Page 26 - 1959-08
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr: 1439
Cartea —un bun întrecerea dintre gospodăriile agricole colective ^VVW vA/
al tuturor oamenilor
Colectiviştii din Petreşţi îşi CĂRŢI APARUTE
muncii îndeplinesc angajamentul Niculaie Moromete
de M. PREDA
Pentru colectiviştii din Pe- lucrări de calitate, precum şi fe daţi 6 boi şi au fost cumpărate Prin publicarea unui fragment ( revăzut de autor) din ro
treşti, raionul Sebeş, chemarea lul în care sînt îndeplinite nor din fond propriu 4 vaci de lapte.
O scurtă incursiune în anii în instituţii şi întreprinderi s-'au Ia întrecere lansată de G.A.C. mele. împărţirea culturilor prăşi Pentru întreţinerea animalelor, manul „Moromeţii", Editura Tineretului pune la îndemînă pio
'dominaţiei burghezo-moşierimii difuzat 42.648 volume. „1 Mai“ din Nădăştia Interioa toare pe echipe şi familii a avut gospodăria a însămînţat 25 hec
in Rominia in privinţa editării şi ră a însemnat punctul de plecare drept rezultat depăşirea angaja tare cu trifoi, 2 ha. cu porumb nierilor şi şcolarilor acele pagini de mare valoare artistică din
difuzării unor opere de valoare Setea de cultură creşte conti spre obţinerea de însemnate rea mentului privind prăşitul porum furajer şi a curăţat 15 hectare
ne edifică deplin asupra „intere lizări în scopul întăririi econo- bului şi sfeclei de zahăr, eîec- de fîneţe. De asemenea, angaja opera cunoscutului scriitor Marin Preda, care pot fi citite şi în
sului" pe care clasele dominante nuu. In perioada relatată, o sin mico-organizatorice a unităţii Fuîndu-se pe cele 37 hectare, pa mentul de a confecţiona 80.000
îl acordau culturalizării maselor. gură librărie din Petroşani, a lor. In angajamentul lor de răs tru prăşi Ie în loc de trei, cît pre bucăţi cărămidă în vederea con ţelese de copii
Operele lui Eminescu, Creangă, difuzat pentru mineri cărţi teh puns Ia chemare, fiecare cifră vedea angajamentul. De aseme struirii unui grajd este pe cale In acest volum este înfăţişată viaţa fiului de ţăran Niculaie
Sadoveanu, Caragiale, Slavici nice şi de literatură beletristică a fost trecută numai după ce, nea, îngrijirii culturii de grîu, de a îi îndeplinit. Pînă acum au
etc. se bucurau de edita populari în număr de 7.790 volume. „Li în prealabil, s-a făcut o analiză colectiviştii i-au acordat mare a- fost deja arse 42.000 bucăţi că Moromete, care voia să înveţe carte. El s-a împiedicat de nenu
tate incit tirajul anual nu depă brăria Noastră" din Deva a des amănunţită a posibilităţilor, a tenţie. Aceasta a făcut ca anga rămidă iar restul sînt în lucru.
