Page 3 - 1959-08
P. 3
Nf. 1433 DRUMV h SOCIALISMULUI Pag. 3
«a '?¦
CRESC RÎNDURILE IN NUMAI 6 ANI
ORGflNIZOTIIliOR DE FDRTID Istoria sectorului chimic al comht- maistru lucrează Inginer. Nu e fum .i
naiului hunedprean, e In mare isio- mt e pm f, Doar un vag miros de{
Primirea de noi membri şi candi daţi de partid constituie pentru orga ria Hunedoarei. benzen. In celelalte secţii, la !el.
nizaţiile de bază din întreprinderi o preocupare permanentă. Ele acordă
multă.atenţie primirii în partid a muncitorilor care lucrează direct la ma începutul a fost prin 1953. Pe a- ^
şină şi care au o vechime de peste cinci ani în producţiej a muncitorilor tunci, pe vremea dn d aici lopeţile Un capitol, şi nu cel mai restrtns (
care luptă zi de zi pentru înfăptuirea politicii partidului şi guvernului nostru, brigadierilor răscoleau pământul, nu din istoria sectorului, U constituie oa- <
a acelora care sînt fruntaşi în muncă şi în activitatea obştească. se vorbea, nu se auzea de sulf, ben- merui.Majoritatea sini tineri. Virstat
zen sau baze piridinice. Citiva doar medie Pe sechr atinge 25-27 <
ani. Şi entuziaşti,, cum turnai tinerii $
- inginera, specialiştii constructori ^ ^ gxe/np/e.
Organizaţia Grupul de Activitatea or — răsfoiau schiţele sosite din Uni- Primul. In primăvara acestui an\
şantiere de ganizaţiei de
Secţia IÎ-t de bază de Ia construcţii bază de aci unea Sovietică şi visau cum va fi se defectase o vană la conducta prin-
această secţie privind mun
furnale C. S. se ocupă în nr. 1 in zilele cînd ele vor prinde viaţă, aipalăde aburi. Se pierdea energie, i
Petroşani ca de primire
Hunedoara deaproape de Pe atunci se vorbea mult de cocs, m » Puteaa !aceoperaţiile de pur-'
,. !di') a conducielor de artriaj, şi in*
de bateria l-a, ia care ctteva exca• p,lus, era an zgomot., un şiuer asur- fv
primirea în rîndurile membrilor în partid s-a îmbunătăţit simţi
şi a candidaţilor de partid a ce valoare făceau Ioc betoniştUor şi zi- zitor. Defectul nu putea fi remediaţi
lor mai buni muncitori din acti
vul fără de partid şi utemişti ca tor. Cei mai buni şi destoinici dărilor. decU la oprirea aburului pe întregy
re luptă cu abnegaţie pentru în muncitori constructori au fost a-
făptuirea sarcinilor de producţie Apoi, în discuţiile oamenilor a in- combinatul. Şi totuşi, trebuia. După\
şi constituie un exemplu bun traşi în activul fără de partid.
