Page 23 - 1959-08
P. 23
Nf. 1438 onumue m m nrsM UEUi Pag«, 8
Mineri la odihnă Acţiune patriotică Declaraţia Ministerului, Afacerilor
In aceste zile, staţiunile de odihnă Externe al R. D. Vietnam
şi halneo-climaterice din ţară, cunosc
o afluenţă deosebită. Vin aici să.şi pe Se înnoptase de mult. Deodă- şi frânghii. Totul era pregătit, HANOI 6 (Agerpres). După care s-a creat în momentul de
treacă zilele de concediu muncitori de tă peste satul Vata, din raionul Gruptari-grupuri, oamenii au por- cum anunţă agenţia vietnameză faţă în Laos.
toate profesiile. In multe din staţiu Brad şi peste pădurea din îm- nit spre Jocul cu pricină'. In de informaţii, la 5 august Mi
nile de odihnă ale ţării şi-au petrecut prejurimi s-a pornit un vînt nă- frunte erau comuniştii şi depu- nisterul Afacerilor Externe al Declaraţia recomandă ca ţă
concediile şi minerii din Teliuc. De praznic. taţii care luaseră această iniţia- .Republicii Detooorate Vietnam rile ' care poartă răspunderea
pildă, în primul semestru al anului au tivă. pentru îndeplinirea acordurilor
plecat cu bilete primite prin comite Dimineaţa, telefoanele zbîr- a dat publicităţii o declaraţie în de la Geneva asupra haosului
tul de întreprindere în concedii de o- nîia,u neîncetat. Gonvorbirile Tovarăşii Miron Mîţu şi Va- să întreprindă, măsuri extraordi
dihnă şi tratament peste 100 de mineri, care se explică că Statele Unite nare pentru reluarea activităţii
tehnicieni şi ingineri. In cursul trimes dintre direcţia' ocolului silvio din s^e Marinescu deveniseră adevă- comisiei internaţionale în vede-:
trului III vor mai pleca încă 116 to rati conducători de lucrări. Se şi clica lui Sananikone, subor rea prevenirii la timp' a dezlăn
varăşi, pentru care deja s-au primit şi Baia de Gr-iş şi conducerea ex- muncea cu încordare. Oamenii ţuirii unui război civil în Laos.
repartizat biletele de odihnă. uitaseră că ora mesei trecuse de donată lor, sînt adevăraţii vino
ploatării forestiere nu mai con-
Printre cei care şi-au petrecut con teneau. mult. Nimeni nu a plecat de vaţi ai situaţiei primejdioase
cediile în diferite staţiuni se numără aici pînă seară tîrziu; Şi totuşi
minerii Ioan M. Popa oare a fost la — @e facem ? — întrebau cei Semnarea®L§r«liliiitt ciliitra rc
Eforie, Alexandra Oatu şi Ioan Her- calea, ferată nu a pututţfi com- cHSînrală ramlaa-irttiasiă
ban la Bazna, Teodor Gligor la Căli- de la exploatare. Galea ferată olect desfundată. Ba despărţire
măneşti, Iosif Buda la Borsec, Iosif s-au înţeles ca a d6ua,z_i să se „Patriei, mai mult oţel!" — aceasta este lozinca oţelarilor BAGDAD '(Agerpres)'. — La nă, mînă în mînă, pentru ă' asi
Macra la Ocna Sibiului, mg. Ionel este blocată. Nu mai putem tran- 4 august, s-au semnat la Bag gura un viitor mai bun popoar
Zaha la Vasile Roaită şi alţii. sporta lemnele. De la Baia de muncească din nou. Şi aşa a şi hunedoreni care luptă să se menţină pe primul toc în întrecerea dad acordul de colaborare cultu retor noastre şi vom participa,
fost- • j :•• rală între R.P. Romînă şi Repu împreună ou alte-.popoare, lă
-o - Griş, se răspundea: ¦cu -oţelarii reşiţeni. r" ’• blica Irak, ca şi planul de apli consolidarea bazelor pentru o
A doua zi, în care al acestuia pe anii 1959— pace mondială“.
