Page 30 - 1959-08

V R U M U B '•S O C IA L IS M U L U I Nf. Í440

ie 22 de zile cît intr-un an 'N/V/W\J*S vW N A /S^1

A D E V Ă R A T A PREŢUIRE din trecutul M in eri

A MUNCII .7 : de luptă al minerilor „Să trimitem furnaliştilor can'tită|i TOV1CA MUNTEANU, mente pentru familişti, cămine pentru fruntaşi
sporite de minereuri de fier". Aceasta secretar al Comitetului de partid nefamilişti. Totodată, statul a alocat
minerilor credite pentru construcţia de La Teliuc şi Lupeni, Ia Ţebea şiî
Anul acesta Jâ, ¦— ierte profil 'du- 7 In ziua de 6 august a.c., în j a fost lozinca sub care s-a desfăşurat întreprinderea minieră Teliuc locuinţe individuale în valoare de peste Deva, precum şi în toate celelalte <
sala de festivităţi a Şcolii peda­ ţiîntrecerea socialistă între brigăzile în- 760.000 lei. .La Teliuc există azi un exploalări, minerii regiunii noastre.1
împlinesc 30 $ IULIU HAIDU blu, o viteză de t gogice din Deva, propagandiştii j treprinderii noastre încă din primele sibile datorită condiţiilor bune de mun­ cinematograf, dispensar medical, şcoală au muncit cu un avînt nestăvilit rV W V
de . ani de mi­ t Erou al muncii socialiste înaintare de 15U p care se pregătesc pentru noul I zile ale anului. Sub conducerea orga­ că create minerilor de regimul demo­ nouă. Comuna este în întregime elec­ pentru a întîmpina ziua Ior cu re­
an şcolar al învăţămîntului de crat popular. Dintr-o exploatare pri­ trificată, radioficată. zultate cît mai frumoase în muncă.
nerit. Aveam g . miner, şef de brigadă m. 1. pe lună. ţ partid au audiat o expunere a nizaţiilor de partid minerii din aba- mitivă, în oare extracţia se făcea ru­ Sutele şi miile de tone cărbune şij
doar 16 am V* In anul 1949 ţ tov. Vladimir Antonescu, res­ ftaje şi carieră au muncit neobosit, ho- dimentar, în anii regimului democrat Recenta hotărîre a partidului privind minereuri date peste prevederile pla­
Petrila ponsabilul cursului de propagan­ Îtărîţi să sprijine luptă siderurgiştilor popular Teliuciil a devenit o exploatare sporirea salariilor tuturor categoriilor nului, dovedesc că minerii ştiu să)
dişti. In expunerea intituilată: i din Hunedoara şi Călan pentru cît mai modernă. Prin grija partidului faţă de de salariaţi şi reducerea preţurilor d i răspundă cu cinste grijii pe care;
cînd am cobo- — ¦am fost diş- ; mult metal. condiţiile de mUncă ale minerilor, la vînzare la peste 2.600 sortimente de partidul şi guvernul le-o poartă. ^
Teliuc au fost construite un puţ nou mărfuri, a fost primită de colectivul
r ît!pentru prima dată în subte- tins cu titlul de „Erou al de extracţie, o staţie de concasare, un nostru cu multă satisfacţie. In urma Publicăm mai jos fotografiile a 4 '
atelier mecanic, funicularul Hunedoara- măsurilor luate, salariul mediu lunar dintre minerii fruntaşi ai regiunii : t
ran. De fapt am încercat şi muncii socialiste“ şi cu „Me- „Eroicele lupte din anul 1929 Apropierea sărbătorii noastre — Ziua Teliuc, modern şi de mare capacitate, pe înlreprinderea noastră va creşte la
ale minerilor din Lupeni“ au tost o staţie de antezdrobire, o nouă staţie 1.350 lei. ŞTEFAN GANTZ
la E4 ani să lucrez în mină dalia muncii".' evocate momente din lupta mi­ Iminerului — a dat im noii avînt în­ electrică de 35 kw. şef de brigadă la mina Viilcan
nerilor Văii Jiului împotriva ex­ trecerii. Drept urmare, la sfîrşitul a 7 Minerii noştri au hofărît să răspundă
însă n-am putut : eram prea Partidul, al cărui membru! ploatării crunte din timpul re­ tuni de activitate, am putut raporta ex­ S-a uşurat mult munca omului. Des­ grijii partidului cu noi realizări. In
slab. Pe vremea aceea lucrau am devenit în anul 1945, mi-a gimului burgbezo-moşieresc, cît tragerea* în afara sarcinilor de plari, pre grija faţă de munca lui vorbesc adunările în care s-au dezbătut docu­
mulţi' copii în mină. Acest trasat sarcina să calific mi­ şi unele aspecte privind noul ă 7.997 tone minereuri de fier. Tot­ excavatoarele din carieră, forezele, lo­ mentele plenarei, oamenii şi-au luat