pentru ceilalţi muncitori din sec Ocupîndu-se cu grijă de educa tervenit un cuvlnt nou, cu rezonanţe mulie ohibzuieli, Nicolae S. Vlad,
ţie. rea şi antrenarea în muncă a ;fVaier Iacob, lăcătuş,¦ şeful e¦
Munca depusă în această di muncitorilor care fac parte din
plăcutei condensarea. Şi în ’55, oda
recţie a dat rezultate bune. In chipei de întreţinere, împreună cu
rîndurile membrilor şi a candi
daţilor au fost primiţi 11 mun tă cu prima baterie, a intrat In
citori fruntaşi ca tov. Ilie Ghe-
rase, Mihai Telescu, Nicolae activ, mulţi dintre aceştia au ce r ’p p n n n r încă dţiva inimoşi, au hotărît marea
Banu, tehnicieni ca Radu Coşa- funcţiune şi prima secţţe chimicăi
ra, GheorMie Croitorescu şi in ^ Exploatarea minieră Teliuc este una din cele
gineri ca Dumitru Bîrzuică şi rut să fie primiţi în rîndurile [ mai moderne exploatări de minereu din regiunea '1 condensarea. Se producea gudron. încercare. In costume de cauciuc, cu
Ioan Dinu. candidaţilor de partid. t noastră. In anii puterii populare a fost înzestra- neficiari se efectuează cu trenuri tractate de lo- ţ
Ită cu numeroase utilaje de mare capacitate me- mţinuşi de cauciuc, muncind numai ei
Consolidîndu-şi rîndurile, or Pînă acum această organiza [•nite să uşureze la maximum munca fizică a In ’57, în martie, intră In funcţiune
ganizaţia de partid din această pomului. Bunăoară, în prezent forarea găurilor
secţie a putut face o repartizare ţie a primit în rîndurile candida ide mină se execută cu ajutorul forezelor meca- comotive şi cu ajutorul funicularelor. -j ştiu cum şi în ce condiţii, după trei
proporţională a membrilor şi a ţilor de partid pe tov. Petru ' nice, încărcarea minereului în vagonete cu aju- subsecţla sulfat de amoniu, iar In
candidaţilor de partid pe locurile Trancă, zidar, Nicolae Vasile, itorul excavatoarelor, iar transportul lui la be-
de producţie. In acest fel ea şi-ă In ctişeul de faţă se poate vedea in prim ) mai a aceluiaşi an, debenzolarea. ore, frinţi de oboseală şi-au scos vata
asigurat controlul asupra desfă
şurării procesului de producţie plan funicularul Teliuc-Hunedoara. El a in tra t) din urechi — n-ar fi putut lucra alt
în toate compartimentele şi po Din gazul de cocs al celor două
sibilitatea de a interveni Ia timp în funcţiune la sfîrşitul primei decade a lunii 5
acolo unde se constată lipsuri. mozaicar, Ioan Osvald fierar- fel — şi au mers fiecare la trebu
Totodată ea are posibilitatea să iunie. Proiectat de către I.P.R.O.M.I.N. Bucu- -j baterii, Hunedoara producea gudron,
desfăşoare în permanenţă mun
ca politică şi să mobilizeze în betonist şi alţii. Ca membri de reşti şi construit în întregime cu utilaj romi- rile lor.
tregul colectiv la îndeplinirea partid au fost primiţi tov. Gheor- sulfat de amoniu, apă amonlacală,
sarcinilor planului de producţie ghe Budică, zidar, Victor Si ’Al doilea. Maistrul RudoLf Colce-
şi a angajamentelor luate în în mian şi Marcel Iliescu mecanici. nesc, constituie o ultimă expresie a ceea ce benzen brut, baze piridinice, nafta
trecerea socialistă.
poate fi numit funicular modern. j ria organizează 6 brigadă în care
lină brută. La nici un an gama pro
La biroul organizaţiei de bază duselor chimice se îmbogăţeşte cu sul intră Ioan Răducan, Constantin Para.
se găsesc în prezent 6 dosare
pentru candidaţi şi două pentru Prin introducerea tehnicii miniere noi se reduce (accentul pe ultimul a) şl curăţă vo
ful brut. Intrase în funcţiune desul
membri de partid, care urmează luntar saturatorul nr. 1 pentru a
furaren. Iar apoi, odată cu trecerea
să fie puse în curînd în discuţia simţitor consumul de materiale instalaţiilor rectificării benzenului în grăbi reparaţia capitală, a acestuia.
adunării generale. miinile celor ce aveau să exploateze In saturator sulfatul avea consistenţa
Şi organiza Consumurile specifice de ma colectiv de mineri, tehnicieni şi De remarcat este faptul, că'se secţia, lista produselor se măreşte ou betonului, aerul era închis, tnnăbuşi-
ingineri, pentru amplasarea judi armează atît în straturi groase
Staţia C.F.R: ţia de bază din teriale au o pondere apreciabilă cioasă a găurilor de mină şi fo cît şi în straturi subţiri şi că, benzenul tehnic pur, sulfura de car tor. Cînd oamenii, la terminarea lu
această unitate losirea la maximum a ciocanelor armăturile confecţionate la
în calculul preţului de cost al de abataj. U.R.U.M. Petroşani, se compor bon şi solvenţii organici. crului, s-au strecurat afară prin gura
tă foarte bine.