Inifiafivă valoroasă — Aşteptaţi pînă lâ noi dis- afară de cei oa In fotografie vă prezentăm doi dintre oţelarii fruntaşi de 1960. Din partea irakiană a sem
poziţii. re au muncit în nat ministrul Educaţiei, Mohied- Ambasadorul R.P. Romînă,
Bugetul local prevede oa în acest ziua precedentă la oţelăria nouă a Combinatului siderurgic din Hunedoara: Ena- din Abdel, iar din partea romînă Ion Georgescu, a scos în evi
an să se efectueze lucrări de moderni O astfel de au venit la lu ambasadorul R.P.R.j Ion Geor- denţă în discursul său realiză
zare a drumului Hunedoara-Teliuc. A- convorbire a fost cru şi alţi ce che Constantin şi Boştea Ioan. Aceştia se numără printre cei gescU. rile obţinute de ţara noastră în
cest lucru a fost mult discutat de mi interceptată de tăţeni din satele aparţinătoare cei 15 ani de ia eliberare. El a
nerii din Teliuc, căci prin modernizarea tov. Miron Mîţu, comunei. In cea de-a doua zi care dau. mii de tone oţel peste plan. huîrid cuvîntull- cu acest prilej adăugat în încheiere : „Sînt con
drumului transportul se va face în con preşedintele Sfa Mohieddin Abdel Hamid a spus vins că acest acord va pune ba
diţii optime, mult diferite de cele ac tului popular din s-ă muncit cu aceeaşi abnegaţie, ............ —....... ¦ "¦SgSShS1 .......................... ............. printre altele: „Fiecare ştie că
tuale. Vata. o colaborare culturală şi ştiin zele temeinice colaborării cultu
Au fost desfundate digurile pen- SPORT ţifica între popoarele libere şi rale şi. ştiinţifice între popoarele
Faţă de acest lucru el nu au rămas — @e-i de făcut? s-a adresat prietene, constituie un funda noastre, spre binele ambelor po
însă pasivi. In cadrul consfătuirilor de tru scurgerea apei şi s-a oură- Ştafetă alpina ment outerniG care întăreşte ba poare. Din toată inima, vom dă
producţie au hotărît să efectueze pe acesta tov. Vasile Marinescu, ţat terasamentul de copaci şi pa- zele pentru colaborarea şi în modesta noastră contribuţie şi
şantierul acestui drum muncă volunta In ziua de 4 august, a cobo- Lupeni, de Ia. care a preluat un alte domenii. Vom lucra împreu vom primi pe cea a dumneavoa
secretarul comitetului comunal mint. Abia cînd soarele s-a fă- rît, venind de la Băile Hercu- mesaj. stră.
lane, peste Valea Cernei, masi
de partid. Galea ferată este blo- sat spre asfinţit, toătă operaţiu- vele Godeanu şi Retezat, echipa In ziua de 5 august, alpiniştii
cată din cauza vîntului şi ploii secţiei de alpinism a asociaţiei din Sibiu au plecat spre Parâng,
nea eră gata, iar locomotiva ca- „Energia" din Sibiu, care tra unde au preluat mesajul oame
de astă-noapte, iar muncitorii fo- re remorca trenul forestier s-ă versează Garpaţii Meridionali nilor muncii din oraşul Petro
(Băile Herculane — Sinaia), a- şani. Această echipă are de stră
restieri nu mai pot transporta pus în mişcare. ducînd mesajele oamenilor mun bătut un traseu foarte greu, de
cii aflaţi la odihnă la diferite 14-15 ore, pentru a ajunge Ia
lemnele. cabane, pentru a îi predate apoi Qbîrşa Lotrului.
