Page 24 - 1959-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1438

DECLARAŢIILE FĂCUTE DE N. S. HRUŞCIOV S-a înch eiat a doua fază a Conferinţei de la Geneva

00c<xî0000000000cxxxxx20000aoc00c00000c»0000000000c0000»- X»OOOOOCXXXXX>eOOGOOCOOOOOCOCOi5GOOOOCCOCCOCCO{XX>OOOCOOOOLXJOOOC«COOOOo o c o o a Comunicatul Conferinţei
miniştrilor Afacerilor Externe
LA CONFERINŢA DE PRESA DE LA KREMLIN
de ia Geneva

KXXX30000CC000CXXXXXKX3CQCXX}00G000000CX>C0C00CO0(XX}0O)00000GKOCXXXXX}CXXX}0CX}0000CXX>0C^X)000000(X}00(XXXXXXX>0CO00CSQ0(XXXXX}0CXXX}(XXXX3000OL // Conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe s-a desfăşurat la
>)

au spus că şefii guvernelor ţă ­ Geneva între 11 mai şi 20 iunie şi între 13 iulie şi 5 august 1959.
MOSjSOVA 5 (Agerpres). — torii de state au dus la îmbună­ situat totdeauna şi continuă să să lichideze toate urmările celui rilor scandinave au vizitat la >;
TASS anunţă : ba 5 august, în de-al doilea război mondial. A- timpul lor Uniunea Sovietică şi >/ Conferinţa a examinat problemele în legătură cu Germania,
sala Sverdlovsk din Kremlin, a tăţirea1 relaţiilor dintre ţări. se situeze pe această poziţie. ceste Urmări, sub' forma' proble­ că de aceea ar fi necesar ca
avui Ioc o conferinţă de presă mei germane şi problemei Ber­ Hruşciov să facă o vizită for­ >) inclusiv Tratatul! de pace cu Germania şi problema Berlinului.
a iui N. S. Hruşciov, preşedin­ Oricine înţelege ce uriaşă în­ La întrebarea unui reprezen­ linului sînt ca un fitil aprins mală de răspuns, dar aceasta
tele Sonsiliului de Miniştri ăl semnătate are pentru cauza pă­ tant al presei englleze dacă N. S. care ameninţă să provoace o ex­ este1o chestiune strict protocola­ Participanţii la conferinţă şi-au expus poziţiile în legătură cu
U.R.S.S., la care au participat cii şi colaborării internaţionale Hruşciov intenţionează să vizi­ plozie. Trebuie stins în primul ră. Ele ar fi putut să nu-1 invi­
corespondenţi ai presei sovieti­ starea în care se află relaţiile teze Anglia în drum spre S.U.A., rînd acest fitil.. te pe Hruşciov, şi nici nu prea >) aceste probleme. A fost discutată în mod sincer şi multilateral
ce şi străine. dintre cele mai mari state din şeful guvernului sovietic a răs­ vor că el să facă această vizită.
lume — Uniunea Sovietică şi puns că în prezent mijloacele Fireşte, a' declarat N .S. Hruş­ De aceea, a adăugat N. S. Hruş­ >) problema Berlinului. In legătură cu o serie de probleme poziţiile
La 'deschiderea conferinţei de Statele Unite ale Americii. Mai de comunicaţie s-au perfecţionat ciov, răspunzînd la' o altă între­ ciov am hotărît să scutesc gaz­ >)
presă tov. N. S. Hruşicov a fă­ poate exista oare vreo îndoială într-o asemenea măsură încît te bare, că’ preşedintele Eisenhower dele de o asemenea povară, cu >) celor două părţi s-au apropiat. Discuţiile care au avut loc vor
cut următoarea declaraţie: că dacă între statele noastre vor sui în avion într-un anumit loe doreşte oa înainte de vizita mea atît mai mult cu cît avem unde
fi stabilite relaţii bune de prie­ şi cobori la destinaţie. De aceea, în America să faGă o călătorie merge, avem ce vedea. Totuşi, >) îi utile pentru viitoarele tratative, oare sînt necesare pentru reali­
Tovarăşi, tenie, dacă vom reuşi să orga­ în actualele condiţii, cu greu se prin ţările europene pentru a întîlnirile conducătorilor sînt u-
nizăm colaborarea pentru asi­ poate vorbi despre escale în se consulta cu aliaţii săi. Şeful tile şi nu refuzăm să vizităm zarea unui acord.
Domnilor, gurarea păcii, pacea în lume va cursul unei călătorii. ţ guvernului sovietic a declarat ţările scandinave'. Ele sînt Veci­