şea aproximativ 500 exemplare. făcut 7.213 volume diferite, iar satului pe care aveau să-I ex jamentul de a obţine cca. 2.000 mărate oprelişti, de barierele pe care regimul burghezo-moşie-
In librăriile particulare ca şi la cea din Alba lulia a livrat pen ploateze, a forţelor de muncă şi kg. la hectar să fie cu mult de Pentru mărirea fondului de ba
chioşcuri predominau Doxurile, tru ţărani muncitori peste 4.200. a tuturor factorilor care aveau păşit. Numai de pe cele 20 hec ză, din veniturile de peste 50.000 resc .le ridica în calea celor cu drag de învăţătură. Cum a izbu
iar „colecţia celor 15 lei" era în cărţi agrotehnice, ştiinţifice etc. contigenţă cu cifra respectivă. tare treierate pînă la 5 august, Iei realizate de gospodărie pînă
permanenţă „hrana sufletului" în luna august, suma de 5.000 tit Niculaie să înfrîngă aceste*bariere, care a fost preţul pe
pentru cei care erau, „dornici" Elocvent şi îmbucurător este Acest fel de a privi lucrurile,
să facă lectură. Cit despre pă faptul că în satele regiunii noa a făcut posibil ca în răspunsul care a trebuit să-l plătească, cum a reuşit el să biruie însăşi
trunderea cărţii la sate, tabloul stre există peste 3.500 cititori Ia chemare să fie trecute angaja
era şi mai dezastruos. Abia da care primesc cartea prin poştă, mente reale, care se puteau tra înapoierea părinţilor săi, care nu înţelegeau rostul şi importan-
că manualele şcolare puteau fi numărul acestora sporind, citi duce în fapte, aşa cum de altfel
cumpărate de cei nevoiaşi. torii mai vechi desfăşurînd o lar s-a şi întîmplat. Cîteva aspecte Iy ţa învăţăturii — iată în cîteva cuvinte ideile esenţiale, proble
gă muncă de lămurire pentru din munca harnicilor colectivişti mele pe care le dezbate autorul în cele 2-300 de pagini ala
Partidul Muncitoresc Romîn, antrenarea şi a altor tovarăşi în dovedesc cu prisosinţă temeini
prin grija permanentă pe care această activitate de ridicare a cia acestei afirmaţii. Astfel, con cărţii.
o poartă celor ce muncesc, a nivelului, cultural. ducerea gospodăriei a propus ca
asigurat o largă răspîndire a munca de întreţinere, pentru a Capacitatea de a-l reţine pe cititor, de a-i transmite emo-
cărţii în mase. Literatura politcă este de ase da rezultate cît mai bune şi pen
menea mult căutată de oamenii tru cointeresarea colectiviştilor, 'iţiile eroilor se resimte permanent, vădind încă odată vigurosul
In editurile noastre apar as muncii. In sprijinul afirmaţiei să fie organizată altfel decît în
tăzi cărţi. î.n tiraje mari. Este de folosim doar două cifre. In răs anul trecut. De aceea, adunarea au obţinut o producţie medie de Iei a fost repartizată la fondul *talent cu care Marin Preda mînuieşte condeiul. Í
ajuns să amintim doar operete timpul de aproximativ 5 luni au generală a hotărît ca în cadrul
lui I. L. Caragiale în anii de fost cumpărate peste 4.000 vo echipelor, culturile prăşitoare să 2.892 kg. la hectar. Dacă vorbim de bază. Din restul veniturilor Zborul şoimului >
după 23 August 1944, care au lume din operele marelui Lenin, fie împărţite pe familii şi în fie de producţia obţinută de pe ce băneşti s-a împărţit colectivişti
fost date paselor de cititori în iar din „Opere Alese" de Marx care săptămînă să se facă şe î
număr de cca. 700.000 exem au fost difuzate prin cîteva^ li dinţe de analiză unde să se evi le 7 hectare însămînţate experi lor cîte 3 Iei la zi-muncă.
plare, în timp ce înainte de 23 brării peste 700 volume. denţieze cei care au efectuat
August 1944, întreg tirajul nu menta! cu grîu „Cenad", putem Aceste cîteva exemple dove de M. MIHALACHE
a depăşit 2.000 volume. Am prezentat cîteva cifre. Im
spune că gospodăria din Petreşti’ desc că membrii gospodăriei co l O carte scrisă cu pasiunea adevărului, cu căldura umanis-
portant este că în fiecare sat, în \mului socialist. O carte a eroismului unui brav fiu al clasei
cel mai îndepărtat cătun, cartea a obţinut cea mai mare produc lective „Ogor nou“ din Petreşti •muncitoare.