De faţă erau şi comuniştii
ştafetei ce va ajunge Ia Bucu Pînă în 8 august, echipa va
Dumitru Betea, Giur Samson, reşti în ziua de 23 August. ajunge la Păltiniş — Sibiu, du
pă care va intra în masivul
ră la diferite lucrări. Astfel, minerii Toc Samson, deputata Garolina A doua zi, la Sfatul popular Cu tot timpul nefavorabil, e- Făgăraş şi-şi va continua dtu- în tabăra de pionieri din
s-au angajat ca pe o porţiune de 500 Faroaş şi alţii. S-au sfătuit îm- din Vaţa, a sosit o scrisoare de chlpa ă ajuns Ia timp, respectiv mui pînă Ia Sinaia.
m. 1. să execute voluntar toate lucră preună cu secretarul comitetului mulţumire în care muncitorii fo- în 2 august, la cabana Buta, oraşul Deua
rile de săpături şi terasamente. Prin comunal de partid, apoi tiecare restieri de la exploatarea Vaţă S. BALOI
munca voluntară efeotuată, se vor eco a pornit pe cîte o uliţă a comu- au scris : „mulţumim tuturor ce- unde a fost primită de secţia de A intrat în tradiţia pionierilor vărăşeşti, vor avea loc concur
nomisi peste 600.000 lei la preţul de nei, mobilizând oamenii să mun- tăţenilor din comuna Vaţa şi în turism a asociaţiei „Vîscoza" corespondent şi şcolarilor din oraşul Deva, ca
deviz. Pînă acum s-au efectuat coa. 75 în fiecare an,- în timpul verii, ei
să participe la diferite acţiuni
la sută din lucrări, fruntaşi fiind mi ceaşcă voluntar la deblocarea special celor din satul Giun- plăcute şi în acelaşi timp iti- suri sportive de tenis de masă,
nerii sectorului I şi muncitorii de la Ii-niei ferate. gani pentru abnegaţia de care structiv-educative, organizate de
staţia de sortare. au dat dovadă în acţiunea de către conducerea taberei din lo şah, volei etc., iar pentru iubi
Nu a trecut nici o jumătate calitate.
torii de muzică se vor organiza
in acest an, ca şi în ceilalţi
Exemplul minerilor din Teliuc poate de oră şi în curtea sfatului popu- desfundare a liniei noastre fe- de altfel, Casa pionierilor, îm audiţii muzicale.
preună cu Comitetul, orăşenesc
fi urmat şi de alte colective de muncă lar se adunaseră vreo 80 de ce- rate“. U.T.M. Deva a organizat tabăra Păspunzlnd dorinţei pionieri
orăşenească de pionieri în două
serii. lor, conducerea taberei va orga
din întreprinderi. tăţeni cu furci, hîrleţe, .topoare *• MANEA Programul primei serii a fost niza cil aceştia întîlniri cu mem
alcătuit în aşa fel ca să preo
------------- gftgdS ¦ — ——---- -— Competiţii sportive cupe pe copii, dindurle In acelaşi bri de partid ilegalişti şi mun
timp un sprijin preţios în direc
Turnători în întrecere ţia instruirii şi educării tor. Aşa, citori fruntaşi din diferite sec
spre exemplu, s-au organizat di
ferite manifestări' sportive, s-au toare de activitate ale oraşului.
făcut excursii prin împrejurimi
In cinstea Zilei minerului şi a zilei pusă în întrecere a fost cîştigată de şi în alte raioane care au avut Aceasta în scopul de a dezvol
de 23 August în localităţile din Valea secţia halda preparaţiel. drept scop cunoaşterea ţinutului
(Urmare din pag. l-a). şi necorespunzător din punct de septembrie. La această din ur Jiului, asociaţiile sportive organizea natal, preocuparea şcolarilor cu ta şi mai mult la tinerele vlăs
ză o serie de competiţii de masă. De Demn de evidenţiat este şi faptul că diferite acţiuni plăcute etc.