fi mai durabilă şi mai trainică ? că nu vede nimic condamnabil nele noastre şi va veni vremea Conferinţa a prilejuit de asemenea un schimb util de păreri
După cum afi şi aflat, între Răspunzînd la întrebarea unul în aceasta şi este gata să salu­ cînd le vom vizită.
preşedintele S.U.A. şi mine exis­ Există oare posibilităţi reale corespondent al societăţii ame­ te' această călătorie, dacă ea va’ asupra altor probleme care prezintă un interes reciproc.
ca relaţiile dintre U.R.S.S. şi ricane „National Broadcasting contribui la cauza întăririi pă­ Invitaţia de a vizită S.U.A. a
Declaraţia miniştrilortă o înţelegere în ce priveşteS.U.A. să se întemeieze pe fun­Company“ dacă intenţionează săcii. Insă, a adăugat N. S. Hruş­ fost primită în condiţii complect > Miniştrii Afacerilor Externe au căzut de acord să raporteze
damentul păcii şi prieteniei ? Se ia cuvîntul la o şedinţă a Con­ ciov, dacă printre participanţii la diferite. S-a ajuns Ia o înţele­ guvernelor lor asupra rezultatelor conferinţei,
l.i schimb reciproc de vizite ofi­ poate spune cu fermitate oă ast­ gresului S.U.A., N. S. Hruşciov întîlnire Va fi cancelarul Ade­ gere în legătură cu efectuarea
ciale. Probabili' că eu voi pleca fel de posibilităţi există. Intre a răspuns : Congresul S.U.A. este nauer, evident că el se va stră­ acestor vizite reciproce. Cele >jy?} Problema datei şi focul reluării lucrărilor conferinţei va fi
ţările noastre nu sînt nici un un organ legislativ şi nu ştiu dui să zădărnicească un astfel două partide din S.U.A. — re­
şi Franfei cu laîn Statele Unite la mijlocul lu­fel de litigii teritoriale şi contra­în primul rînd, dacă' va dori săde rezultat. publican şi democrat — au a- reglementată pe căi diplomatice.
dicţii de nerezolvăt, nu sînt pro­ mă asculte, iar în al doilea rînd probat, prin persoană unora din
nii' septembrie, iar preşedintele bleme care să poată împiedica Dacă la rîndul nostru am dori liderii lor, acest schimb de vi­ Afacerilor Externe
S.U.A. vă face o vizită de răs­ crearea unei atmosfere de în­ dacă va ţine şedinţe în timpul să ne întîlnim cu aliaţii noştri, zite. Este adevărat că se aud
puns în Uniunea Sovietică mai credere şi înţelegere reciprocă. vizitei mele. Noi am oferit, la a spus în continuare N. S. Hruş­ unele glasuri dezaprobatoare, ai U. R. S. S.v S. U. A., N arii Britanii
tîrziu, în toamna acestui an.' Se ştie că în cursul celui de-a! şedinţele sesiunilor Sovietului ciov, sînt convins că dl. Eisen­ ’dar la adresa acestora se poate
doilea război mondial popoarele Suprem, a spus în continuare hower nu ar avea de obiectat. spune : „Nu există grîu fără ne­ privire problema
In timpul acestor vizite, între sovietic şi american au luptat N. S. Hruşciov, prilejul unor ghină“.
noi vor avea loc convorbiri neo­ împreună împotriva duşmanului oaspeţi străini de seamă să Un reprezentant al presei dezarmării
ficiale, precizez, convorbiri şi nu comun. aibă cinstea să ia cuvîntul de la franceze l-a întrebat dacă inte­ Indiferent de această, proiec­
tratative. Dar nu dau o deose­ această înaltă tribună şi i-am resele Franţei nu vor avea de tată călătorie în America va fi GENEVA (Agerpres). — (Boj lui Unit şi Uniunii Sovietice au
bită importantă formei schimbu­ suferit din cauza tratativelor folositoare şi o vom face cu plă­ respondenţă specială. La Gene­ avut un schimb util de păreri
lui de păreri dintre noi — in­ sovieto-ămeiricame. N. S'. Hruş­ cere. va a fost dată publicităţii urmă­ asupra metodei care ar permite
diferent dacă această are loc ciov ă răspuns că el şi Eisenho­ toarea declaraţie a miniştrilor realizarea unui progres real în