Pui C.F.R. se o- tonei de cărbune. Colectivele ex Pentru economisirea diverselor Anul acesta e prevăzută intrarea de vizitare, n-au aşteptat mulţumi
materiale: cuie, fier pocal etc., au
cupă cu răs ploatărilor miniere se străduiesc fost luate măsuri de introduce in funcţiune a ultimei secţii, distile rile nimănui. Aveau în schimb con
rea fişelor limită pe sectoare.
pundere de munca de primire să realizeze cît mai multe eco Astfel, bonurile de materiale în ştiinţa datoriei împlinite.
în partid. Cei mai buni lucră tocmite nu pot depăşi consumul ria de gudroane, care va produce
tori din staţie, convinşi de jus nomii la acest capitol. Bunăoa stabilit în fişele respective. In De asemenea, trebuie amintit
plus, toate bonurile de materiale că începînd din luna iunie la naftalină, fenoli, şi o serie de alte Şi ca ei, Nicolae Barba, Gheorghe
ră, la mina Lupeni, în trimestrul înainte de a merge la depozit lucrările de înaintare a început
sînt semnate de către inginerul să fie introdusă armarea în fier
teţea politicii partidului, cer or II al anului 1959 s-a înregis şef al exploatării. sistem clopot, iar rezultatele sînt Pisică, Abel Lupa, Cornel Dobrei,
lăudabile. Urmează .ca ea să fie subproduse. Totodată s-a construit,
trat la consumul de materiale Cît priveşte consumul de che extinsă.
ganizaţiei de bază să-i pună în restea, el a fost redus printr-o Mircea Creţoiu, Nicolae Bolea, Vin-
discuţie pentru a fi primiţi can o economie de 1,21 lei pe tona bună gospodărire şi o folosire pentru deservirea sectorului si a ba
didaţi de partid. cît mai economicoasă. tilă Popescu, Silvesţri Bodale şi
de cărbune. Dacă ţinem cont de teriilor de cocs, un laborator modem, alţii.
Cu toate că în trimestrul tre
Pînă în prezent au fost pri condiţiile de exploatare de la mi cut -consumul specific de lemn dotat cu o aparatură care permite
de mirră'"a':fost depăşit cu peste
miţi în rîndurile candidaţilor de na respectivă, economia este to 3 m.c. pe mia de tone, nu putem La lucrările de deschidere şi efectuarea celor mai dificile analize. Despre plan, despre indicii aces-
partid tovarăşii Ioan Neamţu, trece cu vederea peste progresele pregătire continuă să se armeze
Iacob Revitea, Lazăr Neică, a- tuşi apreciabilă.- Ea a fost rea ce s-au făcut în ultimul timp şi pe mai departe în bolţari, ceea •k tuia de asemenea e suficient să amin-
cari şi Ioan Macra, meseriaş în direcţia reducerii lui. ce a influenţat mult asupra re
principal de cale. lizată pe baza reducerii simţi ducerii consumului specific de Dezvbltarea tinerei ramuri chimi- tesc un singur fapt. La începutul a-j
Este cunoscut că în prezent material lemnos în perioada care
toare a consumurilor specifice se tinde spre înlocuirea materia s-a scurs. ce a combinatului poate fi ilustrată nului, cu ocazia defalcăm sarcinilor,<
lului lemnos cu cel metalic. La
de exploziv, cherestea şi diverse mina Lupeni s-au făcut paşi în
semnaţi în această direcţie. Sta
materiale: cuie, 'şuruburi, fier diul de experimentare al armă şt prin aceea, că de aici, din Hune- unii tehnicieni văzlnd planul .deoseA
turilor metalice a fost trecut cu
C ursuri de pregătire pocal etc. succes. Acum se armează cu doara, a luat şi ia drumul Angliei, bit de mare la sulfat erau la Un pas|
stîlpi metalici, cu stîlpi metalici
Să ne oprim puţin asupra şi grinzi metalice în consolă, Toate acestea au făcut, fără Elveţiei, Germaniei federale, cantităţi de a cere ministerului restructurarea, i
în cinci abataje din stratul 5 îndoială,- •ca-consumul-de-mate-