lucru era avantajos . pentru neri. Astăzi colectivul. minei . mod de viaţă şi de muncă al mi­ odată a fost simţitor îmbunătăţită ca­ comotivele, cornpresoarele, metoda per- preţioăse angajamente privind sporirea
patroni deoarece salariul plă­ Petrila se mindreşte cu Şte­ nerilor în anii regimului demo­ lita te a producţiei, a crescut productivi- forajului umed. voiiimului producţiei şi realizarea de
tit copiilor era mult mai mic. fan Mihai, cu Francisc Bart- crat-popular. Ştatea muncii pe cap de muncitor, s-au economii. Aşa bunăoară, minerii secto­
sirealizat economii la preţul de cost. Ca urmare ă investiţiilor făcute şl rului III s-au angajat să dea peste
Timp de 7 ani am fost an­ ha, losif Androne,şi. alţii, .mi­ indicii economici aii crescut mult. Pen­ plan pînă la sfîrşitul anului 800 tone
gajat ca vagonetar la mina neri. calificaţi de mine. Des­ tru exemplificare amintesc că faţă de minereu de fier şt să reducă costul
1955, în anul curent, producţia globală tonei extrase cu un leu. Brigada mine­
Petrila. Lucram şi ca miner, pre Mihai Ştefan ¦ştie- întrea­ Cu acest prilej, cei peste 350 In fruntea întrecerii socialiste s-au a întreprinderii a crescut cu 45 la rului loan M. Popa de la sectorul II
dar salariul ce-l primeam ca ga ţară că lucerază. în con­ de propagandişti au transmis • situat minerii din echipele conduse de sută, productivitatea muncii cu 31 la s-a angajat să realizeze economii la
vagonetar era mai mic, aşa tul anului 1965. Iată de ce prin minerii propagandişti pre­ '•tovarăşi încercaţi cum ar fi loan Fe- sulă. preţul de cost îit valoare de un leu pe
că patronii aveau tot intere­ mă pot. minări cu faptul că zenţi la cursuri, salutul lor fră­ tonă. In humele colectivului staţiei de
sul să mă ţină pe acest post. elevii mei.au început să mi-o tic, Teodor Gligor, loan Aîateş de la Mult spune şi faptul că v a lo a re a sortare, maistrul loan Aleitner s-a an­
ia înainte. gajat să realizeze pînă ia sfîrşitul anu­
ţesc, tuturor minerilor din re- sectorul !11, loan Atodîlcă de la sec­ producţiei globale realizată în- lui economii la preţul de cost de
Soarta aceasta In anii regi­ giunea noastră. atorul I, loan M. Popa, Bmilian Bălan tr-un an, pe timpui cînd mina 250.000 iei. Muncitorii de la cariera de
n-o aveam nu- mului-democrat- de la sectorul II şi alţii. aparţinea capitaliştilor, acum se dolomită, pentru a veni în sprijinul oţe-
MICA AVRAM realizează în numai 22 de zMe. larilor hunedoreni, au hotărît să dea
¦mai eu, ci toţi p o p u l a r s-a corespondent Aceste rezultate frumoase au fost po- pînă la sfîrşitul anului 520 tone do-
cei de vîrsta schimbat mult Paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor lbmită peste plan şi să realizeze eco­
de muncă a crescut simţitor şi nivelul nomii la preţul de cost iii valoare de
mea, tovarăşi şi înfăţişarea De-a lu n g u l a 1 5 ani de trai al minerilor din Teliuc. Din- 100.0001 lei. Asemenea angajariiente
de suferinţă. oraşului Petri­ tr-un sat în care mulţi nu cunoşteau şi-au luat toate colectivele întreprin­
Dacă vreunul la. In locul co­ Cu ani in urmă,, exploatarea căr­ cum minerii aii dispensarul lor, con­ literele alfabetului, Teliueui e pe cale
cerea dreptate, cioabelor de o- bunelui. la mina Ţebea se făcea in mo­ struit, in amd 1951, dotat'cu personal să devină un centru muncitoresc pu­
era dat afară. dinioară s-au dul cel mai rudimentar. Depilarea In medical calificat şi toate cele necesare.
Viaţa noastră, ridicat blocuri abataje se !acea manual, cu piconul, A fost reconstruită de curind baia nu­
cu apartamen­ iar transportul tot manual, cu va lo ­ nei. In locul celei vechi - şi neincăp'i-
nele împinse de oameni. Primele trans­ tcare a apărut o baie nouă, care res­
a minerilor, te confortabile, portoare s-au introdus in anii noştri, pectă toate cerinţele igienico-sanilare.
fo t în aceşti ani au început să pă­
s-a schimbat cantină moder­ Capitaliştii nu s-au gînd.it niciodată