sub formă de tratative sau wer vor discuta în primul rînd La întrebarea' unui corespon­ Afacerilor Externe ai U.R.S.S., cursul unor noi tratative cu pri­
de discuţii neoficiale. Impor­ problemele care interesează cele dent american dacă N. S. Hruş­ S.U.A., Marii Britanii şi Fran­ vire la dezarmare. Imediat ce
două ţări. Problemele referitoa­ ciov intenţionează oa, atunci ţei : consultările corespunzătoare vor
Mesajul adresat de N.S. Hruşciovtant e că în urma schim­ re la terţe ţări nu pot fi exami­ cînd va fi în S.U.A. să viziteze
nate în timpul întîfnirii. Princi­ aceleaşi oraşe pe oare le-au vi­ Miniştrii Afacerilor Externe ai lua sfîrşit, rezultatele lor vor fi
bului de păreri să se gă­ pala problemă care se referă la zitat Mikoian şi Kozlov, sau Statelor Unite, Franţei, Regatu­ date publicităţii.
toate ţările este asigurarea păcii dacă vă pleca în alte regiuni,
Conferinţei internaţionale pentrusească un limbaj comun şi o şi aşa Gum . a subliniat N. S. N. S. Hruşciov a răspuns, că 'G S 3 5 S -
Hruşciov în această este intere­ 'deocamdată, nu are un program
înţelegere comună a problemelor Sîntem p'ermaneni gata să fa­ ascultat cu plăcere. Nu ştiu, a sată şi Franţa. De aceea teme­ bine stabilit şi că speră că în MOSGOVA 6 (Agerpres). — ră, ceea ce trebuie să constitu­
cem tot posibilul ca relaţiile din­ remarcat N. S. Hruşciov, dacă rile care sugerează întrebarea' această chestiune va primi aju­ TASS transmite mesajul adre­ ie un pas important spre inter­
interzicerea armei atomice şi cu hidrogenpe care trebuie să le rezolvăm.tre ţările noastre să se înteme­în toate ţările există astfel depusă sînt pur şi simlpiţ^e. detorul Statelor Unite. sat de N. S. Hruşciov, preşedin­ zicerea totală a armei nucleare
de la HiroşimaForma .de prezentare a rezulta­ieze pe bazele trainice ale păciiobiceiuri. înţeles. tele Consiliului de Miniştri al şi spre scoaterea ei din arma­
şi colaborării prieteneşti. Dacă N. S. Hruşciov a subliniat că U.R.S.S., celei de-a cincea con­ mentele statelor.
telor obţinute nu constituie o în relaţiile sovieto-americane se Acelaşi corespondent l-a în­ Un ziarist belgian ă observat ar vizita cu plăcere atît regiuni ferinţe internaţionale pentru in­
problemă, asupra ei se poate a- va produce o înseninare, acest trebat pe N. S. Hruşciov ce atu că în Occident se afirmă că în­ agricole din S.U.A. cît şi oraşe terzicerea armei atomice şi cu Oamenii sovietici sînt ferm
junge totdeauna la o înţelegere. lucru se va răsfrînge neapărat tudine are faţă de propunerea lui tîlnirea dintre Hruşciov şi Eisen­ în care au fost Mikoian şi Koz- hidrogen de la Hiroşima în care convinşi că, împreună cu popoa­
şi asupra îmbunătăţirii relaţiilor R. Nixon de a vorbi timp de o hower ar putea aduce prejudicii loV. Oamenii sovietici, a spus se spune: „In numele poporului rele iubitoare de pace din întrea­
Poziţia noastră în ce priveş­ cu alte state, va contribui 'la îm- oră în cadrul programului pos­ ţărilor mici. (Siudată logică, ă N. S. Hruşciov, au o părere şi guvernului Uniunii Sovietice ga lume, poporul japonez îşi vă
te întîlnirile dintre conducătorii prăştierea norilor sumbri şi în turilor americane de televiziune, declarat N. S. Hruşciov. Dacă foarte bună despre agricultura şi al meu personal, salut pe par­ aduce contribuţia la consolida­
diferitelor state este cunoscută. alte regiuni ale globului. Evi­ acest program urmînd să fie tra ­ marile puteri ajung la o înţele­ S.U.A., despre muncitorii, ingi­ ticipanţii ta cea de-a cincea con­ rea păcii şi la dezvoltarea cola­
Ne pronunţăm pentru întîlniri şi dent că dorim prietenie nu nu­ dus integrali în limba engleză. gere între ele, de ce acest lucru nerii, oamenii ’ de ştiinţă ameri­ ferinţă internaţională pentru in­ borării prieteneşti între state.
