Page 29 - 1959-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Anul XI Nr. 1440
ZIUA
întregul nostru popor sărbătoreşte
astăzi pe acei care scot la lumina zi­
lei cărbunele, fierul, aurul şi celelalte
comori ascunse în adîncurile pămîn-
tului. Sărbătorirea în fiecare an a
„Zilei minerului" constituie o dovadă
a grijii şi prejuirii pe care partidul şi zat toate minele vechi. Aceasta a dat
guvernul, regimul democrat-popular o
acordă bravilor noştri mineri. Hulită
şi dispreţuită de fostele clase exploa­
tatoare, munca eroică a minerilor se
bucură azi în patria noastră de cea
mai înaltă cinstire. A devenit o tra­
diţie pentru minerii noştri, ca în fie­
care an, cu ocazia sărbătoririi zilei
lor, să treacă în revistă realizările ob-
--ţinute în îmbunăiătirea condiţiilor de
muncă şi de trai.
Anii care au trecut de Ia eliberarea
patriei sînt încă putini la număr. Cit
de mult s-a schimbat însă în aceşti
ani viaţa minerilor noştri!
Minerii mai vîrstnici din Valea Jiu­
lui, din Ghelar şl Teliuc ca şi cei din
Munţii Apuseni îşi aduc încă bine a-
minte de truda grea de ocnaş cu care
erau siliţi să scoată la suprafa{ă căr­
bunele şi celelalte bogăţii din adîncu-
rtie munţilor. In goana lor după pro­
fituri cît mai mari, capitaliştii romîni
în cîrdăşie cu capitaliştii străini, au
exploatat în mod prădalnic zăcămin­
tele carbonifere şi metalifere ale regiu­
nii noastre, deschizînd fronturi de lu­
cru numai acolo unde stratele şi fi­
loanele erau mai bogate. Ca aceasta
se adaugă exploatarea nemiloasă a
muncii minerilor. Zeci de ani în şir
uneltele de bază în mineritul din tara
noastră au fost dalta, ciocanul, tîrnă-
copul, sfredelul de mînă. Executarea
manuală a celor mai multe operaţii,
lipsa aproape totală a măsurilor de
protecţie a muncii, subalimentaţia cro­
nică, duceau ia vlăguirea şi îmbolnă-
vire'a muncitorilor mineri, la distruge­
rea lor fizică.
Exploatarea prădalnică a subsolului
şi lipsa măsurilor de securitate dădeau
naştere Ia numeroase catastrofe mi­
niere. Numai în explozia de la Lupeni
din anul 1922 şi-au găsit moarfea 82
mineri, iar în explozia din 1940, au
fost omorîti şi răniţi peste 50 mineri.
Minerii s-au ridicat cu hotărîre la
luptă împotriva condiţiilor neomeneşti
ue muncă şi de viaţă, împotriva sîn-
geroasei exploatări şi asupriri capita­
liste. Eroica grevă a minerilor din Lu­
peni, reprimată cu sălbăticie de regimul
burghezo-moşieresc la 0 august 1929,
s-a înscris ca una din paginile glori­
oase din istoria luptei clasei muncitoa­
re din tara noastră. In ciuda cruntei
terori a poliţiei şi jandarmeriei, fără
să se sperie de tribunalele şi închi­
sorile regimului burghezo-moşieresc, mi­
nerii din Valea Jiului, din Munţii A-
puseni şi din alte părţi ale regiunii,
însufleţiţi la luptă de partidul comu­
nist, s-au opus cu fermitate politicii
guvernelor burgheze îndreptată spre
intensificarea exploatării maselor mun­
citoare.
Ideile pentru care au luptat minerii,
năzuinţa lor spre o viaţă mai bună
s-au înfăptuit în anii regimului demo­
crat-popular. Ca urmare a politicii de
industrializare socialistă a tării dusă
ue partidul şi guvernul nostru, indus­
tria extractivă a luat un puternic a-
vînt. In industria cărbunelui s-au des­
chis mine noi, cum este cea de la Uri-
cani, s-au redeschis minele Vulcan şi
Duminică 9 august 1959
MINERULUI
Lonea I şi II, s-au lărgit şl moderni,
posibilitate minerilor noştri să extragă
anul trecut o cantitate de cărbune de
2,6 ori mai mare decît în 1938 şi de
aproape două ori faţă de 1950. Un
mare avînt a luat şi extracţia minereu­ vor primi încă 900 apartamente mo­
rilor de fier la minele din Ghelar şi derne şi confortabile.
