Page 3 - 1959-08
P. 3

Nf. 1433                                                                                                                        DRUMV h SOCIALISMULUI                                                                                                                                   Pag. 3

                                                                                                                                                                                                                                                                                                    «a '?¦

   CRESC RÎNDURILE                                                                                                                                                                                                      IN NUMAI 6 ANI

ORGflNIZOTIIliOR DE FDRTID                                                                                                                                                                                              Istoria sectorului chimic al comht- maistru lucrează Inginer. Nu e fum .i

                                                                                                                                                                                                                        naiului hunedprean, e In mare isio- mt e pm f, Doar un vag miros de{

     Primirea de noi membri şi candi daţi de partid constituie pentru orga­                                                                                                                                             ria Hunedoarei.                           benzen. In celelalte secţii, la !el.
nizaţiile de bază din întreprinderi o preocupare permanentă. Ele acordă
multă.atenţie primirii în partid a muncitorilor care lucrează direct la ma­                                                                                                                                               începutul a fost prin 1953. Pe a-                              ^
şină şi care au o vechime de peste cinci ani în producţiej a muncitorilor                                                                                                                                               tunci, pe vremea dn d aici lopeţile          Un capitol, şi nu cel mai restrtns (
care luptă zi de zi pentru înfăptuirea politicii partidului şi guvernului nostru,                                                                                                                                       brigadierilor răscoleau pământul, nu      din istoria sectorului, U constituie oa- <
a acelora care sînt fruntaşi în muncă şi în activitatea obştească.                                                                                                                                                      se vorbea, nu se auzea de sulf, ben-       merui.Majoritatea sini tineri. Virstat

                                                                                                                                                                                                                        zen sau baze piridinice. Citiva doar medie Pe sechr                               atinge 25-27 <

                                                                                                                                                                                                                                                                  ani. Şi entuziaşti,, cum turnai tinerii $
                                                                                                                                                                                                                        - inginera, specialiştii constructori ^   ^                     gxe/np/e.

                Organizaţia                 Grupul de            Activitatea or­                                                                                                                                        — răsfoiau schiţele sosite din Uni- Primul. In primăvara acestui an\
                                            şantiere de         ganizaţiei de
Secţia IÎ-t de bază de Ia                   construcţii         bază de aci                                                                                                                                             unea Sovietică şi visau cum va fi se defectase o vană la conducta prin-
                această secţie                                  privind mun­
furnale  C. S.  se ocupă în­                    nr. 1                                                                                                                                                                   in zilele cînd ele vor prinde viaţă, aipalăde aburi. Se pierdea energie, i
                                            Petroşani           ca de primire
Hunedoara deaproape de                                                                                                                                                                                                  Pe atunci se vorbea mult de cocs, m »                           Puteaa !aceoperaţiile de pur-'

                                                                                                                                                                                                                        ,.                                        !di') a conducielor de artriaj, şi in*
                                                                                                                                                                                                                        de bateria l-a, ia care ctteva exca• p,lus, era an zgomot., un şiuer asur- fv
primirea în rîndurile membrilor             în partid s-a îmbunătăţit simţi­
şi a candidaţilor de partid a ce­                                                                                                                                                                                       valoare făceau Ioc betoniştUor şi zi- zitor. Defectul nu putea fi remediaţi
lor mai buni muncitori din acti­
vul fără de partid şi utemişti ca­          tor. Cei mai buni şi destoinici                                                                                                                                             dărilor.                                  decU la oprirea aburului pe întregy
re luptă cu abnegaţie pentru în­            muncitori constructori au fost a-
făptuirea sarcinilor de producţie                                                                                                                                                                                       Apoi, în discuţiile oamenilor a in- combinatul. Şi totuşi, trebuia. După\
şi constituie un exemplu bun                traşi în activul fără de partid.
pentru ceilalţi muncitori din sec­          Ocupîndu-se cu grijă de educa­                                                                                                                                              tervenit un cuvlnt nou, cu rezonanţe mulie ohibzuieli, Nicolae S. Vlad,