vinşi că veţi face toiul ca secţia vedere al calificării profesionale. mă realizare nu poate fi trecut pildă, asociaţia sportivă Gonstructorul asociaţia sportivă Preparatorul Lupeni tare dragostea faţă de Partidul
noastră să devină fruntaşă. Ori din Petroşani organizează o competiţie a organizat un concurs de înot cu In cadrul seriei a Il-a a tabe
de cîte ori aveţi nevoie de spri de fotbal la care pînă acum s.au în două etape ia care aii fost invitate rei, care a început la 1. august Muncitoresc Pomîn, faţă de oa
jin, ni-l cereţi şi vă vom ajuta. scris 12 echipe. Echipa cîştigătoare a toate asociaţiile din raionul Petroşani. a.c., programul a fost mult îm
El a fost retrogradat şi trecut cu vederea nici aportul adus de acestei competiţii va primi o cupă. De Prima etapă a avut loc în 2 august, bogăţit cu ¦acţiuni şi mai vari menii muncii şi faţă de realiză
De atunci cei doi au început în altă muncă. In activitatea ce echipele lui Ianis Armenachisfşi asemenea, asociaţia sportivă Prepara. iar a doua etapă se va desfăşura în ate decît în seria precedentă;
să lucreze fiecare cu echipa sa, lor două echipe a intervenit în Emil Fleghel de ta formare. 16 aiigust. Asociaţia oare va întruni întreaga activitate avînd un bo rile regimului democrat-popular.
în schimburi diferite. A trecut o urma acestui fapt o schimbare ţia Petrila a organizat o întrecere de cei mai mare număr de puncte în ca gat conţinut distractiv şi educa
dună, două, dar realizările secţiei radicală. Acum ţi-e mai mare Angajamentul 'tuburilor este drul concursului va primi o cupă. tiv. Pionierii vor putea învăţa Nici excursiile nu vor lipsi
nu s-au îmbunătăţit cu nimic. dragul să le vezi la lucru. Intre ca pînă la sărbătorirea celei de-a fotbal între sectoarele de muncă. Cupa cîntece noi, închinate partidului
Ba dimpotrivă, au început să fie întreceri sportive în cinstea zilei de nostru şi diferitelor fapte eroice clin program. Chiar în cursul
mai slabe, ceea ce a dat apă la Spitalul de slat 23' August organizează şi asociaţia ale oamenilor muncii din patria
moara celor răuvoitori. Băieţii din Vulcan, crea sportivă Vîscoza Lupeni. întrecerile re noastră. De asemenea, în cadrul, săptămînii viitoare sé va organi
au început să creadă că sarcina ţie a reglmiUM de zervate numai tinerelor fete, se vor taberei, pionierii şi şcolarii vor
ce li s-a încredinţat nu-i pentru mocrat - popular, a desfăşura la disciplinele volei, tir, atle învăţa jocuri noi, distractive. Se za o excursie la Geoagiu Băi
ei. De altfel, lucrul acesta l-au !ost înzestrat cu un. tism, tenis de masă şi şah. vor organiza seri literare, sim
auzit nu odată de la maistrul de ele se desfăşoară o întrecere en 15-a aniversări a eliberării pa bloc sterilizator, nc- pozioane urmate de întruniri to- pentru cîteva zile în cadrul că
schimb Ioan Crăciunescu, singu .In ziua de 2 august, din iniţiativa
rul om „înţelegător“. tuziastă. triei noastre să-şi îndeplinească ©i- asociaţiei sportive Utilajul din Petro reia se va organiza un concurs
şani, s-a organizat un conours de tir.
Intr-o bună zi lucrurile au în MiHai e iute, mal aprins. Ilie . ptanul de producţie şi pe luna cesar pentru steri ,,Cine ştie cîştigâ“ — xu tem a:
ceput să se. limpezească însă. este ceva mai temperat. Cum se septembrie. lizarea instrumen In zilele de 8 şi 9 august, cînd se
Biroul organizaţiei de bază a spune, tace şi face. In prezent telor chirurgicale. va sărbători în Valea Jiului Ziua mi Geoagiu ieri şi astăzi. Pionierii
luat în cercetare cazul. Rezulta nerului, în raionul Petroşani vor avea
tul : maistrul Crăciunescu s-a IN FOTO : Tină- loc o serie de întreceri sportive la dis care se vor evidenţia la acest
dovedit a fi nu numai răuvoitor ra Maria lurca, ciplinele handbal, popice, tir, haltere,
echipa lui are mai puţine rebu manevrind apara volei, atletism, lupte etc. La aceste în concurs precum şi în felul de.