Teliuc, care satisfac într-o măsură tot
mai însemnată cerinţele industriei noa­
stre siderurgice în plină dezvoltare.
Creşterea producţiei de cărbune şi
minereuri s-a făcut în cea mai mare
măsură pe baza Introducerii tehnicii
noi şi a mecanizării lucrărilor grele lului de trai al minerilor este creşte­
care cer un volum mare de muncă.
Industria carboniferă a primit din desfăcute în centrele miniere. In cursul
partea tinerei noastre industrii con­ anului 1958, de pildă, prin magazinele
Mineri, ingineri şi tehnicieni din Valea Jiuluistructoare de maşini, peste 80 de ti­ de desfacere a produselor industriale
puri de maşini şi utilaje miniere în s-au vîndut minerilor din Valea Jiu­
cantităţi din ce în ce mai mari şi de lui aproape 7 milioane metri ţesături,
calitate ITuliă, printre care maşini de
extracţie, maşini de încărcat cărbune,
benzi cu raclete, benzi transportoare,
maşini de încărcat, locomotive electrice
cu acumulatori, locomotive diesel, etc.
In cursul primului plan cincinal s-au
investit 699 milioane lei pentru achi­
ziţionarea de utilaje pentru industria
cărbunelui, iar de atunci şi pînă în
prezent peste 500 milioane Iei.
Creşterea înzestrării minelor cu un
bogat parc de maşini şi utilaje a dus
la creşterea simţitoare a unora dintre
indicii de mecanizare. Mecanizarea per­
forării la lucrările de înaintare a cres­ nivelului de frai al celor ce muncesc
cut de la 57 la sută în 1951 la a-
proape 90 la sută în 1959, mecanizarea
tăierii cu ciocane de abataje şi a per­
forării în abataje a crescut de la 83,3
la sută în 1951, la aproape 95 la sulă
în 1959, mecanizarea transportului în
abataje de la 59,7 Ia sută în 1951, la
peste 75 la sută în 1959.
Pentru îmbunătăţirea calităţii cărbu­
nelui s-au luat de asemenea măsuri
de mărire a capacităţilor de spălare,
instalaţiile de preparare existente au
fost sporite, iar procesul tehnologic a
fost modernizat. Ca urmare a punerii
în funcţiune de noi linii tehnologice
a crescut considerabil capacitatea de
prelucrare a cărbunilor pentru cocs,
ceea ce contribuie în mare măsură la
asigurarea bazei materiale pentru dez­
voltarea industriei cocsochiirilce.
Grija partidului şi guvernului pentru
extinderea mecanizării muncii în sub­
teran ca şi măsurile luate în vederea
ridicării nivelului de trai al oamenilor
muncii au făcut ca munca şi viaţa mi­
nerilor să fie complect schimbate faţă
de trecut. Datorită mecanizării, efor­
turile fizice ale minerilor s-au uşurat
simţitor. Măsurile luate pentru îmbu­
nătăţirea aerajului, pentru extinderea
reţelei de apă potabilă, pentru asigura­
rea unei iluminaţii mai bune au dus la
îmbunătăţirea considerabilă a condiţi­
ilor de lucru în subteran. Suma de
peste 300 milioane lei cheltuită în ul­
timii ani de către statul nostru în ast­
fel de scopuri, este grăitoare în ce pri­
veşte grija pentru îmbunătăţirea condi­
ţiilor de muncă ale minerilor.
Sume importante se cheltuiesc în
fiecare an pentru a se asigura mineri­
lor condiţii mai bune de locuit şi de
culturalizare. Din 1951 şi pînă în pre­
zent minerii ţării noastre au primit
6.600 apartamente în blocuri conforta­
bile precum şi cămine pentru nefami-
lişti cu o capacitate de peste 15.000
locuri. Numai în .Valea Jiului s-au
. jconstruit în anii 1952-1958 Ia Uricani ^ Miini prieteneşti spre-a’ tale se
aproape 800 apartamente, la Lupeni
peste 600, la Petrila aproape 800, la
Lonea peste 550, la Petroşani peste
750, la Vulcan aproape 700 etc. A-
nul acesta minerii din Valea Jiului
Odată cu construcţia de locuinţe din
Valea Jiului şi în celelalte centre mi­
niere din regiune s-au construit nume­
roase şcoli, cluburi, cinematografe,
unităţi sanitare şi magazine noi.