schimburi de păreri cît mai frec­ mai cu S.U.A., ci şi cu prietenii trebuie -să prejudicieze - ţărilor cani. Pe timpuri oamenii sovi­ terzicerea armei atomice şi cu Poporul sovietic îşi exprimă spe­
S.U.A. In acelaşi timp dorim ca In răspunsul său, N. S. Hruş­ mici? Ele ar suferi'dacă mărite etici au învăţat multe de la a- hidrogen. ranţa că poporul japonez, care
vente ale şefilor guvernelor sau S.U.A. să aibă relaţii hune nu ciov a declarat că în diminea­ puteri s-ar încăiera. Qînd însă ceştia şi sînt şi acum gata să a suferit bombardamentul ato­
şefilor statelor, oameni învestiţi numai cu noi, oi şi cu prietenii ţa zilei următoare pleacă pe li­ marile' puteri se înţeleg, aceasta înveţe, iar uneori, în cadrul Ţelul înalt şi nobil al confe­ mic de la Hiroşima şi Nagasa-
cu o înaltă încredere şi cu îm­ noştri. toralul Mării Negre la odihnă şi asigură pacea', aceasta înseam­ schimbului de experienţă sînt rinţei de a obţine interzicerea ki, nu va permite ca ţara sa să
puterniciri. Considerăm că ou în momentul de faţă această pro­ nă o garanţie şi pentru statele gata să-i înveţe şi pe ei. armei nucleare este apropiat se înarmeze cu arma nucleară
fiecare întîlnire se va asigura o De aceea, sperăm că schim­ blemă îl preocupă mai mult de- mari şi pentru cele mici. poporului sovietic. In politica sa spre care ţintesc anumite cer­
mai bună înfellegere a probleme­ bul de vizite între preşedintele cît moduil în Gare va realiza pro­ A provocat multă animaţie în internă şi externă guvernul curi din Japonia. Interesele în­
lor care trebuie rezolvate şi o punerea d-lui Nixon. Mai este Lui N. S. Hruşciov i s-a pus rîndurile ziariştilor întrebarea u- U.R.S.S. pune mai presus de tăririi păcii în Extremul Orient
mai bună înţelegere a poziţiei S.U.A. şi mine va fi folositor. încă timp de folosit prilejul de întrebarea ce influenţă pot avea nui corespondent american dacă orice grija pentru binele omului şi ale securităţii Japoniei însăşi,
partenerului cu care se duc tra ­ Din partea noastră vom face tot a lua cuvîntul la posturile de întîlnirile sale cu Eisenhower a- Uniunea Sovietică intenţionea­ şi pentru viitorul lui. El duce vor fi cel mai bine asigurate
tative. Or,- aceasta poate contri­ ce ne va sta în putinţă pentru televiziune americane, a adăugat supra planurilor Franţei de a ză sau nu sa arate preşedinte­ o luptă consecventă şi neobosi­ dacă Japonia va renunţa la pac­
bui la obţinerea unor soluţii a- ca discuţiile şi convorbirile din­ N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov efectua experienţe cu arma ato­ lui Eisenhower, de pildă, o ram­ tă pentru ca' starea de „război tul agresiv ce i-a fost impus ei
vantajoase pentru ambele părţi. tre noi să contribuie la stabili­ a arătat că după toate probabi­ mică în Sahara şi asupra axei pă pentru lansarea da rachete. rece“ să fie lichidată, pentru ca din afară, va lichida bazele stră­
rea unei măi bune înţelegeri în­ lităţile va putea folosi această Paris-Bonn în genere. pacea şi colaborarea internaţio­ ine de pe teritoriul ei şi va mer­
Asemenea tratative vor avea tre Uniunea Sovietică şi Statele posibilitate. N. S. Hruşciov a declarat că nală să fie asigurate în mod te­ ge pe calea unei politici inde­
însă rezultate bune numai cînd Unite ale Americii şi să promo­ N. S. Hruşciov a răspuns că cel care pune o astfel de între­ meinic. El porneşte de lă faptul pendente, a politicii de neutra­
poziţia principală, iniţială a fie­ veze cauza păcii. Un reprezentant al presei vest- şi înainte au existat axe dar, bare doreşte, probabil, să dea că statele cu sisteme diferite pot litate.