a p...r o p a g a n d iş t ii••o r ...... .căilor prin care s-a, ajuns la a- blocul 4 sectorul II şi stratul riai lemnos să-fie:;re,dus- simţitor' apreciabile de gudron şi benzen. Noi, Comuniştii au fost de altă părere. <
15 sectorul IV B. In zilele aces faţă de anul trecut. Realizările
ceste rezultate. • ^v ^ ~ tea se va introduce armarea me abia de aici înainte" vor fi mai r.ei „eminamente-’agricoli“', exportăm Nu ’ s-a- mar intervenit la minister. \
talică în cel de al 6-lea abataj. evidente. începînd din luna iulie
Astăzi se deschid cursurile de In aceeaşi zi se vor deschide Trebuie să amintim că în ul Exploatarea minieră Lupeni a produse chimice în ţările cu o tradi- Azi, la acest sortiment, sectorul are''
timul timp, la mina Lupeni, au început să înregistreze economii
pregătire a propagandiştilor la Alba Iulia cursurile de pre fost introduse o serie de utilaje însemnate la acest capitol. ţie de decenii în această privinţă, o depăşire apreciabilă. Explicaţia o*
noi de mare productivitate. Aşa
pentru anul şcolar 1959—1960 gătire a propagandiştilor pentru de pildă, de aproape două luni, Se poate trage concluzia că
tăierea cărbunelui în stratul 15 reducerea simţitoare a consumu
în învăţămîntul de partid, poli învăţămîntul ideologic al cadre se face cu ajutorul havezei, iar rilor specifice de materiale este Doar acest singur fapt ilustrează pro- dă mutica colectivului, folosirea re-,
la lucrările de înaintare s-a in posibilă numai prin introducerea
tic U.T.M. şi al cadrelor didac lor didactice. Prima lecţie inti trodus de curînd o haveză cu pe scară largă a tehnicii minie greşul realizat în ultimii atu. zervelor interne, exemplul comunişti- <
cap universal (deocamdată ex re noi, prin extinderea mecani
tice. In oraşul Deva vor ii pre tulată „întărirea şi dezvoltarea perimental). Aceasta a avut k lor. Mai poate fi amintit faptul că\
drept urmare reducerea simţitoa
gătiţi propagandiştii pentru sistemului socialist mondial“ va re a consumului de material ex Paralel cu acestea se constată la toate, dar absolut toate angajamen- '
ploziv şi în plus, o creştere în
cercurile şi cursurile din indus fi susţinută de tov. Tiberiu semnată a productivităţii mun Hunedoara, la chimice, o schimbare ţele luate la începutul anului au fost*'
cii.
tria minieră, siderurgică, meta Frankfurt — activist al Comi cu semnificaţii profunde. Şint lucruri îndeplinite, reînnoite, din nou ,îndepli-1
lurgică şi organizaţiile econo tetului regional de partid.
mice. La Orăştie va funcţiona un peste care de mtilte o,ri treci fugitiv nite. Nu de mult, cu ocazia prelu-{
Prima lecţie, cu tema „Rolul curs de pregătire a propagan
diştilor pentru cercurile şi cursu cu vederea, nu le dai importanţă. La crării documentelor plenarei C.C. al <
conducător al P.M.R. în con
struirea socialismului în patria rile învăţămîntului politic U.T.M. zării muncii în abataje şi la lu rectificare, de pildă, intr-un schimb, P.M.R. din 13— 14 iulie, colectivul'
noastră. Necesitatea întăririi
continue a unităţii şi disciplinei La întocmirea programelor crările de înaintare, prin intro lucrează doar 9 oameni. Propriu-zis, sectorului chimic şi-a înnoit din nou
de partid“ va ii ţinută de tov. celor 3 cursuri s-a ţinut seama
Lazăr David — secretar al Go- ducerea armării metalice la toa omul nu lucrează. Omul urmăreşte, angajamentele. Că le va îndeplini şi t
de specificul ramurilor în care
Bineînţeles că la reducerea te genurile de lucrări acolo un omul supraveghează, omul conduce, pe acestea nu mai kicape îndoială.
consumului de exploziv a con
tribuit şi preocuparea întregului de se pretează. Şi e curai îmbrăcat. Şi pe post de A. JURCA
mitetului regional de partid. vor activa propagandiştii. GH. C.