ţie.                                        rea şi antrenarea în muncă a                                                                                                                                                                     ;fVaier Iacob, lăcătuş,¦ şeful e¦
   Munca depusă în această di­              muncitorilor care fac parte din
                                                                                                                                                                                                                        plăcutei condensarea. Şi în ’55, oda­
recţie a dat rezultate bune. In                                                                                                                                                                                                                                               chipei de întreţinere, împreună cu
rîndurile membrilor şi a candi­
daţilor au fost primiţi 11 mun­                                                                                                                                                                                         tă cu prima baterie, a intrat In
citori fruntaşi ca tov. Ilie Ghe-
rase, Mihai Telescu, Nicolae                activ, mulţi dintre aceştia au ce­        r ’p p n n n r                                                                                                                                                                         încă dţiva inimoşi, au hotărît marea
Banu, tehnicieni ca Radu Coşa-                                                                                                                                                                                          funcţiune şi prima secţţe chimicăi
ra, GheorMie Croitorescu şi in­                                                       ^ Exploatarea minieră Teliuc este una din cele
gineri ca Dumitru Bîrzuică şi               rut să fie primiţi în rîndurile           [ mai moderne exploatări de minereu din regiunea                                                                     '1           condensarea. Se producea gudron. încercare. In costume de cauciuc, cu
Ioan Dinu.                                  candidaţilor de partid.                   t noastră. In anii puterii populare a fost înzestra-  neficiari se efectuează cu trenuri tractate de lo- ţ
                                                                                      Ită cu numeroase utilaje de mare capacitate me-                                                                                                                                        mţinuşi de cauciuc, muncind numai ei
   Consolidîndu-şi rîndurile, or­           Pînă acum această organiza­               [•nite să uşureze la maximum munca fizică a                                                                                       In ’57, în martie, intră In funcţiune
ganizaţia de partid din această                                                       pomului. Bunăoară, în prezent forarea găurilor
secţie a putut face o repartizare           ţie a primit în rîndurile candida­        ide mină se execută cu ajutorul forezelor meca-       comotive şi cu ajutorul funicularelor.                                  -j                                                        ştiu cum şi în ce condiţii, după trei
proporţională a membrilor şi a              ţilor de partid pe tov. Petru             ' nice, încărcarea minereului în vagonete cu aju-                                                                                 subsecţla sulfat de amoniu, iar In
candidaţilor de partid pe locurile          Trancă, zidar, Nicolae Vasile,            itorul excavatoarelor, iar transportul lui la be-
de producţie. In acest fel ea şi-ă                                                                                                          In ctişeul de faţă se poate vedea in prim )                                 mai a aceluiaşi an, debenzolarea.         ore, frinţi de oboseală şi-au scos vata
asigurat controlul asupra desfă­
şurării procesului de producţie                                                                                                             plan funicularul Teliuc-Hunedoara. El a in tra t)                                                                             din urechi — n-ar fi putut lucra alt­
în toate compartimentele şi po­                                                                                                                                                                                         Din gazul de cocs al celor două
sibilitatea de a interveni Ia timp                                                                                                          în funcţiune la sfîrşitul primei decade a lunii 5
acolo unde se constată lipsuri.             mozaicar, Ioan Osvald fierar-                                                                                                                                                                                                    fel — şi au mers fiecare la trebu­
Totodată ea are posibilitatea să                                                                                                            iunie. Proiectat de către I.P.R.O.M.I.N. Bucu- -j                           baterii, Hunedoara producea gudron,
desfăşoare în permanenţă mun­
ca politică şi să mobilizeze în­            betonist şi alţii. Ca membri de                                                                 reşti şi construit în întregime cu utilaj romi-                                                                                  rile lor.
tregul colectiv la îndeplinirea             partid au fost primiţi tov. Gheor-                                                                                                                                          sulfat de amoniu, apă amonlacală,
sarcinilor planului de producţie            ghe Budică, zidar, Victor Si­                                                                                                                                                                                                       ’Al doilea. Maistrul RudoLf Colce-
şi a angajamentelor luate în în­            mian şi Marcel Iliescu mecanici.                                                                nesc, constituie o ultimă expresie a ceea ce                                benzen brut, baze piridinice, nafta­
trecerea socialistă.
                                                                                                                                            poate fi numit funicular modern.                                        j                                                         ria organizează 6 brigadă în care
                                                                                                                                                                                                                        lină brută. La nici un an gama pro­

                                            La biroul organizaţiei de bază                                                                                                                                              duselor chimice se îmbogăţeşte cu sul­ intră Ioan Răducan, Constantin Para.
                                            se găsesc în prezent 6 dosare
                                            pentru candidaţi şi două pentru           Prin introducerea tehnicii miniere noi se reduce                                                                                                                                        (accentul pe ultimul a) şl curăţă vo­
                                                                                                                                                                                                                        ful brut. Intrase în funcţiune desul­

                                            membri de partid, care urmează                                                                                                                                                                                                    luntar saturatorul nr. 1 pentru a
                                                                                                                                                                                                                        furaren. Iar apoi, odată cu trecerea

                                            să fie puse în curînd în discuţia                     simţitor consumul de materiale                                                                                        instalaţiilor rectificării benzenului în grăbi reparaţia capitală, a acestuia.