cărei părţi va fi caracterizată germane l-a întrebat pe N. S. după cum se ştie, ele au fost un iz neplăcut vizitelor. Acolo şi trebuie să coexiste în pace,
de dorinţa de a asigura o pace Iată ce doream să spun în c'u- Hruşciov ce părere are despre distruse şi aruncate la gunoi. unde se află rachetele nu se să se întreacă nu în cursa înar­ La o serioasă însănătoşire a
trainică, spre care năzuiesc toa­ vîntul meu introductiv la această declaraţia cancelarului federal Axa care se sprijină cu o extre­ poate vorbi despre pace, ci des­ mărilor, ci în construcţia de situaţiei în Extremul Orient ar
te popoarele de pe pămînt. Dacă conferinţă de presă, care a fost Adenauer în legătură cu apro­ mitate pe Bonn nu este, fireşte, pre pregătiri de război. N. S. case de locuit, şcoli, spitale, în contribui crearea unei zone a
scapi din vedere acest scop prin­ convocată la cererea mai multor piata întîlnire dintre N. S. Hruş­ o axă de nădejde. Bonnul este Hruşciov a subliniat că este un ridicarea bunăstării poporului. păcii şi în primul rînd a unei
cipal şi începi să-ti propui alt­ ziarişti străini şi sovietici. Ne ciov şi preşedintele Eisenhower. un sprijin agresiv pentru axă. om paşnic şi va pleca în S.U.A. zone denuoleărizate în Extremul
ceva, se poate naşte problema dăm seama că această problemă Căsătoria dintre Paris şi Bonn, în interesul întăririi păcii. Dacă Sarcina cea mai urgentă o Orient şi în întregul bazin al
că în urma tratativelor cineva interesează foarte mult pe zia­ N. S. Hruşciov a spus că de­ a spus N. S. Hruşciov, nu este i s-ăr propune să viziteze în constituie salvarea omenirii de Oceanului Pacific. Poporul so­
pierde şi altcineva cîştigă. Tre­ riştii şi opinia publică din toate claraţia cancelarului este foarte o căsătorie din dragoste’ şi, prin S.U.A. bazele militare, unde este primejdia unui război nuclear. vietic speră că problema creării
buie să pornim de lă Ideea că în semnificativă; ea face notă dis­ urmare, ea se va destrăma. In concentrat armament, el ar re­ unei asemenea zone va găsi
realizarea unor acorduri îndrep­ ţările. De aceea am considerat cordantă printre celelalte decla­ ce priveşte planurile de experi­ fuza această. Preşedintele Eisen-' In prezent, la Conferinţă de sprijin din partea conferinţei.
tate spre asigurarea păcii ni­ necesar să mă întîlnesc cu dv„ raţii. Adenauer gîndeş'te cam mentare a armelor 'atomice în hower, văzînd că i se arată ra­ la Geneva, delegaţia sovietică
meni nu pierde nimic. Dimpo­ să ascult întrebările dv. şi să aşa: Este bine ca' Hruşciov să Sahara acum nu este timpul să chete, s-ar gîn’di, desigur, că se insistă asupra încetării imediate Urez din toată inimă succes
trivă, din aceasta toate popoa­ răspund la ele pe măsura posi­ se ducă şi să vadă cît de puter­ pregăteşti experienţe, ci să le fac încercări de a-1 intimida. A- a experienţelor cu arma nuclea­ participanţilor la conferinţă“.
rele nu vor avea 'decît de cîş- bilităţilor mele. nică este America. Numai proş­ interzici. cest lucru nu-1 putem îngădui,
tigat, întrucît cauza păcii se în­ tii nu ştiu, a adăugat N. S. a declarat N. S. Hruşciov.
tăreşte. După părerea noastră, * Răspunzînd la întrebarea dacă
această poziţie este progresistă nu intenţionează oa după vizita în Noi, a continuat N. S. Hruş­
şi se bucură de un sprijin una­ S.U.A. să plece în Canada. ciov,'ruşii, ucrainenii, bieloruşii,
nim. Oamenii de stat care se N. S. Hruşciov a declarat că de kazahii, armenii, vom primi pe
călăuzesc într-adevăr după a- obicei te duci în vizită atunci
cest tel principal trebuie să-şi
aducă aportul la cauza nobiilă