OOOOOCOOOCXXXXJOGOOOOOOQCOCGOQOOOCCOCFDCGCCQCCOSX 300QGOOQOC JOOOOCOQOOOOOOOOOOOOCXX300CXX OCX>QOOOOOOtXXXXXX%XXXXXXX3nnonorayyin??r!rer-yy-ryy'irír*r?nr*fy rjn ra x y x în n n n n ra rK s ry s tin re n n ry y s rg y ş fK y X irax ro rro ray jp O O T O t:
Guvernul soVietlc a expus în mod a- Un articol publicat în z iarui „Pravda" ze pentru rachete în Grecia şl au a- sînt născociri răuvoitoare, care nu au muncească în pace. Să îmbunătăţim re
mănunţit şi clar propunerea cu pri laţiile noastre, să facem comerţ, să
vire la crearea în Balcani şl în regiu rătat că. în cazul înfăptuirii acestor nici o bază. dezvoltăm relaţiile culturale, ştiinţifi
nea Mării Adriatice a unei zone în care ce, tehnice şi sportive dintre popoarele
să nu existe arme atomice şi arme „Calea cătrepace planuri. „Grecia poate fi tîrîtă înlr-un Posibilităţi largi şi ţările Balcanice''.
rachetă. La marele miting oare a avut război nu numai împotriva voinţei şale
loc la 30 mal 1959, la Tirana, tov. Propunînd crearea unei zone denu^
N. S. Hruşdov spunea: ci şi fără să fie înştiinţată“. Niciodată încă nu au existat in Bal clearizate în regiunea Balcanilor, ţă
rile socialiste au întins din nou o mînă
„Uniunea Sovietică, toate ţările so trainică in Incercînd să paralizeze împotrivirea cani atîtea posibilităţi reale ca în pre- prietenească Greciei, italiei şi Turciei.
cialiste sînt de părere că aici în Bal- Crearea unei astfel de zone ar fi o
cânl popoarele trebuie să lupte pentru maselor largi populare, reacţiunea din zen‘ pentru transformarea acestei pe
ca pe pămîntul Balcanilor şi în bazi transpunere concretă a ţelurilor şi
nul Mării Mediterane să nu existe baze Grecia Intensifică ofensiva împotriva e- ninsule într-o zonă a păcii. Lupta de principiilor consfinţite de Carta O.N.U.,
pentru rachete, să nu fie stocate arme ar contribui la destinderea încordării
atomice. Implicit s-ar deschide calea lementelor democratice, recurge tot eliberare naţională a popoarelor alba internaţionale în Europa şi în întrea
spre instaurarea unei păci trainice în ga lume.
această regiune şi transformarea ei în- guvernelor romîn, albanez şi bulgar în Impas. Reţeaua de baze atomice şi baze maritime militare şi aviatice. Sub mai des la acte de teroare grosolană, nez, bulgar, romîn şi iugoslav împo
tr-o zonă în care să nu existe armă care s-au pronunţat pentru crearea pentru rachete din Balcani nu va con pretextul „îmbunătăţirii“ pregătirii ope Tolodată Uniunea Sovietică şi cele
atomică şi baze pentru rachetă“. unei zone denuclearizate în Balcani şf tribui de loc la soluţionarea acestei rative, forţele armate greceşti sînt în poliţienească. Tocmai în acest scop a triva fascismului şi a reacţiunii interne lalte ţări socialiste trag concluziile cu
în regiunea Mării. Adriatice şi a subli probleme şi va ridica piedici pe ca zestrate cu arma atomică. In ultimul venite din tendinţa cercurilor imperia
O propunere realistă niat cu regret că o piedică serioasă lea spre dezarmare. .Ci, dimpotrivă, timp se întreprind eforturi febrile pen fost înscenat procesul împotriva lui sprijinită de marile victorii ale armatei
în calea creării unei zone denucleari crearea unei zone denuclearizate în- tru a se obţine asentimentul guvernu liste din S.U.A. de a transforma Bal
Propunerea lui N. S. Hruşciov a zate este poziţia guvernelor Italiei, tr-una din principalele regiuni de con lui grec în vederea creării de baze ato Manolis Glezos şi a celorlalţi acti sovietice, a dus la instaurarea puteri) canii întf-un „butoi cu pulbere atomi