.faţă de succesele tinerilor, dar tele. treceri vor fi invitaţi să participe spor
turi decît cea a lui Mihai. Dar comportare în tabără, vor fi pre
tivi din regiunile Cluj, Stalin, Galaţi,
situaţia se schimbă de la o zi ta miaţi.
Craiova, Oradea, R.A.M. etc.
alta. Acestea sînt o parte clin nu
Ambiţia şi elanul celor două meroasele acţiuni care se vor
organiza în perioada ce va urma
echipe în vederea obţinerii tro la tabăra orăşenească a pionie
feului de fruntaş, a făcut ca sec rilor din Deva.
ţia tuburi să lucreze cu un pro In curînd va începe un nou
cent de rebut record: cu peste an şcolar. Cu forţe noi, odihniţi,
3 la sută sub admis. sănătoşi şi viguroşi, pionierii şi
Dacă aşa stau lucrurile la ca şcolarii din oraşul nostru vor
porni înainte spre însuşirea în-
litate, nici la producţie nu sînt tr-o măsură tot mai mare a ştiin
mai prejos. In prezent, secţia ţei de carte. oliviu sir b u
tuburi dă produse în contul lunii profesor
JOCXXXXXXXXXX)GGCCí©QOO<2k3t3QCXK&>OQOQaQOOQCJ©CXXXiCK3C<X> 3ÍXX3U :üOÜ^wGOOCOC20LîUCGOQOOOGOl3
La Combinaful siderurgic Hunedoara bri ai comitetului de partid, s-a deosebit ce-1 are propa'gandistul cercurilor mai interesantă, asi activul fără de partid, cercurile
făcut superficial, unilateral, fără în asigurarea muncii de propa
să urmărească nivelul şi conţi gandă, a eficacităţii şi orientării gurînd o însuşire mai temeinică de studierea Istoriei P.M.R.,
nutul învăţământului, ceea ce a ei ideologice. Gu toate acestea,,
tăcut ca după un an de activi-- munca de selecţionare şi confir de către cursanţi a temelor dez cercurile de economie concretă
taie,r birourile organizaţiilor de mare a propagandiştilor prezintă
Mii naltă ofenfie orpizârii bază să ajungă la concluzia că încă multe deficienţe. Fără . în bătute. - şi altele.
unii cursanţi nu au făcut pro doială că majoritatea propagan
* parti şi politic 0. T. 1 grese corespunzătoare şi deci diştilor selecţionaţi pentru noul Se observă tendinţa înlocui O altă sarcină importantă ce
sînt nevoiţi să repete şi în noul an, şcolar corespund. E xistă'to rii unor propagandişti cu expe stă în faţa organizaţiilor de par
an şcolar acelaşi material, i tuşi însă unele cazuri cînd birou rienţă îndelungată în muncă, cu tid de la G.S.H. o constituie
rile organizaţiilor de bază s-au tovarăşi noi, motivîndu-se că munca de selecţionare a cursan
Printre cercurile în care s-au orientat spre tovarăşi cu prea 0 parte însemnată din propa ţilor şi încadrarea lor în cercuri
manifestat mai multe lipsuri se puţină experienţă în munca de
In anul şcolar care ă expirat, ale colectivului combinatului. Ga urmare a măsurilor luate enumera cele de Ia Oţelăria partid.' De exemplu, biroul or gandiştii cu experienţă au şi alte şi cursuri, corespunzător nivelu
comitelui de partid şi organiza Organizaţiile de bază, precum de către organizaţiile de partid, nouă, cercul de studiere a Sta ganizaţiei de bază de la secţia sarcini. Este adevărat că unui lui de pregătire al fiecăruia.
