETE — Brigadierul ăsta e de vreo . cine să te primească ?! Mă tate microorganismelor din sol Ing. NICOLAE BĂRBÂNŢAN

12 ani în Valea Jiului... Bucu- m ir! Dar să ştii că la ficiorul să se dezvolte, producînd o dos­ Şeful secţiei agricole a sfatului

reştean din Griviţa, fiu de ce­ ăsta nu-i de glumit... De-o să pire a soiului. Această dospire popular orăşenesc Aibă Iulia

ferist. A venit la Lupeni odată te ţii de goange, teamă mi-e

cu brigăzile U.T.M. la chema­ că nu o să faci mulţi pureci...'.

rea C.C. al U.T.M., prin ’48... Vezi ce faci! După examene l COOPERATIVA „DRUM NOU" T
Unii au plecat de aici... El a Şi, cu încetineală, după ce-l* l Hunedoara Ai
l
•M " rămas însă... E un om ce ţine mai privi odată pe cel din faţă,* )

Pentru îmbunătăţirea muncii la minerit, la oamenii cu care maistrul, dînd din cap, prinse* La examenele de sfîrşit de t^execută prin unităţile sale, pentru deservirea populaţiei, urmă-j
sanitare curs ale cercului de conductori
lucrează... De aceea e şi îndră­ să scrie în cartea de pontajt auto de la uzina „Victoria“-Că­ l toarele prestaţiuni: v/ j
lan, 10 tineri au primit carnete
git... Ca şef de brigadă de tine­ numele noului membru al bri.-* de şoferi. Printre cei mai buni CONFECŢII PENTRU BĂRBAŢI, FEMEI ŞI COPII, 2
elevi, care au obţinut carnete,
ret, pe mulţi zurbagii, certaţi găzii lui Chiţu, bodogănind iar-u se numără tinerii Mihai Zamo-
niţă, Eugen Kasuta, Petru Dan
cu morala, i-a-dat pe brazdă. — H m ! Om trăi’ şi-om mai< şi alţii. ¦ [ după ultimul jurnal — încălţăminte de comandă şi reparafiuni 1

Cea de-a 18-a sesiune a Sfa­ In asigurarea unor condiţii cît Iacă, ce mi-a povestit unul mai vedeai... Mda... Şi-acum, gata!* Un alt cerc A.V.S.A.P. care L — instalaţii electrice interioare, reparaţiuni radio, lucrări de ţ
şi-a încheiat cursurile, este a-
tului popular orăşenesc bupenî, mai bune de spitalizare, un spri­ acu’ trei luni. Cică-l vede într-o Vii?! Să prindem ultimul tran-' cela al telefoniştilor centralişti. spălătorie; lucrări de artă fotografică.
La examene s-au prezentat 18
care a avut loc de curînd, a a- jin preţios a fost acordat şi de zi prin curtea minei cu un chiu­ sport de personal spre abata-* tineri, care au dovedit o bună

nalizaf activitatea desfăşurată comisia de femei din localitate. langiu, coadă după el. Se vede je... pregătire teoretică şi practică.
Printre fruntaşii cercului se nu­
în primul semestru al anului de Membrele comisiei de femei au că chiulangiul îl bătea ta cap -k mără tinerii Iancu Muşat, Pa-
vel Nicolaescu şi alţii.
unităţile sanitare din localitate. confecţionat lenjerie diferită de mult timp, fiindcă brigadie­ Ţ \ e la întîmplarea aceasta au' ANUNŢ |
I. CRAŞCA
Cu acest prilej, tov. dr. Gheor- pentru secţiile maternitate şi pe­ rul îi răspundea ră stit: mai trecut vreo trei săp-
corespondeni
ghe Rusu, directorul spitalului diatrie. S-au confecţionat astfel — Ţi-am spus odată, ce tot tămîni. Doi mineri vorbeau la' Gooperativa meşteşugărească „Moţul“ din Baia de Griş, cu\
'secţii de producţie în Baia de Griş, Vata, Tomeşti, Ţebea, Brad,*
din Lupeni, a scos în evidenţă numai prosoape peste 200 bu­ mă pisezi ?! gura puţului: (Gurabarza, Băiţa etc., execută diverse lucrări pentru populaţie.)

realizările pe care le-a obţinut căţi. — Vasăzică mă primeşti ? — Ai auzit? Burtea e iar>

— Dac-am zis... miner, în brigada lui Chiţu. L-a\

personalul medico-sanitar în ac­ Din lucrările sesiunii ă reieşit - N - o să-ţi fie teamă? primit la început doar ca vagoA atît gu materialele clienţilor cît şi gu materialele cooperativei.?
Oricine poate să se adreseze cooperativei pentru a cere sâţ
tivitatea de ocrotire a sănătăţii că spitalul din Lupeni mai în- — Iete-te m ă! Ce scai! Slă- netar... Cică s-a lăsat de bău-'
’i se execute :
oamenilor muncii din localitate. tîmpină şi unele greutăţi. Bună­ beşte-mă că am şi alte treburi... tură...