găsit un larg răsunet în toate ţările Turciei şi Greciei. Guvernul sovietic a tact a celor două principale grupări mice şi pentru rachete. că“, Dacă Grecia şi Italia vor păşi
din peninsula Balcanică. Presa din declarat că este gata ca împreună cu militare — N.A.T.O. şi Tratatul de la vişti democraţi. M; Glezos şi tovarăşii populare în aceste ţări, Ia lichidarea pe calea periculoasă a creării de baze
Albania, Bulgaria, Grecia, Romînia, celelalte mari puteri să garanteze a- Varşovia — ar contribui fără îndoială După cum se vede, guvernul Gre atomice şi pentru rachete pe teritori
Iugoslavia a publicat numeroase decla ceastă zonă şi a adresat guvernelor la realizarea unei înţelegeri în pro ciei a cedat presiunilor S.U.A. El a Iui sînt luptători înflăcăraţi pentru dominaţiei burgheziei şi moşierilor
raţii care salută cu căldură ideea cre S.U.A., Angliei şi Franţei un apel co blema dezarmării. respins propunerea cu privire la corn ile lor, acest lucru va constringe ţă
ării în Balcani a unei zone în care să vocarea conferinţei şefilor guvernelor pace, apărători ai adevăratei libertăţi care vindeau la mezat independenţa rile socialiste ca, pentru a lua o con-
nu existe arme atomice şi arme rache respunzător. Poziţia guvernului S.U.A. dovedeşte ţărilor Baloanice. El s-a pronunţat, de tramăsură, să construiască astfel de
tă. Această idee a fost sprijinită de Recent, Departamentul de Stat al dorinţa încăpăţînată a cercurilor agre asemenea, împotriva ideii însăşi de a a patriei lor. Unica lor „vină“ este că naţională a ţărilor Balcanice, care erau tţaze în peninsula Balcanică. în spe-
guvernele Romîniei, Bulgariei, Albaniei. sive de a folosi în scopurile lor po se crea o zonă denuclearizată în Bal qial în Albania şi Bulgaria,
S.U.A. a dat publicităţii răspunsul la ziţia strategică a peninsulei Balcani cani. îi văd clar întreaga adîncime a în un instrument docil in miinile monopo
După cum reiese dintr-o declaraţie declaraţia guvernului sovietic în pro ce, ceea ce ar crea un pericol nemijlo Larga mişcare populară din Grecia
a preşedintelui R.P.F.I., Tito, guvernul blema creării unei Zone denuclearizate cit pentru pacea şi securitatea din a- Prin aceasta guvernul grec împinge grozitoarei prăpăstii spre care condu lurilor imperialiste. In Balcani s-a şl Italia împotriva creării de baze pen
Iugoslaviei a sprijinit de asemenea în Balcani şi în regiunea Mării Adria ceastă regiune a Europei, ţara într-un îngrozitor pericol. Este tru rachete poate preîntîmpina aluneca
propunerea cu privire la crearea unei tice. Departamentul de stat respinge clar că, în cazul unei agresiuni, se vă cătorii blocului Nord-Atlantic împing schimbat radical situaţia socială şl rea acestor ţări pe caiea funestă a
zone denuclearizate în Balcani şi în propunerea guvernului sovietic aducînd Jocul periculos cu focul da o contralovitură bazelor atomice şi Grecia. politică. A fost creată o bază trainică războiului. Trebuie să se spere că gu
regiunea Mării Adriatice. argumente a căror esenţă se reduce la pentru rachete ale N.A.T.O!, ori unde pentru întărirea prieteniei şi colaboră vernele grec şi italian vor manifesta
o completă politică absurdă, devenită Guvernul S.U.A. se străduieşte să ar fi ele. Prin ce justifică guvernele Italiei, rii reciproce dintre ţăriie Balcanice. luciditate şi nu vor accepta să-şi su
Guvernul romîn, în special, a pro cu totul nepopulară, de instalarea ba încercuiască Balcanii cu o 're ţe a de Turciei şi Greciei crearea de baze ato pună popoarele unul pericol mortal.