                                            adunării generale.                                                                                                                                                          miinile celor ce aveau să exploateze In saturator sulfatul avea consistenţa

                                                                Şi organiza­          Consumurile specifice de ma­              colectiv de mineri, tehnicieni şi             De remarcat este faptul, că'se            secţia, lista produselor se măreşte ou betonului, aerul era închis, tnnăbuşi-
                                                                                                                                ingineri, pentru amplasarea judi­          armează atît în straturi groase
                                            Staţia  C.F.R:      ţia de bază din       teriale au o pondere apreciabilă          cioasă a găurilor de mină şi fo­           cît şi în straturi subţiri şi că,            benzenul tehnic pur, sulfura de car­ tor. Cînd oamenii, la terminarea lu­
                                                                această unitate                                                  losirea la maximum a ciocanelor           armăturile confecţionate la
                                                                                      în calculul preţului de cost al            de abataj.                                U.R.U.M. Petroşani, se compor­               bon şi solvenţii organici.                crului, s-au strecurat afară prin gura
                                                                                                                                                                           tă foarte bine.
                                            Pui C.F.R. se o-                          tonei de cărbune. Colectivele ex­             Pentru economisirea diverselor                                                      Anul acesta e prevăzută intrarea de vizitare, n-au aşteptat mulţumi
                                                                                                                                 materiale: cuie, fier pocal etc., au
                                                                cupă cu răs­          ploatărilor miniere se străduiesc         fost luate măsuri de introduce­                                                         in funcţiune a ultimei secţii, distile­ rile nimănui. Aveau în schimb con­
                                                                                                                                 rea fişelor limită pe sectoare.
                                            pundere de munca de primire               să realizeze cît mai multe eco­           Astfel, bonurile de materiale în­                                                                                                            ştiinţa datoriei împlinite.
                                            în partid. Cei mai buni lucră­                                                      tocmite nu pot depăşi consumul                                                          ria de gudroane, care va produce
                                            tori din staţie, convinşi de jus­         nomii la acest capitol. Bunăoa­           stabilit în fişele respective. In             De asemenea, trebuie amintit
                                                                                                                                plus, toate bonurile de materiale          că începînd din luna iunie la                naftalină, fenoli, şi o serie de alte Şi ca ei, Nicolae Barba, Gheorghe
                                                                                      ră, la mina Lupeni, în trimestrul         înainte de a merge la depozit              lucrările de înaintare a început
                                                                                                                                sînt semnate de către inginerul            să fie introdusă armarea în fier
                                            teţea politicii partidului, cer or­       II al anului 1959 s-a înregis­            şef al exploatării.                        sistem clopot, iar rezultatele sînt                                                               Pisică, Abel Lupa, Cornel Dobrei,
                                                                                                                                                                           lăudabile. Urmează .ca ea să fie             subproduse. Totodată s-a construit,
                                                                                      trat la consumul de materiale                Cît priveşte consumul de che­           extinsă.
                                            ganizaţiei de bază să-i pună în                                                     restea, el a fost redus printr-o                                                                                                              Mircea Creţoiu, Nicolae Bolea, Vin-
                                            discuţie pentru a fi primiţi can­         o economie de 1,21 lei pe tona            bună gospodărire şi o folosire                                                          pentru deservirea sectorului si a ba­
                                            didaţi de partid.                                                                   cît mai economicoasă.                                                                                                                        tilă Popescu, Silvesţri Bodale şi
                                                                                      de cărbune. Dacă ţinem cont de                                                                                                    teriilor de cocs, un laborator modem, alţii.
                                                                                                                                   Cu toate că în trimestrul tre­
                                            Pînă în prezent au fost pri­              condiţiile de exploatare de la mi­        cut -consumul specific de lemn                                                          dotat cu o aparatură care permite
                                                                                                                                de mirră'"a':fost depăşit cu peste
                                            miţi în rîndurile candidaţilor de         na respectivă, economia este to­          3 m.c. pe mia de tone, nu putem               La lucrările de deschidere şi             efectuarea celor mai dificile analize. Despre plan, despre indicii aces-
                                            partid tovarăşii Ioan Neamţu,                                                       trece cu vederea peste progresele          pregătire continuă să se armeze
                                            Iacob Revitea, Lazăr Neică, a-            tuşi apreciabilă.- Ea a fost rea­         ce s-au făcut în ultimul timp              şi pe mai departe în bolţari, ceea                            •k tuia de asemenea e suficient să amin-
                                            cari şi Ioan Macra, meseriaş                                                        în direcţia reducerii lui.                 ce a influenţat mult asupra re­