'Astfel, au fost făcute de medicii oară, deşi s-a adus aparatură — N u ! Nu se poate! Mata — Nu-i glum ă! Ăsta-i ade-' încălţăminte după comandă, reparaţii încălţăminte, confec-'
,ţiuni bărbăteşti şi femeieşti, conîecţiuni de cojocărie, confecţii deţ
din oraşul Lupeni un număr de- pentru noul spital, ea nu poate glumeşti. Pînă acum cinci bri­ vărul... Ştiu precis. L-a pus lai
gadieri m-au respins, spunîn- punct noul lui şef. Chiar de' N o i s © c fii a l e c o o p e r a f i v e i
4.072 consultaţii la domiciliul fi pusă în funcţiune deoarece
clu-mi de la obraz că n-au. în­ ziua chenzinei. Se zice că bri­ m eşteşu g ăreşti binale şi mobilă, dărăcit de lînă şi cîlţi, lucrări de fierărie, con­

bolnavilor, s-au făcut 585 trans­ nu s-a făcut branşamentul de la credere în mine, pentru ches­ gadierul l-a auzit chemîndu-şi' Pentru o şi mai bună deservi­ strucţii, zidărie şi dulgherie, zugrăveli, frizerii, ţesătorie, olă-5
rie, fotografii, tinichigerie, îngheţată.
fuzii de sînge şi plasmă şi au transformator. De asemenea, atît tiile cu... cîţiva „prieteni" la un chef.* re a. populaţiei, cooperativa meş­

fost trimişi la tratamente în sta­ la spitalul nou cît şi la cel — Bine, .bine... am mai au­ Ştiind ce o să urmeze, omul l-a' teşugărească „Muncitorul“ din Tarifele sînt convenabile, lucrările se execută prompt şi dej

ţiuni balneo-climaterioe un nu­ vechi drumurile de acces sînt zit... Ţi-am spus doar că ştiu lăsat să ia banii, apoi s-a luat1 Sebeş a înfiinţat o secţie de kcalitate.

măr de 207 muncitori. totul... N-o mai înflori acum ! după el. In dreptul restauran­ ceaprazărie şi una de cojocărie iv y v sy \-

prost întreţinute. Dar la muncă, atunci cînd vrei, tului, brigadierul l-a ajuns caj în oraşul Sebeş, cît şi © secţie

Pentru prevenirea diferitelor In cadrul sesiunii s-a luat o am auzit că ţii, nu te sperii de din întâmplare din urină. reparaţii încălţăminte în comu­ w w v\

boli s-au făcut 433 vaccinări decizie privind îmbunătăţirea greutăţi! — Ce faci, Gavrilă? Luămţ na Săsciori. La secţia cojocărie,

T.A.B., 1.234 vaccinări contra continuă a muncii sanitare. — Nu mă sperii!... Sar şi-n o ţuică? de pildă, numai în 18 zile s-au ANUNŢ

paraliziei infantile şi 2.626 con­ GR. GOANŢA foc ! Dar ţuica asta... Nu ştiu Omul a căutat s-o cîrmească,1. primit comenzi în valoare de Centrul şcolar horticol, din cadrul Staţiunii experimentale’

tra febrei tifoide. corespondent cum se face... schimbînd priviri cu tovarăşii peste 30.000 lei. pomicole Geoagiu, anunţă pe cei ce doresc să urmeze cursuri

— Iar începi? Iacă: una şi de chef, cărora le crăpa mă­ Printre cooperatorii fruntaşi rile şcolii de maiştri horticultori sau de ucenici horticultori, că

cu una fac două... Ţi-am spus: seaua de sete... „De cînd s-a' în muncă se numără cismarii înscrierile pentru examenul de admitere se fac la şcoală între i

eu am încredere în mine. După- făcut şi brigadierul pilangiu ?/"] Vasile Plitea, Nicolae Giugu- 1 şi 29 august 1959, pe bază de cerere.