Semnificativă pentru creşterea nive­
rea continuă a cantităţilor de ''produse
peste 600.000 perechi încălţăminte, 1.000
garnituri dormitoare, 450 garnituri de
mobilă de bucătărie etc. Cîştigul me­
diu al minerilor a crescut neîncetat ri-
dieîndu-se în Valea Jiului de Ia 674
lei în 1955, la 1.134 în 1958.
Măsurile luate de Plenara C.C. al
P..M.R. din 13-14 iulie 1959, asigură o
nouă şi simţitoare creştere a nivelului
de trai al oamenilor muncii din patria
noastră.
Minerii noştri s-au convins că mă­
surile luate de partid pentru ridicarea
sînt rezultatul muncii depuse pentru
dezvoltarea economiei naţionale, pentru
sporirea producţiei industriale şi agri­
cole.
De aceea, în adîncul minelor ca şi
la suprafaţă, ei depun eforturi pentru
a da o producţie mai mare, mai ief­
tină şi de calitate mai bună.
Sărbătorind Ziua minerului, siderur-
giştii şi constructorii, muncitorii din
transporturi, ţăranii muncitori şi inte­
lectualii de pe întreg cuprinsul regiunii
îşi îndreaptă gîndurile către acei care
muncesc în adîncimi, urîndu-le din
toată inim a: cinste muncii voastre
eroice !
Pe lingă multe alte realizări, la Gheţar, în anii puterii populare, s-a construit şi un club dl minerilor. Clu­
bul este dotat cu toate cele necesare pentru ca minerii să-şi poată petrece timpul liber în mod plăcut şi folosilor.
IN CLIŞEU: Vedere exterioară a clubului minerilor din Ghelar.
4 pagini 20 bani
D U P Ă ŞUTUL
DE NOAPTE
Nedumerit priveşte răsăritul,
Stergindu-şi fruntea grea de
năduşeală...
Să-nttmpine cu flori sărbătoritul,
S,pre gura minei oameni dau
năvală.
Şi flori şi cîniec, prind puţin
să-l m ire:
„La urma, urmei, iui-s aşa
viteaz“... cord în istoria minei Ghelar, a fost obţinut în ziua de 6 august
Răzbate-un zlmbet cald de
mulţumire,
Prin stratul gros de praf de pe
obraz.
Firimituri de cocs seînteietoare
Dau părului luciri de ameiist,
Intrecerea-i prilej de sărbătoare:
întinereşti, bătrine comunist /
OEPEIiE OE MINER
Mei iţi laşi din ginduri un
crimpei,
Şi nu odată-n poartă
pasu-ncelini_
E-o casă sitnplă-n rosturile ei,
Venişi ca oaspe, ai găsit
prieteni.
E-o uşă largă fără de zăvoare
In care gazda-ţi iese-n prag
zâmbind,
| ^ In casa lui popasu-i sărbătoare.
întind.
La loc de cinste, scaun îţi
aşează,
Să-nchtni cu el paharul te îmbie.
In cupă vinul roşu scinleiază,
Ca-n ochii gazdei — calda
omenie.
In casa lui petrecerea-i tot nouă,
El ţie-ţi toarnă in pahar dinţii,
De are un singur măr il taie-n
două,
Şi perna cea mai bună ţi-o pune
căpâtii.
A. ŞOIT
decoraţi cu prilejul Zilei minerului
Cu prilejul Zilei minerului,
printr-un decret al Prezidiului
Marii Adunări Naţionale a Re­
publicii Populare Romîne, pen­
tru merite deosebile în muncă,
au fost decoraţi cu diferite ordi­
ne următorii minieri, ingineri şi
tehnicieni din Valea Jiu lu i:
EXPLOATAREA A4INIERA
LUPENI
Ordinul „Steaua Republicii
Populare Romîne“ clasa a V-a
Toth Itîliu şi Doboy P. Mihai.
„Ordinul Muncii" clasa Il-a
Kocsik Vicenţiu Mihai, Milic I
Iosif, Silvester A. Andrei, Da
mian Traian şi Farcaş Mihai.