                                            principal de cale.                        lizată pe baza reducerii simţi­                                                      ducerii consumului specific de               Dezvbltarea tinerei ramuri chimi- tesc un singur fapt. La începutul a-j
                                                                                                                                   Este cunoscut că în prezent             material lemnos în perioada care
                                                                                      toare a consumurilor specifice            se tinde spre înlocuirea materia­          s-a scurs.                                   ce a combinatului poate fi ilustrată nului, cu ocazia defalcăm sarcinilor,<
                                                                                                                                lului lemnos cu cel metalic. La
                                                                                      de exploziv, cherestea şi diverse         mina Lupeni s-au făcut paşi în­
                                                                                                                                semnaţi în această direcţie. Sta­
                                                                                      materiale: cuie, 'şuruburi, fier          diul de experimentare al armă­                                                          şt prin aceea, că de aici, din Hune- unii tehnicieni văzlnd planul .deoseA
                                                                                                                                turilor metalice a fost trecut cu
         C ursuri de pregătire                                                        pocal etc.                                succes. Acum se armează cu                                                              doara, a luat şi ia drumul Angliei, bit de mare la sulfat erau la Un pas|
                                                                                                                                stîlpi metalici, cu stîlpi metalici
                                                                                      Să ne oprim puţin asupra                  şi grinzi metalice în consolă,                Toate acestea au făcut, fără              Elveţiei, Germaniei federale, cantităţi de a cere ministerului restructurarea, i
                                                                                                                                în cinci abataje din stratul 5             îndoială,- •ca-consumul-de-mate-
          a p...r o p a g a n d iş t ii••o r ......                                   .căilor prin care s-a, ajuns la a-        blocul 4 sectorul II şi stratul            riai lemnos să-fie:;re,dus- simţitor'        apreciabile de gudron şi benzen. Noi, Comuniştii au fost de altă părere. <
                                                                                                                                15 sectorul IV B. In zilele aces­          faţă de anul trecut. Realizările
                                                                                      ceste rezultate. • ^v ^  ~                tea se va introduce armarea me­            abia de aici înainte" vor fi mai             r.ei „eminamente-’agricoli“', exportăm Nu ’ s-a- mar intervenit la minister. \
                                                                                                                                talică în cel de al 6-lea abataj.          evidente. începînd din luna iulie
Astăzi se deschid cursurile de In aceeaşi zi se vor deschide                             Trebuie să amintim că în ul­                                                      Exploatarea minieră Lupeni a                 produse chimice în ţările cu o tradi- Azi, la acest sortiment, sectorul are''
                                                                                      timul timp, la mina Lupeni, au                                                       început să înregistreze economii
pregătire a propagandiştilor la Alba Iulia cursurile de pre­                          fost introduse o serie de utilaje                                                    însemnate la acest capitol.                  ţie de decenii în această privinţă, o depăşire apreciabilă. Explicaţia o*
                                                                                      noi de mare productivitate. Aşa
pentru anul şcolar 1959—1960 gătire a propagandiştilor pentru                         de pildă, de aproape două luni,                                                         Se poate trage concluzia că
                                                                                      tăierea cărbunelui în stratul 15                                                     reducerea simţitoare a consumu­
în învăţămîntul de partid, poli­ învăţămîntul ideologic al cadre­                     se face cu ajutorul havezei, iar                                                     rilor specifice de materiale este            Doar acest singur fapt ilustrează pro- dă mutica colectivului, folosirea re-,
                                                                                      la lucrările de înaintare s-a in­                                                    posibilă numai prin introducerea
tic U.T.M. şi al cadrelor didac­ lor didactice. Prima lecţie inti­                    trodus de curînd o haveză cu                                                         pe scară largă a tehnicii minie­             greşul realizat în ultimii atu.           zervelor interne, exemplul comunişti- <
                                                                                      cap universal (deocamdată ex­                                                        re noi, prin extinderea mecani­
tice. In oraşul Deva vor ii pre­ tulată „întărirea şi dezvoltarea                     perimental). Aceasta a avut                                                                                                                        k lor. Mai poate fi amintit faptul că\
                                                                                      drept urmare reducerea simţitoa­
gătiţi propagandiştii pentru sistemului socialist mondial“ va                         re a consumului de material ex­                                                                                                   Paralel cu acestea se constată la toate, dar absolut toate angajamen- '
                                                                                      ploziv şi în plus, o creştere în­
cercurile şi cursurile din indus­ fi susţinută de tov. Tiberiu                        semnată a productivităţii mun­                                                                                                    Hunedoara, la chimice, o schimbare ţele luate la începutul anului au fost*'
                                                                                      cii.
tria minieră, siderurgică, meta­ Frankfurt — activist al Comi­                                                                                                                                                          cu semnificaţii profunde. Şint lucruri îndeplinite, reînnoite, din nou ,îndepli-1