ţie pe raion Ia acest soi, recol- se apropie cu fiecare zi de înde Intr-un stil simplu, direct, în care fiecare cuvint exprimă
\înţelegere şi emoţie, este redată viaţa scurtă, dar bogată în con-
tînd în medie fa hectar 3.594 kg. plinirea angajamentului. După ' ţinut, a eroului utecist Constantin Godeanu.
Printre cei care au executat cum se prezintă culturile de po In anii cind umbra neagră a fascismului se ridica amenin-
l ţătoare deasupra ţării, C. Godeanu, alături de alţi luptători, răs-
lucrări de întreţinere de calitate, rumb, sfeclă de zahăr şi cartofi, \pîndea cuvîntul partidului, din care sorbea învăţătură, înflăcă
rare, putere de luptă.
evidenţiindu-se atît Ia prăşit, ne putem da de pe acum seama > Dar într-o noapte a fost înhăţat. Nici o tortură însă, nici
;o suferinţă nu l-au putut frînge. Peregrinările sale prin închisori
plivit, cît şi Ia strîngerea recol că şi Ia aceste culturi, angaja Hau sfîrşiţ numai odată cu eliberarea ţării noastre.
tei, se numără familiile colecti mentul luat de colectiviştii din Inrolindu-şe alături de pandurii diviziei „Tudor Vladimi-
' rescu" pleacă pe frontul antifascist, unde cade ca un viteaz,
viştilor Laurenţiu Pfaff, Ecate- Petreşti va fi realizat. In felul \răpus de gloanţe.
rina Motel, Margareta Thut, loan acesta, gospodăria agricolă co
Broer, Matei Dengl şi alţii. lectivă din Petreşti se va situa „Zborul şoimului"''este o carte despre un tinăr care a îrwă-
printre gospodăriile fruntaşe din >’ţat să zboare spre comunism.
fn sectorul zootehnic de ase regiune, care îşi vor îndeplini şi
menea s-au făcut unele progrese. depăşi angajamentele luate.
Astfel, au fost contractaţi şi pre R. BUDIN
Cifrele realizate la difuzarea a devenit nelipsită din casa fie
cărţii prin mijloacele şi metode cărui cetăţean. Oamenii citesc.
G . A, C . din G eoagiu poale devenile care ne sînt la îndemînă, vor Şi asta este foarte bine. „Socia
besc de ta sine despre cerinţele, lismul începe acolo unde milioa
setea de cultură nouă, pe care o ne de oameni îşi însuşesc cultu
manifestă oamenii muncii. In ră", spunea Lenin. Şi oamenii o gospodărie fruntaşă * 01
primul semestru al anului 1959, noştri, oamenii aceştia ai vremu
în regiunea noastră au fost rilor noi pe care le trăim şi le Pe Ia începutul anului 1953,
26 de familii de ţărani muncitori
difuzate numai la sate 44.500 făurim prin munca noastră, sînt din Geoagiu, raionul Orăştie, au 'Pentru întărirea economică şi — colectiviştii au hotărît să vîn-
de volume, cărţi cu con convinşi pe deplin de acest lu constituit gospodăria agricolă co dezvoltarea continuă a G.A.C., dă statului la achiziţii, încă
ţinut adecvat. Această realizare cru. Oamenii fac aprecieri asu lectivă „Drumul lui Lenin“.
nu este unică. Cartea prin poş pra cărţilor, studiază conţinutul Printre primii care s-au înscris imediat după ce satul a fost com 20.000 kg. de grîu.
tă a fost expediată abonaţilor, şi-şi însuşesc tot ceea ce este bun în gospodărie au fost comuniştii
in număr de 82.352 volume, iar şi util pentru folosul lor. Aurel Purcel, Andrei Murgu, plect colectivizat, organele de Din vînzarea produselor gos
prin cete 166 ştanduri organizate partid şi de stat au acordat un podăriei, se va realiza în acest
C. NICODIN Alexandru Pera şi alţii. încă din sprijin preţios consiliului de an, conform planului de pro
primul! an, munca în colectiv, cu conducere al gospodăriei. Au ducţie, un venit de 1.959.800 lei.