Intr-una ‘din zilele trecute, şoferul de pe autobu­ amiazâ, dacă vrei, poţi să şi Gîndurile i se întoarseră la zi­ dean, Nicolae Draşovean, iar de Pentru şcoala de maiştri horticultori, odată cu cererea se
sul nr. 50.541 Dv., care face cursă pe distanţa Pe­
troşani—Lupeni şi retur, a avut o atitudine cu totul intri în şut. Iei legătura cu şe­ ua cînd Chiţu l-a primit în bri-, la secţia ceaprazărie, Maria vor depune următoarele a cte :
nepermisă faţă de călători. In staţia Lupeni, el n-a
dat voie cetăţenilor să intre în autobus, pe motiv ful de schimb. E Ciobanii Ioan... gadă. II cuprinse ruşinea. Ce Gherbea. ARSU n ic o l a e — certificat de naştere (copie legalizată) ;
că „încă nu-i timpul" deşi afară ploua tare. Aceasta,
în timp ce cîţiva prieteni şi prietene de-ale sale, se De vrei, poţi intra şi acum. era de făcut ? Doar şi-a dat cu-< corespondent — certificat de studii (origina!) ;
lăfăiau în autobus, bătîndu-şi joc de cei ce stăteau
în ploaie. Du-te la maistrul de revir să vîntul că se va lăsa de vechile — certificat de sănătate;

te treacă în cartea de pontaj. năravuri! Fără o vorbă,. îşi lă-i — declaraţia tip din care să reiasă starea materială a can?

Hai, noroc bun / să.baltă prietenii şi--intră doart PLEXIGLAS didatului ; , S

— Noroc... noroc, dar să ştii cu brigadierul în restaurant. < — adeverinţă de practică în meserie, eliberată de între-S

că eu m-am hoiărit de acum... Şi aici n-a îndrăznit să bea ( DEŞEURI prinderea la care lucrează ; ţ
Cumpără
Nu mai pun strop'în gură. mai mult decît celălalt. A fostţ j — dovadă de satisfacerea serviciului militar (pentru bă-.s

Dar brigadierul nu-l mai as­ prima dată cînd a ieşit din( ieţi).

culta. îşi pierdu urma printre restaurant cu „buncărul" abial •I.S. CELULOIDUL ] Se primesc în şcoala de maiştri, absolvenţi ai şcolilor pro-<

Bucureşti j lesiónale sau şcoli echivalente, cu practică în producţie de trei<

In tabăra pionierilor şi şcolarilor cir 30 Decembrie nr. 54 -j ani, care n-au depăşit vîrsta de 35 ani şi au satisfăcut servi?
Telefon : 15.45.54. i ciul militar.

din Dobra Absolvenţii a 7 clase elementare se pot înscrie pentru/

şcoala profesională de ucenici horticultori, pe bază de cerere,^

In tabăra de la Dobra sînt a- Intr-una din aceste zile, pio­ însoţită de următoarele a cte :
dunaţi 195 de pionieri şi şcolari nierii s-au întîlnit cu comunistul
din toate colţurile regiunii. A- Gyorfi care le-a vorbit despre — certificat de naştere (copie legalizată) ;
lături de fiii oamenilor muncii Marea Revoluţie Socialistă din
din Valea Jiului, au venit aici, Octombrie, despre lupta din ile­ — certificat de studii (original) ;
pentru a-şi petrece în mod plăcut galitate a P.C.R., cît şi despre
o parte din vacanţă, pionieri şi minunatele realizări ale regimu­ — adeverinţă de starea materială a părinţilor;
şcolari din Brad, Orăştie, Hune­ lui nostru de democraţie popu­
doara, Haţeg, Călan, Deva ele. lară. — recomandarea din partea unei gospodării.

Programul întocmit oferă pre­ Seară de seară, conducerea Examenul de admitere se ţine între 1 şi 4 septembrie, laţ
ocupări interesante, la care co­
piii, împărţiţi în două detaşa­ următoarele obiecte:
mente, participă cu multă bucu­
rie. In afară de excursiile prin PUTETI CiSJIGA ŞCOALA DE MAIŞTRI :
împrejurimi, ei desfăşoară o bo­
gată activitate la clubul înzes­ CU M PA R.ÍN D — matematică — scris şi o ra l;
trat cu jocuri de şah, tenis de-
masă, bibliotecă etc. ¦34t — agricultură generală — o ra l;

, I oturile-w puc* se găsesc — pomicultură — scris şi o ra l;
spre i/Mzare LA COOPERATIVELE SATEŞTi
taberei de pionieri şi şcolari din de consum, ia Agenţiile loro-pronosport. — legumicultura — scris şi o ra l;
!» 4fLţLURT, rtRGURt, PIEŢELE AGRO'-
Dobra analizează felul cum a ALIMENTARE. GAR'l Şl TRENÎ/Rl — botanică — oral.

decurs programul de peste zi ŞCOALA PROFESIONALA:

WL 7 i - şi întocmeşte programul zilei — limba romînă — scris şi o ra l;

ŞOFERUL: — Şi să mai spună cineva că nu mă port — matematică — scris şi oral.
frumos cu călăţjrii. Le dau posi biljtate să facă şi un duş bun...
următoare. Direcţiunea şcolii dă zilnic informaţii telefonice, scrise şR

IOAN STOICA verbale. $

corespondent