lurgică şi organizaţiile econo­ tetului regional de partid.

mice.                                          La Orăştie va funcţiona un                                                                                                                                               peste care de mtilte o,ri treci fugitiv nite. Nu de mult, cu ocazia prelu-{
   Prima lecţie, cu tema „Rolul             curs de pregătire a propagan­
                                            diştilor pentru cercurile şi cursu­                                                                                                                                         cu vederea, nu le dai importanţă. La crării documentelor plenarei C.C. al <
conducător al P.M.R. în con­
struirea socialismului în patria            rile învăţămîntului politic U.T.M.                                                                                             zării muncii în abataje şi la lu­            rectificare, de pildă, intr-un schimb, P.M.R. din 13— 14 iulie, colectivul'
noastră. Necesitatea întăririi
continue a unităţii şi disciplinei            La întocmirea programelor                                                                                                    crările de înaintare, prin intro­            lucrează doar 9 oameni. Propriu-zis, sectorului chimic şi-a înnoit din nou
de partid“ va ii ţinută de tov.             celor 3 cursuri s-a ţinut seama
Lazăr David — secretar al Go-                                                                                                                                              ducerea armării metalice la toa­             omul nu lucrează. Omul urmăreşte, angajamentele. Că le va îndeplini şi t
                                            de specificul ramurilor în care
                                                                                         Bineînţeles că la reducerea                                                       te genurile de lucrări acolo un­             omul supraveghează, omul conduce, pe acestea nu mai kicape îndoială.
                                                                                      consumului de exploziv a con­
                                                                                      tribuit şi preocuparea întregului                                                    de se pretează.                              Şi e curai îmbrăcat. Şi pe post de                              A. JURCA

mitetului regional de partid.               vor activa propagandiştii.                                                                                                                                      GH. C.

OOOOOCOOOCXXXXJOGOOOOOOQCOCGOQOOOCCOCFDCGCCQCCOSX 300QGOOQOC JOOOOCOQOOOOOOOOOOOOCXX300CXX OCX>QOOOOOOtXXXXXX%XXXXXXX3nnonorayyin??r!rer-yy-ryy'irír*r?nr*fy rjn ra x y x în n n n n ra rK s ry s tin re n n ry y s rg y ş fK y X irax ro rro ray jp O O T O t:

   Guvernul soVietlc a expus în mod a-                          Un articol publicat în z iarui „Pravda"                                                                    ze pentru rachete în Grecia şl au a- sînt născociri răuvoitoare, care nu au             muncească în pace. Să îmbunătăţim re­
mănunţit şi clar propunerea cu pri­                                                                                                                                                                                                                                laţiile noastre, să facem comerţ, să
vire la crearea în Balcani şl în regiu­                                                                                                                                    rătat că. în cazul înfăptuirii acestor nici o bază.                                     dezvoltăm relaţiile culturale, ştiinţifi­
nea Mării Adriatice a unei zone în care                                                                                                                                                                                                                            ce, tehnice şi sportive dintre popoarele
să nu existe arme atomice şi arme                   „Calea                                                                      cătrepace                                  planuri. „Grecia poate fi tîrîtă înlr-un     Posibilităţi largi                         şi ţările Balcanice''.
rachetă. La marele miting oare a avut                                                                                                                                      război nu numai împotriva voinţei şale
loc la 30 mal 1959, la Tirana, tov.                                                                                                                                                                                                                                   Propunînd crearea unei zone denu^
N. S. Hruşdov spunea:                                                                                                                                                      ci şi fără să fie înştiinţată“.              Niciodată încă nu au existat in Bal­       clearizate în regiunea Balcanilor, ţă­
                                                                                                                                                                                                                                                                  rile socialiste au întins din nou o mînă
   „Uniunea Sovietică, toate ţările so­             trainică in                                                                                                            Incercînd să paralizeze împotrivirea cani atîtea posibilităţi reale ca în pre-          prietenească Greciei, italiei şi Turciei.
cialiste sînt de părere că aici în Bal-                                                                                                                                                                                                                            Crearea unei astfel de zone ar fi o
cânl popoarele trebuie să lupte pentru                                                                                                                                     maselor largi populare, reacţiunea din zen‘ pentru transformarea acestei pe­
ca pe pămîntul Balcanilor şi în bazi­                                                                                                                                                                                                                              transpunere concretă a ţelurilor şi
nul Mării Mediterane să nu existe baze                                                                                                                                     Grecia Intensifică ofensiva împotriva e- ninsule într-o zonă a păcii. Lupta de         principiilor consfinţite de Carta O.N.U.,
pentru rachete, să nu fie stocate arme                                                                                                                                                                                                                            ar contribui la destinderea încordării
atomice. Implicit s-ar deschide calea                                                                                                                                      lementelor democratice, recurge tot eliberare naţională a popoarelor alba­              internaţionale în Europa şi în întrea­
spre instaurarea unei păci trainice în                                                                                                                                                                                                                            ga lume.
această regiune şi transformarea ei în-     guvernelor romîn, albanez şi bulgar       în Impas. Reţeaua de baze atomice şi      baze maritime militare şi aviatice. Sub    mai des la acte de teroare grosolană, nez, bulgar, romîn şi iugoslav împo­
tr-o zonă în care să nu existe armă         care s-au pronunţat pentru crearea        pentru rachete din Balcani nu va con­     pretextul „îmbunătăţirii“ pregătirii ope­                                                                                            Tolodată Uniunea Sovietică şi cele­
atomică şi baze pentru rachetă“.            unei zone denuclearizate în Balcani şf    tribui de loc la soluţionarea acestei     rative, forţele armate greceşti sînt în­   poliţienească. Tocmai în acest scop a triva fascismului şi a reacţiunii interne        lalte ţări socialiste trag concluziile cu­
                                            în regiunea Mării. Adriatice şi a subli­  probleme şi va ridica piedici pe ca­      zestrate cu arma atomică. In ultimul                                                                                              venite din tendinţa cercurilor imperia­
 O propunere realistă                       niat cu regret că o piedică serioasă      lea spre dezarmare. .Ci, dimpotrivă,      timp se întreprind eforturi febrile pen­   fost înscenat procesul împotriva lui sprijinită de marile victorii ale armatei
                                            în calea creării unei zone denucleari­    crearea unei zone denuclearizate în-      tru a se obţine asentimentul guvernu­                                                                                             liste din S.U.A. de a transforma Bal­
   Propunerea lui N. S. Hruşciov a          zate este poziţia guvernelor Italiei,     tr-una din principalele regiuni de con­   lui grec în vederea creării de baze ato­   Manolis Glezos şi a celorlalţi acti­ sovietice, a dus la instaurarea puteri)            canii întf-un „butoi cu pulbere atomi­
găsit un larg răsunet în toate ţările       Turciei şi Greciei. Guvernul sovietic a   tact a celor două principale grupări      mice şi pentru rachete.                                                                                                           că“, Dacă Grecia şi Italia vor păşi
din peninsula Balcanică. Presa din          declarat că este gata ca împreună cu      militare — N.A.T.O. şi Tratatul de la                                                vişti democraţi. M; Glezos şi tovarăşii populare în aceste ţări, Ia lichidarea         pe calea periculoasă a creării de baze
Albania, Bulgaria, Grecia, Romînia,         celelalte mari puteri să garanteze a-     Varşovia — ar contribui fără îndoială        După cum se vede, guvernul Gre­                                                                                                atomice şi pentru rachete pe teritori­
Iugoslavia a publicat numeroase decla­      ceastă zonă şi a adresat guvernelor       la realizarea unei înţelegeri în pro­     ciei a cedat presiunilor S.U.A. El a       Iui sînt luptători înflăcăraţi pentru dominaţiei burgheziei şi moşierilor