mijloace mecanizate, şi-a ară îndrumat pe colectivişti să în- Va oreşte şi fondul de bază al
tat roadele, mult mai bogate sămînţeze la timp porumbul, ce-i gospodăriei la peste 1.000.000
PIONIERI IN EXCURSIE le 107^ ha. cu trifoi şi 5 ha. cu lei.
grWospîtodJailprii-fniin-Qdiţ-viilindruaTlţeîn-ndri.n....... sat. lucernă în culturi ascunse, 8 ha. Dar, pentru realizarea venitu-
Un grup de pionieri de la casa lupta în ilegalitate a P.C.R. pen Şi, an de an, veniturile colecti cu borceag_2uhaJe'îib^fftrJiă fu-
oionierilor din Sebeş a făcui- n tru înfăntrtiran incm-ortipi nrrrtn. viştilor au crescut. In anul tre gurării unei puternice băze'fufâ- . « to o i/ţ ţf
excursie de mai multe zile vizi- te de ia 23 August 1944. Tot la cut, de pildă, colectivistul Aurel
tind Vinţu de Jos, Teiuşul, Cîm- Cluj au vizitat casa pionierilor, Purcel a dus acasă pentru ce jere pentru animale. De aseme podariei colective trebuie să h o
le 315 zile-muncă efectuate în te cu toată tăria fiecare colecti
oia Turzii şi Clujul. parcul „Babeş" şi multe altele. G.A.G., 1.662 kg. cereale, 472 nea, pentru sporirea veniturilor, vist.
La Cluj, pionierii din Sebeş au La sfîrşitul celor cîteva zile kg. cartofi, 31,5 kg. brînză, 20,5
kg. lînă, 47 litri ţuică, 45 litri colectiviştii au fost îndrumaţi să
vizitat grădina botanică, muzeul de excursie, pionierii din oraşul vin, 1.800 kg. furaje, 3.760 lei cultive 20 ha. cu legume şi zar E adevărat că sînt mulţi co
zoologic, fabrica de porţelan, fa şi importante cantităţi de fructe, zavaturi, 30 ha. cu sfeclă de za lectivişti harnici ca Aurel Purcel
brica „Jdnos Herbak" etc. La Sebeş s-au întors acasă recreaţi legume şi zarzavaturi, zahăr, hăr, 20 ha. cu orzoaică, 35 ha. loan Batrău, Valeria Dudas şi
„Jdnos Herbak" ei au avut o în- ulei comestibil etG, Majoritatea
tîlnire- cu un vechi membru de şi cu noi cunoştinţe despre rea colectiviştilor au realizat în anul cu floarea-soarelui, 10 ha. cu tu alţii, care muncesc neobosit zi
partid, care le-a vorbit despre trecut venituri similare. Alţii,
lizările regimului nostru demo care au efectuat mai multe zile- tun şi 6 ha. cu mentă. Producţia In Sospodărie, ştiind că
------------- ---------- muncă au primit venituri şi mai acestor culturi a fost contractată astfel luptă pentru întărirea gos
crat popular. mari. Colectivistul Gostică Ivan cu statul. Colectivişti au mai
a efectuat anul trecut 369 zile- contractat cu statul 10.000 kg. podăriei şi pentru creşterea pro
IULIAN IONAŞ priilor lor venituri. Există însă
corespondent grîu, 21.000 kg. porunb, 15.000 Şi din aceia care nu participă cu ANUNŢ
kg. cartofi, 475 kg. lînă, 314 kg. Regularitate la lucru în gospo Cooperativa meşteşugărească „Moţul“ din Baia de Criş, ct
secţii de producţie în Baia de Criş, Vaţa, Toineşti, Ţebea, Brad,
O unitate fruntaşă brînză telemea şi — pnă la 1 Gurabarza, Băiţa etc., execută diverse lucrări pentru populaţie
atit cu materialele clienţilor cît şi cu materialele cooperativei.