ţiile de bază de la Gombinatul şi propagandiştii cercurilor şi a nivelului mereu crescînd al tutului P.M.R., şi cel de econo agiomerator, a recrutat ca pro membru de partid nu. trebuie să Deşi în majoritatea organizaţii
siderurgic Hunedoara, au acor cursurilor au acordat o deosebi învăţămîntului, lupta muncitori mie concretă dă la furnalele 5-6 pagandişti pe tov. Săvescu Va 1 se încredinţeze prea multe sar lor de bază s-au creat comisii
dat o deosebită atenţie cuprin tă atenţie dezbaterii expunerii lor, tehnicienilor şi inginerilor şi altele. sile, pentru conducerea unui cerc cini şi răspunderi, iar altora care să discute cu fiecare mem
derii în învăţămîntul de partid tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej de la G.S.H. pentru îndeplinirea de studiu al Istoriei P.M.R., Băi- deloc. La repartizarea sarcinilor bru şi candidat de partid, ou to
şi politic U.T.M., a majorităţii la plenara G.G. al P.M.R. din şi depăşirea planului,, s-a inten Pentru remedierea lipsurilor leanu Constantin — pentru un însă trebuie să se ţină seama ca varăşii din activul fără de p a r
membrilor şi candidaţilor de par 26-28 noiembrie 1958, şi a sar sificat, iar întrecerea socialistă cerc de economie politică, tova propagandiştii cu experienţă mai tid şi utemişfii, totuşi practic
tid, a activului fără de partid cinilor ce revin oameniior mun a luat un avînt puternic. răşi de curînd primiţi în partid, îndelungată să nu fie înlocuiţi. pînă acum în această direcţie nu
şi a utemiştilor. Bilanţul activi cii din combinat privind realiza iar alţii fiind doar candidaţi de Formarea unui propagandist bun s-a tăcut decît foarte puţin.-
tăţii cercurilor şi cursurilor rea şi depăşirea cifrelor de plan Rezultatele se pot vedea, în partid. Nimeni nu contestă dra
de partid şi U.T.M. a arătat că stabilite pentru anul 1959. S-au cele peste 21.000 tone oţel Mar manifestate în anul şcolar 1958- gostea lor de muncă, nivelul lor cere o activitate îndelungată şi Pînă la deschiderea noului an
în acest an în învăţămîntul de organizat expuneri şi seminarii tin şi electric, aproape 6.000 to politic şi cultural ridicat. Totuşi,
de partid şi politic U.T.M. s-au despre rolul conducător al ne aglomerat, peste 7.500 tone 1959, comitetul de partid şi or pentru conducerea unor cercuri o experienţă proprie care se de învăţămînt de partid şi po
obţinut rezultate însemnate. A P.M.R. în construirea socialis laminate, peste 36.000 tone cocs ca cele de studiere a Statutului
crescut interesul cursanţilor pen mului, despre politica de indus care au fost date peste plan în ganizaţiile de bază trebuie să P. M. R., Istoriei P. M. R. şi câştigă prin muncă. Este bine litic U.T.M., nu a mai rămas
tru studierea problemelor de primul semestru al acestui an, P.G.U.S. etc., se cere să tie re
bază ale teoriei marxisf-leninis- trializare a ţării ş.a. în realizarea unor economii de ia măsuri concrete, asigurînd crutaţi tovarăşi cu multă expe ca pe cît se poate să se reducă mult timp. De aceea este nece
te, ale politicii partidului nostru peste 17 milioane lei şi altele. rienţă în munca organizatorică
de construire a socialismului. Printre organizaţiile de bază astfel o contribuţie şi mai pu şi cu vaste cunoştinţe teoretice la maximum numărul propagan sar să fie luate măsuri cores-:
A sporit preocuparea . birourilor care au condus bine învăţămîn Gu toate acestea, unele orga şi politice.