Spectacole cinematograficeă ’asigurării unei păci trainice.

Iar cel care se va eschiva de la
aceasta, care nu va aborda cu
seriozitate rezolvarea acestei
sarcini, oii siguranţă că nu va
avea succes în politica sa. Aşa
considerăm noi sarcinile care
trebuie să stea în fata oameni­
lor de stat atunci cînd se în-
tîlneso.
Apoi, tovarăşul N. S. Hruş- Hruşciov, că America este o ţa­

ciov a răspuns la întrebările ce ră puternică şi bogată, şi n-are

i s-au pus. sens să te duci acolo pentru a

Un corespondent american l-a te convinge de acest lucru. Can­ SIMBATA, 8 AUGUST 1959
întrebat pe N. S. Hruşciov dacă celarul Adenauer însă, ca de
intenţionează să se consulte cu obicei, caută să impună politica DEVA : Fata din Kiev j încotro ; HAŢEG: Vraja dragostei; BARU
ţările prietene în legătură cu vi­ „de pe poziţii de forţă“. Noi HUNEDOARA: Umbrela Iui Sft. Pe­ MARE: Anul 1918 ; APOLDU DE SUS:
zita sa în S.U.A., dacă întîlnirea gîndim altfel: Preşedintele Ei­ tru j ALBA IU LIA : Lady H am ilton; Pe Donul lin iştit; ZLATNA: Viaţa nu
cu preşedintele Eisenhower nu senhower a făcut această invi­ Povestea unui om adevărat; ORAŞTIE: iartă > BRAD : O cursă obişnuită !
va înlocui oare conferinţa şefi­ taţie nu pentru a face o demon­ Fata căpitanului; Mănăstirea din Par- ILIA: Simfonia dragostei i SIMERIA :
lor de guverne şi dacă statutul straţie de forţă, ci pentru a dis­ ma ! PETROŞANI: Fata din Kiev ; Gleco Dundici; SEBEŞ : Povestiri din
Berlinului u va suferi modifi­ cuta rezonabil şi prieteneşte în Ivan cel groaznic ; TEIUŞ : Zile de Roma: GALAN: Marinarul îndră.
cări atît> timp cît vor dură în­ interesul păcii. dragoste ; LONEA : Thereze Raquin ; gostit.