De la înfiinţat*a ei, întreprim realizat economii în valoare de septembrie a.c. — 20.(170 litri Neparticiparea tuturor colec
derea de gospodărie orăşenească 374.000 lei. Oricine poate să se adreseze cooperativei pentru a cere să
lapte de vacă. Din produele con tiviştilor la muncă, face ca u- i se execute:
Sebeş a desfăşurat o largă ac Printre secţiile întreprinderii
tractate, o parte s-au i livrat nele lucrări din gospodărie să încălţăminte după comandă, reparaţii încălţăminte, confet-
ţium bărbăteşti şi femeieşti, confecţiuni de cojocărie, confecţii de
statului. Astfel, s-au livrf în în stagneze. Aşa, de pildă, din lip binale şi mobilă, dărăcit de lînă şi cîlfi, lucrări de fierărie, con
tivitate. Astfel, au fost create cu activitate mai rodnică se nu muncă, Alexandru Pera 402 zile- tregime cantităţile de hă şi sa braţelor de muncă, la con strucţii, zidărie şi dulgherie, zugrăveli, frizerii, ţesătorie, olă-
pînă acum 11 ramuri de activi mără transportul în comun, un munca, Andrei Murgu 434 zile- brînză contractate, pe ca gos struirea grajdului, — a cărui rie, fotografii, tinichigerie, îngheţată.
podăria a .primit 22.159 bî. Au fundaţie şi soclu s-au terminat
tate. Peste tot colectivele de de planul a fost depăşit cu 22,7 muncă etc. Tarifele sînt convenabile, lucrările se execută prompt şi de
calitate.
muncă depun strădanii pentru la sută. Cele mai însemnate e- Veniturile mari obţinute din fost livrate şi importanheanti- — nu se mai lucrează de circa
realizarea sarbinilor de plan, conomii s-au realizat la ramura munca în gospodărie au permis tăţi de legume şi zarzavuri pe două luni. Cele 270.000 bucăţi -'W V NAO.'-\AV'-WV'MVU
pentru realizarea de cit mai mari electricitate, economii care de multor colectivişti, cum sînt Va- care s-a încasat 14.859 Ie Gos cărămizi care s-au confecţionat
podăria a mai vîndut urâţilor
economii. păşesc suma de 30.000 lei. De sile Stoica, Gheorghe Zerbea, de stat mere de vară, cai, 240 pe plan local în scopul construi
asemenea, prin folosirea muncii Iacob Aron, Augustin Borza şi kg. brînză şi 112 miei poare rii grajdului, sînt supuse dete
Semestrul 1 al acestui an a voluntare la lucrările de electri alţii, să-şi construiască case noi. a primit 21.130 lei. Gantitia de riorării, deoarece nu sînt clădi
fost pentru colectivul de aici ficare rurală s-au realizat eco Belşugul colectiviştilor a atras, lapte de vacă care urmaă se te în cuptoare pentru ars. Din a-
deosebit de fructuos. Planul de nomii la preţul de deviz în va treptat, atenţia tuturor ţăranilor livreze statului pînă la sep celaşi motiv a mai rămas încă
producţie globală a fost depăşit loare de 133.000 lei. muncitori din Geoagiu. Pe la tembrie, s-a livrat în înţyime de recoltat trifoi, fîn şi alte
cu 2,4 la sută. Totodată s-au începutul anului în curs, la în plante furajere, gropile pentru
demnul comuniştilor şi deputa pînă la 6 august, obţinlu-se însilozarea a circa 100 de vagoa
Biblioteca căminului cultural din Gîrbova, raionul Sebeş, ţilor, ei au intrat cu toţii în rîn- 28.000 lei. Acest fapt a fi po n e plante furajere necesare în
este bine dotată cu cărţi. Cu toate acestea, de multe ori, duriUe colectiviştilor. Acum, sibil datorită amenajării unui hrânirea animalelor încă n-au