raţii care salută cu căldură ideea cre­     S.U.A., Angliei şi Franţei un apel co­    blema dezarmării.                         respins propunerea cu privire la corn                                                                                             ile lor, acest lucru va constringe ţă­
ării în Balcani a unei zone în care să                                                                                          vocarea conferinţei şefilor guvernelor     pace, apărători ai adevăratei libertăţi care vindeau la mezat independenţa             rile socialiste ca, pentru a lua o con-
nu existe arme atomice şi arme rache­       respunzător.                                 Poziţia guvernului S.U.A. dovedeşte    ţărilor Baloanice. El s-a pronunţat, de                                                                                           tramăsură, să construiască astfel de
tă. Această idee a fost sprijinită de          Recent, Departamentul de Stat al       dorinţa încăpăţînată a cercurilor agre­   asemenea, împotriva ideii însăşi de a      a patriei lor. Unica lor „vină“ este că naţională a ţărilor Balcanice, care erau       tţaze în peninsula Balcanică. în spe-
guvernele Romîniei, Bulgariei, Albaniei.                                              sive de a folosi în scopurile lor po­     se crea o zonă denuclearizată în Bal­                                                                                             qial în Albania şi Bulgaria,
                                            S.U.A. a dat publicităţii răspunsul la    ziţia strategică a peninsulei Balcani­    cani.                                      îi văd clar întreaga adîncime a în­ un instrument docil in miinile monopo­
   După cum reiese dintr-o declaraţie       declaraţia guvernului sovietic în pro­    ce, ceea ce ar crea un pericol nemijlo­                                                                                                                                        Larga mişcare populară din Grecia
a preşedintelui R.P.F.I., Tito, guvernul    blema creării unei Zone denuclearizate    cit pentru pacea şi securitatea din a-       Prin aceasta guvernul grec împinge      grozitoarei prăpăstii spre care condu­ lurilor imperialiste. In Balcani s-a            şl Italia împotriva creării de baze pen­
Iugoslaviei a sprijinit de asemenea         în Balcani şi în regiunea Mării Adria­    ceastă regiune a Europei,                 ţara într-un îngrozitor pericol. Este                                                                                             tru rachete poate preîntîmpina aluneca­
propunerea cu privire la crearea unei       tice. Departamentul de stat respinge                                                clar că, în cazul unei agresiuni, se vă    cătorii blocului Nord-Atlantic împing        schimbat radical situaţia socială şl      rea acestor ţări pe caiea funestă a
zone denuclearizate în Balcani şi în        propunerea guvernului sovietic aducînd    Jocul periculos cu focul                  da o contralovitură bazelor atomice şi     Grecia.                                      politică. A fost creată o bază trainică   războiului. Trebuie să se spere că gu­
regiunea Mării Adriatice.                   argumente a căror esenţă se reduce la                                               pentru rachete ale N.A.T.O!, ori unde                                                   pentru întărirea prieteniei şi colaboră­  vernele grec şi italian vor manifesta
                                            o completă politică absurdă, devenită        Guvernul S.U.A. se străduieşte să      ar fi ele.                                   Prin ce justifică guvernele Italiei,       rii reciproce dintre ţăriie Balcanice.    luciditate şi nu vor accepta să-şi su­
   Guvernul romîn, în special, a pro­       cu totul nepopulară, de instalarea ba­    încercuiască Balcanii cu o 're ţe a de                                               Turciei şi Greciei crearea de baze ato­                                                pună popoarele unul pericol mortal.
pus din nou convocarea conferinţei şe­      zelor atomice şi pentru rachetă în ju­    baze atomice şi pentru rachete. El a         Ceea ce nu vrea să înţeleagă guver­     mice şi pentru rachete pe teritoriile          Ţările socialiste promovează cu con­    Numai politica de pace corespunde in­
filor de guverne ai ţărilo r' Balcanice     rul Uniunii Sovietice şi al celorlalte    şi obţinut asentimentul corespunzător     nul grec, înţelege bine poporul din                                                                                               tereselor vitale ale tuturor popoarelor,
în cadrul căreia ar putea fi discutate      ţări socialiste.                          din partea guvernelor italian şi turc.    Grecia. In ţară creşte zi de zi îm­        lor ? Ele afirmă că aceasta este o ches­ secvenţă politica de coexistenţă paş­         fără excepţie, din peninsula Balcanică
probleme referitoare la colaborarea                                                   Se exercită presiuni grosolane asupra     potrivirea cercurilor largi ale opiniei                                                                                           şi dih regiunea Mării Adriático.
multilaterală şi dezvoltarea relaţiilor de     Se pune din nou în circulaţie afir­    Greciei. Generalii americani şi-au în­                                               tiune internă a lor. Oare crearea de nică cu statele capitaliste. Guvernele
bună vecinătate între statele Balcanice     maţia că nu s-ar putea renunţa la         dreptat încă de mult atenţia asupra       publice faţă de crearea bazelor pentru                                                                                                                             L. JULKUNOV
                                            crearea dé baze atomice şi pentru ra­     poziţiei strategice avantajoase a Gre­    rachete, se extinde cererea de a se în­    baze pentru rachete, cu raza de acţiu­ ţărilor socialis' din Balcani pornesc
   In declaraţia sa din 25 iunie, gu­       chete pînă cînd „nu va fi realizat un     ciei : această ţară se învecinează cu     cepe tratative în legătură cu crearea                                                                                                Articol apărut in ziarul „Pravda" di:;,_
vernul sovietic a sprijinit propunerea      progres pe calea stabilirii dezarmării    Bulgaria şi Albania, şi o desparte nu­    unei zone a păcii în Balcani. La 20        ne de 1.000 km. sau chiar mai mult de Ia ideea că există condiţii şl posi­             30 iulie 1959.
                                            generale controlate“. Acesta însă este    mai un pas de Uniunea Sovietică.          iunie a fost dată publicităţii o declara­
                                            „un argument“ învechit, de mult uzai                                                ţie comună a lui Venizelos şl Marke-       este o chestiune internă a guvernelor bilităţi favorabile pentru dezvoltarea
                                            Este bine cunoscut faptul că numai din       In anul 1953 s-a impus Gerciei un a-   zinis — lideri ai partidelor liberal şi
                                            vina guvernelor ţărilor membre ale        cord neechitabil, potrivit căruia S.U.A.  progresist. Ei au exprimat profunda        grec sau italian ? Instalaţiile pentru unor largi relaţii economice, culturale
                                            N.A.T.O. problema dezarmării a intrai     au creat pe teritoriul ţării cîteva mari  nelinişte a naţiunii greceşti în legă­
                                                                                                                                tură cu planurile de creare a unor ba-     rachete vor fi îndreptate desigur spre etcv, cu ţăriie capitaliste din Balcani,