tîlnirile dintre şefii guvernelor Răspunzînd la o întrebare a

U.R.S.S. şi S.U.A. aceluiaşi corespondent, şeful gu­

N. S. Hruşciov a declarat că vernului sovietic a declarat că preşedintele S.U.A. cu inima des­
consideră totdeauna utile orice între U.R.S.S. şi S.U.A. nu s-a chisă, îl vom trata cu kvas ru-
consultări cu prietenii. Ele con­ precizat ce anume probleme tre­ se|se', cu plăcinte', cu şaşlîk cauca­
tribuie la o mai bună înţelegere buie discutate. Vor fi probabil zian, ou pilaf Uzbek. Guvintele
noastre vor fi sincere, cordiale.
In legătură cu această aş a problemelor. S-ar putea ca, în- discutate toate problemele în le­ cînd eşti invitat. In declaraţia Pe vremuri, a spus N. S. Hruş­ m /% i]i> II O
vrea să mă refer la întîlnirile tr-o formă oarecare, a declarat gătură cu „topirea gheţii“, aşa sa, primul ministru al Canadei, ciov exista obiceiul să se lase
şi convorbirile avute cu primul el, să avem schimburi de pă­ cum bine a spus, în legătură cu Diefenbaker, a salutat vizita mea Programul 1 : 8,30 Muzică; 9,00 „In cîntec, joc şi voie bună; 23,00 Muzică
ministru al Marii Britanii, dom­ reri. aceasta preşedintele Eisenho­ în Statele Unite, Har în Canada
nul! Macmillan, în timpul vizi­ vacantă" — concert de muzică uşoară; de dans.
tei sale în Uniunea Sovietică, Problema asigurării păcii, ă wer. nu m-a invitat, a spîls N. S.
în februarie a.c. Fără îndoială spus în continuare N. S. Hruş­ 10,00 Gîntece din trecutul de luptă a] Programul II: 14,07 Formaţii de so­
că aceste întîlniri au avut un ciov, nu constituie un obiect de Apoi a fost pusă întrebarea Hruşciov. De ce să mă gîndesc
mare rol în îmbunătăţirea rela­ discuţie pentru ţările lagărului ce loc va ooupa în tratative pro­ poporului' nostru; 10,30 Muzică popu­ lişti de muzică uşoară din ţările prie­
ţiilor dintre ţările noastre. Ele socialist. Ele aprobă toate ac­ blema Berlinului şi a Tratatului
au dus, de pildă, la încheierea ţiunile guvernului sovietic în a- de pace cu Germania. La aceas­ lară romînească; 12,00 „Ne leagă a- tene care ne-au vizitat ţara; 14,30 Mu­
unui nou acord comercial, a- ceastă direcţie, aşa cum apro­ tă întrebare N. S. Hruşciov a
vantajos atît pentru Anglia, cît băm şi noi acţiunile întreprinse răspuns că, în primul rînd, tre­ la această problemă, a adăugat armele în tindă înainte de în­ celeaşi năzuin{i“ — emisiune de cîn­ zică populară romînească; 16,15 Mu­
şi pentru Uniunea Sovietică. Şi, în această direcţie de guvernele buie lichidate urmările celui
acestor ţări, fie socialiste fie ne- de-al doilea război mondial, tre­ N. S. Hruşciov, dacă ea nu ni ceperea tratativelor. Dvs. însă, tece de tineret; 13,05 Uverturi şi pot­ zică uşoară; 16,30 Gîntece haiduceşti şi
dacă între ţările noastre există socialiste. buie încheiat Tratatul de pace
acum probleme litigioase, nere­ cu Germania. Problema Berli­ se pune ? ă spus în continuare N. S. Hruş- puriuri; 14,30 „In pas voios“ — emisi­ jocuri populare romîneşti; 17,35 Solişti
zolvate, acestea nu mai sînt pro­ In ce priveşte întîlnirea cu nului nu constituie decît o con­
bleme privind relaţiile dintre preşedintele Eisenhower, a spus secinţă a problemei germane, Un corespondent francez a în­ ' ciov, adresîn'du-s’e' coresponden­ une de cîntece şi marşuri ostăşeşti; de muzică uşoară; 19,00 Tribuna r a ­
N. S. Hruşciov, ea este o întîl­ N. S. Hruşciov a declarat că îm­
tului american, vreţi să invităm 15,10 Muzică uşoară sovietică; 16,15 dio : Cultura nouă a patriei noastre
un oaspete şi să-i arătăm cum
trebat : Dacă nu de mult primul Vorbeşte Moscova; 17,25 „Tineretul lu­ de Pa vel Ţugui; 19,40 „Compozitorii

ministru a renunţat la vizita în se fabrică rachete. Aceasta este mii cîntă pacea şi prietenia" — pro­ întîmpină cu noi creaţii Ziua Marii