„Ordinul Muncii“ clasa 11l-a
Sipoş L. Ludovic, Cociş Fr
Francisc, Heghy D. Dănilă, Be
seny A. Andrei, Delazenski Şte
fan, Maroşan Fr. Francisc, Fiaş
B. Ludovic, Bendea N. Nicolae,
Fîrtac Gh. Iuliu, Turlea D. Pe­
tru, Guyas V. Gheorghe, Davis
F. Ioan, Lipan A. Iacob, Hc-
ghedus A. Andrei, Rus Ladislau
Arpad, Nasztai Fr. Francisc. Su-
ciu I. Ioan, Ivoos Ladislau, Tom-
şa Ootavian, Nagy Adalbert,
Ocroglici Ioan, Popa Ioan, Ga-
Muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria mi­
nieră ! Luptaţi pentru îndeplinirea şi depăşirea planului
de producţie! Aplicaţi pe scară largă metodele de mare
productivitate! Folosiţi la maximum capacitatea utilaje­
lor ! Reduceţi continuu costul producţiei!
( Din Chemările C.C. al. P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a v
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). <
‘ - - - - - - «WSAA W W V * --------------------------------------------------------
SCHIMBURI DE ONOARE p/— ’*»/—'i—>/—>/—>t—*(—ir_si—¦ r*'i—•r**—f»
Ziua minerului este cinstită de minerii regiunii noastre cu r VÂ PREZENTĂM ]
rezultate deosebite în producţie.
L ---------------¦--------------- !
Zilele trecute au avut loc, la fiecare exploatare şi întreprin­
dere minieră, însufleţite schimburi de onoare. Gu acest prilej [M in e ri fruntaşi de Ia^
s-a extras peste plan mai bine de 1.000 tone minereu.
[exploatarea m inieră]
Dăm mai jos rezultatele înregistrate de cîteva dintre colec­
iLupeni• 1i
tivele exploatărilor la care au avut loc astfel de schimburi.
G H E LA R Intr-o singură zi s-au extras
la Ghelar peste plan 894 tone
de minereu.
Acest record, pentru că depăşirea aceasta constituie un re­
cu prilejul schimbului de onoare organizat în cinstea Zilei mine­
rului. In această zi toate echipele de mineri şi-au întrecut cu
mult sarcinile de plan. Cu acest prilej, echipa condusă de mi­
nerul Ion Pal şi-a depăşit planul cu 212 la sută, cea a Iui Ni-
colae Jiga cu 177 la sută, iar cea condusă de minerul Nicolae
Bucureştean şi-a întrecut planul zilei respective cu 126 Ia sută.
LUPENI Minerii de Ia Lupeni au hotă-
rît să-şi cinstească ziua dăruind
patriei mai mult cărbune. Pen-
tru traducerea în fapt a acestei hotărîri, zilele trecute ei au or­
ganizat două schimburi de onoare, care s-au încheiat cu rezul­
tate deosebit de valoroase. Cu acest prilej între sectoare şl în­
tre echipe s-a desfăşurat o însufleţită întrecere. Pînă la urmă a
cîştigat sectorul Iii, care a extras peste plan aproape 200 tone
de cărbune. Pe mină, planul celor două zile a fost depăşit cu ANDREf NAGY
484 tone. [ Şeful unei brigăzi de mineri din j|
U R IC A N I Şi minerii de Ia cea mai tî- [ sectorul II. Brigada sa şi-a depăşit ^
nără exploatare a Văii Jiului au
organizat un schimb de onoare.
[ sarcinile de plan pe luna iulie c u }
@ Ca şi în alte ocazii, brigăzile fruntaşe conduse de comunişti, f 10 la sută 2
® au obţinut rezultate frumoase. Cu acest prilej, s-au extras în
| afara sarcinilor de plan 155 tone de cărbune, de bună calitate,
Pentru a cinsti Ziua minerului
ŢEBEA cu cele mai frumoase realizări
© în muncă, minerii de la Ţebea
au organizat joi, 6 august, un însufleţit schimb de onoare —
al doilea în aceeaşi săptămînă. Şi de data aceasta harnicii mi­
neri s-au dovedit a fi la înălţime. In ziua respectivă, planul
de producţie pe mină a fost depăşit cu peste 17 ia sută.