ţăranii muncitori nu pot să împrumute cartea dorită pen G.A.C. „Drumul lui Lenin“ în grajd provizoriu unde afost fost săpate, arăturile de vară se
tru că bibliotecara Agneta Bekert, pune lacătul pe uşă truneşte toate cele 562 familii strînse toate vacile gosptriei, realizează cu încetineală etc. De
şi pleacă cine ştie unde. Programul afişat pe uşă, ră- ale satului. Suprafaţa de teren pînă la terminarea noulurajd toate aceste lipsuri, care frînea-
mîne astfel o bucată de hîrtie fără nici o valoare. s-a mărit şi ea, la 1.496 ha. din cu o capacitate de 100 ’aci, ză dezvoltarea economică a
care 1.243 ha. arabil. Gospodă grajd care a început să son- G.A.G., nu sînt străini tovarăşii
ria are 203 ha. de păşune şi fi struiască în acest an. din comitetul comunal de partid
neţe, 14 ha. livezi, vie, pepiniere Intrucît treieratul grîulros- (secretar tov. Ştefan Popa), nici
etc. A crescut şi şeptelul gospo podăriei este pe terminatriul cei de la Sfatul popular Geoa
dăriei. Bl numără acum 210 bo contractat a început să fieja giu (preşedinte tov. Petru Du-
vine din care 98 vaci în lacta- transportat la baza de rejio- daş). Cu toate acestea, ei în-
ţie, 315 oi, scroafe, stupi siste nare a G.R.R. din OrăştDat tîrzie să^ ia măsuri corespunză
matici etc. Fondul de bază al fiind recolta mare de g la toare, să acorde un sprijin mai
ha. —• în medie peste 2.4cg. substanţial consiliului de con
gospodăriei a crescut la 851.569
lei. ducere al gospodăriei colective.
O cerere justificată Este de datoria Comitet ului
raional de partid Orăştie, să
controleze în mod mai eficace
Pentru prima dată s-a pus în concordanţă cu orele de nb munca la gospodăria respectivă,
circulaţie în vara acestui an, pe ale uzinei din Călan, şi ajin să ia cele mai potrivite măsuri
Valea Luncanilor un autobus pe lipsa abonamentelor. Ar \ie
ru ta : Luncani-Boşorod-Chiticl- ca I.R.T.A. şi uzina „Vic“- pentru ca participarea colecti
Strei Ohaba-Streisîngiorgiu-Că- Călan să satisfacă şi aceoe- viştilor la munca în gospodărie
rinţă a muncitorilor, carcg să fie asigurată.
lan-Hăşdat-H unedoara. zeci de kilometri pe jos.
Folosul adus de această cursă E. B.
CITITORII ÎNTRE E I: satelor înşirate pe Valea Lunca Şi încă ceva: de ce dă PLEXIGLAS întăritor în toate stările de oboseală fizică. Produce poftă
— E glumeaţă rău bibliotecara noastră. O căutăm de cîteva zile nilor, este de nepreţuit. după-masă cursa circulă ii de mîncare, măreşte puterea de muncă.
între orele 8 şi 11, aşa oum scrie la program, dar ea ne păcăleşte de fie- pînă la Boşorod şi nu fa DEŞEURI
bare dată. Pleacă „pe teren“,,. Totuşi, pentru o cît mai bună Luncani? Trebuie să să
deservire a tuturor călătorilor cont că sini atîţia lucrări Cumpără
I.F.E.T.-ului de la Luncae
şi pentru un cit mai mare ran I.I.S. CELULOIDUL
dament al cursei, ani avea ceva au nevoie de cursă tocim- Bucureşti
de spus. Cei peste 30 de munci
tori din satele de pe traseu nu bătă după-amiază. str. 30 Decembrie nr. 54
se pot folosi de această cursă, Telefon : 15.45.54.
în primul rină din cauza orariu- ION MARIN
lui de circulaţie, care nu este în coresponc