ţările scandinave din cauza u- inadmisibil, a repetat şeful gu­ gram interpretat de solişti şi formaţii Sărbători“ cîntece de Sabin Drăgoi;

nor declaraţii Ostile făcute în vernului sovietic. de tineret, participante la Festivalurile 21,15 Muzică de dans; 23,15 Concert

aceste ţări, nu va renunţă el Declaraţia să a provocat â- mondiale ale tineretului; 18,30 Muzică de muzică din opere; 23,52 Muzică de
oare să viziteze Statele Unite plauzele furtunoase ale partici­ uşoară de H. Mălineanu; 20,20 Noapte dans.

ţările noastre — Anglia şi Uni­ panţilor la conferinţa de presă. bună, copii; 20,30 Gronica evenimente­ Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
unea Sovietică — ci în primul lor internaţionale; 20,40 Muzică de
rînd dintre ţările N.A.T.O., in­ nire între reprezentanţii a două prejurările te obligă să ai de a ale Americii dacă şi acolo vor Adresîndu-se ziariştilor N. S. dans; 22,30 La sfîrşit de’ săptămînă, 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20 00; 22,00;
clusiv Anglia, pe de o parte, şi state şi nu poate înlocui conferin­ face ou două state germane. Per­ avea loc asemenea manifestări ? 23,52 (programul I) 14,00; 16,00’
ţa şefilor de guverne, despre oare spectivele oa ele să fie reunifi- Hruşciov şi-a exprimat speran­ 18,00; 21,00; 23,00 (programul li).
s-a vorbit mult în presă. Eile nu Problema nu a fost pusă în
ţa că cele spuse de el jj

Uniunea Sovietică şi celelalte se contrazic, nu se exclud reci­ cate într-un viitor apropiat nu termenii cei mai potriviţi, a spus interpretate în mod ]ust. El In­
Timpul probabil în regiunea noastrăţări socialiste — pe de altă par­ proc.
sînt reale. Dacă această situaţie N. S. Hruşciov. Am renunţat la tenţionează să vină în Statele

te. De aceea, noi afirmăm cu N. S. Hruşciov a subliniat că, va fi apreciată în mod raţional, vizita în ţările scandinave nu Unite cu inima deschisă şi fără Pentru 7 august 1959, vreme ziua între 24 şi 29 grade. Aver­

deplin temei că întîlnirile şi con­ după părerea guvernului sovie­ încheierea tratatului de pace va pentru că acolo s-au făcut de­ nici un gînd ascuns, pentru a relativ călduroasă cu cerul se locale de ploaie în zona de
vorbirile noastre cu domnul Mac- tic, în statutul Berlinului nu se fi posibilă. claraţii ostile, ci pentru că gu­ pline capăt războiului rece, ă schimbător, temporar noros în munte.
mijilan au fost utile şi rodnice. pot produce nici un fel de modi- N. S. Hruşciov a subliniat po- vernele şi partidele din aceste realiza. înţelegerea reciprocă, a cursul zilei. Vînt moderat din
Putem cita multe alte exemple ficări cît timp se desfăşoară tra- ¦ ziţiă contradictorie a celor care ţări nu şi-au apărat suficient de contribui la asigurarea păcii în sectorul vest şi nord-vest. Tem­ Pentru următoarele trei zile
peratura uşor variabilă, va oscila vremea în curs de încălzire cu

¦cîn’d contactele dintre conducă-' tativele. Guvernul sovietic s-a vorbesc despre pace, dar nu vor activ oaspetele de atacuri. Ele lumea întreagă. noaptea între 12 şi 16 grade, iar cerul variabil.

jRedacfla şl administraţia ziarului şţţ. 8 Marile nr, 9. Jelefoni 188 j 1891 75. .Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale I'.t >K. nr. 2363ZQ din Q noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafica al« — Deva.