Toate brigăzile au muncit cu însufleţire. Dar cele mai des­
toinice s-au dovedit a fi cele conduse de Nicolae Lăzăruţ, Teodor
Mareş, Victor Prundaru, Nicolae Gherman şi Horea A'tihuţ.
-------------- -iîCSUB———------------------------------------
bor Francisc, Filip Gheorghe. Barzu Gheorghe, Niculescu Va-
Gyula Adam şi Petrovici A. loan sile, Doroghi Florian, Diniş Mi­
ron, Puşcaş Ştefan, Hidişan Iu­
EXPLOATAREA MINIERA liu, Lăzărescu loan, Nagy N. Iu­
LONEA liu III, Bihaveţ D. Adalbert şi
Manea Gh. Valter.
„Ordinul Muncii“ clasa 11-a:
Smida I. Iosif şi Costinaş M. EXPLOATAREA MINIERA
Aurel. VULCAN
„Ordinul Muncii“ clasa Ill-a: „Ordinul Muncii“ clasa Il-a r
Sicoie Iosif, Ciriperu Vasiie şi Boyte Pavel.
Purcin Gheorghe.
„Ordinul Muncii“ clasa IlI-a:
EXPLOATAREA MINIERA Kurlender Martin Francisc, Jur-
PETRILA ca Moise Emil, Moraru Nicolae.
Fodor Arcadie, Nichelskj Iosif,
„Ordinul Muncii“ clasa 11-a : Vass Mihai şi Biro Emerik.
Maroşy Dominic.
EXPLOATAREA MINIERA
„Ordinul Muncii“ clasa 111-a: URICANI
Dîrlea Dumitru, Nagy Alexan­
dru, Andrei I. Ignat, Croitorii 1. „Ordinul Muncii“ clasa III-a:
Gheorghe, Crişan P. Petru II şi Pesitz Iosif şi Sorescu Gheorghe
Altman R. Rudolf. COMBINATUL CARBONIFER
EXPLOATAREA MINIERA „Ordinul Muncii“ clasa III-a:
ANINOASA luha-s Carol, Furdui Romulus,
Kereji Ladislau, Jic Jianu, Eis-
„Ordinul Muncii“ clasa Iî-a :
Săcăluş Petru II. !er Anton şi Somlo Gavrilă.
„Ordinul Muncii“ clasa IlI-a:
inerilor din Ţebea
Dr a g i t o v a r ă ş i m in e r i, bine ştiţi, îmi satisfac serviciul mili­
Vă scrie, de aici din Ploeşti, un tar. Adeseori mă gîndesc la zilele
ortac de-al dumneavoastră. După cum cind munceam in mina noastră, la
iimpui ciad porneam cu ' bucurie in
adîncul pămintului, in abatajul jrontal
sau cameră, pentru a da patriei cit
mai mult cărbune. ^ de brigadă în sectorul III. Bri-"J
t gada sa şi-a realizat sarcinile de 1
Cunosc din presă şi din scrisorile [ plan pe luna iulie în proporţie de ^
pe care le primesc că v-aţi pregătit
cu mult elan pentru sărbătoarea noa­ 100,3 Ia sută
stră, a minerilor, in condiţiile avîn-
iului general in muncă, cu care între­
gul popor intimpină cea de-a 15-a
aniversare a eliberării patriei noastre
de sub jugul fascist, şi că obţineţi
frumoase rezultate in depăşirea sarci­
nilor de plan pe care le aveţi.
Ca orice zi importantă din viaţa
patriei noastre dragi, Ziua minerului
este însoţită de aduceri aminte, de com­
paraţii, de priviri în prezent şi în
viitor.
In ce mă priveşte, vă pot spune
că am obţinut rezultate foarte bune în
pregătirea de luptă şi politică, în pre­
gătirea pentru a apăra cu cinste cuce­
ririle clasei noastre muncitoare. Fiţi si­
guri că voi munci cu şi mai mult sîrg,
pentru a fi un ostaş de frunte.
La reîntoarcerea printre dumneavoa­
stră, mă angajez să mă situez în şef de brigadă în sectorul VII in-^
rînăunle mineritor fruntaşi. m' vestiţii, şi-a întrecut sarcinile de ]
Vă doresc noi succese în muncă. : plan pe luna iulie cu 20 la sută. 1
. Sergent GLJGOR OLIVIU