                                                                                                                                                                           alte ţări europene, nu spre regiunile        La Congresul ai VII-lea al Parti­

                                                                                                                                                                           Italiene sau greceşti.                       dului Comunist Bulgar, care a avut loc

                                                                                                                                                                           „Argumentul“ cel mai frecvent al acum un an, a fost trasat un amplu

                                                                                                                                                                           partizanilor bazelor pentru rachete a program de întărire a colaborării din­

                                                                                                                                                                           devenit afirmaţia In legătură cu „perl-? tre ţările Balcanice. „Unicul lucru pe

                                                                                                                                                                           colul din nord". Implicit se fac aluzii ¦ oare îl propunem vecinilor noştri—spu­

                                                                                                                                                                           lipsite de echivoc la un singur pericol nea în raportul la congres T. Jlvkov.

                                                                                                                                                                           din partea ţărilor socialiste.               prim-secreţar al C.C. al Partidului Co­

                                                                                                                                                                           Dar, după cum este îndeobşte cur munist Bulgar, — este pacea, priete?

                                                                                                                                                                           noşcut, încă cjin momentul apariţiei lor, nia şi înţelegerea reciprocă, instaura^

                                                                                                                                                                           ţările socialiste duc o politică consec­ rea încrederii între ţările noastre pen­

                                                                                                                                                                           ventă de pace şi nu au ameninţat nici­ tru a se crea o atmosferă de linişte

                                                                                                                                                                           odată pe nimeni. Orice declaraţii des­ în Balcani şi pentru a da posibilitate

                                                                                                                                                                           pre ameninţări din partea acestor ţări popoarelor noastre să trăiască şi să
   1   2   3   4   5   6   7   8