pus din nou convocarea conferinţei şe zelor atomice şi pentru rachetă în ju baze atomice şi pentru rachete. El a Ceea ce nu vrea să înţeleagă guver mice şi pentru rachete pe teritoriile Ţările socialiste promovează cu con Numai politica de pace corespunde in
filor de guverne ai ţărilo r' Balcanice rul Uniunii Sovietice şi al celorlalte şi obţinut asentimentul corespunzător nul grec, înţelege bine poporul din tereselor vitale ale tuturor popoarelor,
în cadrul căreia ar putea fi discutate ţări socialiste. din partea guvernelor italian şi turc. Grecia. In ţară creşte zi de zi îm lor ? Ele afirmă că aceasta este o ches secvenţă politica de coexistenţă paş fără excepţie, din peninsula Balcanică
probleme referitoare la colaborarea Se exercită presiuni grosolane asupra potrivirea cercurilor largi ale opiniei şi dih regiunea Mării Adriático.
multilaterală şi dezvoltarea relaţiilor de Se pune din nou în circulaţie afir Greciei. Generalii americani şi-au în tiune internă a lor. Oare crearea de nică cu statele capitaliste. Guvernele
bună vecinătate între statele Balcanice maţia că nu s-ar putea renunţa la dreptat încă de mult atenţia asupra publice faţă de crearea bazelor pentru L. JULKUNOV
crearea dé baze atomice şi pentru ra poziţiei strategice avantajoase a Gre rachete, se extinde cererea de a se în baze pentru rachete, cu raza de acţiu ţărilor socialis' din Balcani pornesc
In declaraţia sa din 25 iunie, gu chete pînă cînd „nu va fi realizat un ciei : această ţară se învecinează cu cepe tratative în legătură cu crearea Articol apărut in ziarul „Pravda" di:;,_
vernul sovietic a sprijinit propunerea progres pe calea stabilirii dezarmării Bulgaria şi Albania, şi o desparte nu unei zone a păcii în Balcani. La 20 ne de 1.000 km. sau chiar mai mult de Ia ideea că există condiţii şl posi 30 iulie 1959.
generale controlate“. Acesta însă este mai un pas de Uniunea Sovietică. iunie a fost dată publicităţii o declara
„un argument“ învechit, de mult uzai ţie comună a lui Venizelos şl Marke- este o chestiune internă a guvernelor bilităţi favorabile pentru dezvoltarea
Este bine cunoscut faptul că numai din In anul 1953 s-a impus Gerciei un a- zinis — lideri ai partidelor liberal şi
vina guvernelor ţărilor membre ale cord neechitabil, potrivit căruia S.U.A. progresist. Ei au exprimat profunda grec sau italian ? Instalaţiile pentru unor largi relaţii economice, culturale
N.A.T.O. problema dezarmării a intrai au creat pe teritoriul ţării cîteva mari nelinişte a naţiunii greceşti în legă
tură cu planurile de creare a unor ba- rachete vor fi îndreptate desigur spre etcv, cu ţăriie capitaliste din Balcani,
alte ţări europene, nu spre regiunile La Congresul ai VII-lea al Parti
Italiene sau greceşti. dului Comunist Bulgar, care a avut loc
„Argumentul“ cel mai frecvent al acum un an, a fost trasat un amplu
partizanilor bazelor pentru rachete a program de întărire a colaborării din
devenit afirmaţia In legătură cu „perl-? tre ţările Balcanice. „Unicul lucru pe
colul din nord". Implicit se fac aluzii ¦ oare îl propunem vecinilor noştri—spu
lipsite de echivoc la un singur pericol nea în raportul la congres T. Jlvkov.
din partea ţărilor socialiste. prim-secreţar al C.C. al Partidului Co
Dar, după cum este îndeobşte cur munist Bulgar, — este pacea, priete?
noşcut, încă cjin momentul apariţiei lor, nia şi înţelegerea reciprocă, instaura^
ţările socialiste duc o politică consec rea încrederii între ţările noastre pen
ventă de pace şi nu au ameninţat nici tru a se crea o atmosferă de linişte
odată pe nimeni. Orice declaraţii des în Balcani şi pentru a da posibilitate
pre ameninţări din partea acestor ţări popoarelor noastre să trăiască şi să