organizaţiilor de bază pentru e- nizaţii de .bază din combinat nu ternică ă învăţămîntului Ia în diştilor ce urmează a fi schim punzătoare pentru realizarea ă-
ducarea marxist-leninistă a mem tul de partid şi politic U.T.M. au acordat atenţia cuvenită 'în Ţinînd seama că succesul cer
brilor şi candidaţilor de partid, văţămîntului de. partid şi politic deplinirea planului de produc cului sau cursului de partid, baţi. Pentru creşterea de noi cesfei sarcini de mare însemnă
şi, ca urmare, colectivele secţii şi care în tot timpul anului s-au U.T.M. Unele cercuri şi cursuri, eficacitatea iui depind în mare
lor, în irunte cu comuniştii, au au desfăşurat o activitate forma ţie, la desfăşurarea şi mai lar măsură de propagandist, este propagandişti există forma indi tate pentru asigurarea succesului
contribuit mai activ la îndepli preocupat de bunul mers al a- lă. Unii cursanţi au lipsit nejus necesar ca birourile organiza
nirea hotărîrilor partidului şi gă a întrecerii socialiste, la rea ţiilor de bază să se orienteze cată şi anume de a-i repartiza învăţămîntului în anul şcolar
guvernului, la realizarea anga cestuia, se numără cele de la tificat, studiul temelor din pro spre acei tovarăşi care au o ex
jamentelor luate în vederea în lizarea de economii, reducerea perienţă bogată şi care prin me pe aceştia ca ajutori de propa 1959-1960.
deplinirii şi depăşirii sarcinilor secţiile O.S.M. nr. 1, aglome- gram a fost făcut uneori ab todele în care expun cuvîntui
de plan pe anul 1959. preţului de cost, descoperirea re introductiv şi telul cum organi gandişti pe lîngă un propagan Este momentul că organizaţii
rator, chimice, laminorul de 800 stract, rupt de preocupările cu
In urma măsurilor luate, în zervelor interne etc. zează discuţiile, fac activitatea dist mai experimentat. le de bază din G.S.H. să freacă
văţămîntul de partid şi politic mm. ş.a. rente ale organizaţiei de bază,
U-T.M. a fost mai strîns legat Gomitetul de paritd şi majo O atenţie deosebită trebuie să la pregătirea noului an şcolar
de viaţă, de sarcinile actuale A crescut mult eficacitatea în ale locurilor de muncă respecti
ritatea tovarăşilor din birourile acorde comitetul de partid şi al învăţămîntului. Trebuie să se
văţământului de partid şi politic ve. Gontrolul şi îndrumarea
organizaţiilor de bază sînt con organizaţiile de bază din com ia toate măsurile pentru ca în
U.T.M., s-a dezvoltat maturita cercurilor şi cursurilor de către
ştienţi de însemnătatea organi binat, stabilirii formelor de în văţămîntul de partid şi politic
tea politică şi nivelul de con birourile acestor organizaţii de
zării în bune condiţiuni a nou văţămînt de partid şi politic U.T.M. să constituie o pârghie
ştiinţă al majorităţii membrilor bază şi chiar de către unii mem
lui an de învăţămînt de partid. U.T.M. (ţinîndu-se seama de noi importantă în realizarea sarci
şi candidaţilor de partid şi în
In acest scop, ei au întreprins le forme stabilite de G.G. al nilor economice, înarmarea mem
general al tuturor cursanţilor.
chiar o serie de măsuri, însă U.T.M.), pentru noul an, extin- brilor si candidaţilor de partid
nu au asigurat toate condiţiile zînd în special acele forme care •cu cunoaşterea temeinica a nor
pentru ca anul şcolar 195971969 s-au dovedit corespunzătoare. melor leniniste ale vieţii interne
să-i găsească cît mai bine pre Printre formele de învăţămînt de partid şi pentru educarea lor
gătiţi. •k de partid care au dat rezultate în spiritul moralei comuniste.
bune se află cercurile de studie TIBERIU FRANKFURT
Comitetul regional de partid rea Statutului P.M.R. pentru can activist al Comitetului regional
a atras atenţia asupra rolului
didaţii de partid şi tovarăşii din de partid