odată cu elibe­ nă, un club spa­

rarea patriei, de ţios, înzestrat

sub cisma grea cu cele necesa­ trundă în abataje . explozivul şi cioca­ că minerii au nevoie şi de culturalizare. ternic. S-au construit zeci de aparta­ derii noastre.

a asupririi ca­ re. Mulţi mi­ nul de abataj; s-a introdus tăierea Oamenii nu cunoşteau altceva decU -m -
mecanizată a cărbunelui. A fost con­ mânca în mină şi la cimp. Ziarele sau
pitaliste şi mo­ neri şi-au con­ struită de asemenea o casă de corn- revistele erau numai pentru domni. Cit Realizări social culturale
presoare şi un pui nou cu capacitate despre filme, nici pomeneală. Acum,
şiereşti. Odată struit case in­ mărită (de peste patru ori !aţă de a în anumite zile din săptămină, pot fi în Valea Jiu lu i
celui vechi). văzute şiruri întregi de muncitori, in-
cu aceasta am dividuale. In dreptîndu-se spre clubul muncitoresc Să ne închipuim, dragi cititori, şi fără frecvenţă, au la dispozi­ GHEORGHE LUPËA >
primit şi eu calificarea de mi­ cursul lunii viitoare mă mut In anii puterii populare mina Ţe-' pentru a viziona un film, un program că în această zi de sărbătoare ţie laboratoare moderne, o bib­
ner (7 ani fusesem vagone­ şi eu în casa nouă. Am ridi­ bea a fost înzestrată cu maşini şi artistic, sau pentru a asculta o con­ iacem împreună o plimbare prin liotecă cu peste 40.000 exem­ \ Şef de echipă Ja Intrfeprlndefea mi-;
tar şi alţi 7 ani ajutor de mi­ cat-o datorită faptului că utilaje de înaltă productivitate. Gra­ ferinţă. cel mai mare bazin carbonifer plare, un cămin studenţesc, o
ner!). Mi s-a încredinţat o munca mea a fost bine plă­ dul de mecanizare a tăierii şi tran­ al ţării, prin Valea Jiului. Nu sală a sporturilor şi o cantină. »!eră Barza, huna Brădlsor
brigadă şi odată cu aceasta tită : am primit şi 6.000 lei sportului in abataj a a'ins in aiun Minerii de la Ţebea răsplătesc vom umbla pentru a ne interesa
sarcina de mare răspundere pe lună! 1954 ta 40 la sulă, iar in anul 1958 la grija pe care le-o poartă regimul de­ cît cărbune a fost dat de harni- Poate o să ne descurcăm ceva
de a deschide noi drumuri 100 la sulă. mocrat popular prin adevărate fapte icii. mineri peste plan, cine sînt mai greu prin secţiile şcolii
spre cărbune. In ajutor ne-au Am 46 de ani, dar mă con­ de eroism in muncă. Răspundnd che­ fruntaşii. Acestea sînt cunoscute populare de artă din Petroşani.
venit maşinile sovietice şi sider încă tînăr. Anul acesta Datorită creşterii nivelului de meca­ mării patriotice a celor opt întreprin­ în regiune şi chiar în întreaga Aici învaţă la secţiile muzicală,
metodele de lucru ale mineri­ vreau să păşesc în 1966. Am nizare a minei au sporit considerabil deri din capitală, numai' in primiit se­ ţară. Rămîne să vizităm numai actorie şi regie, pictură şi arte
lor sovietici. Lucrînd după toate condiţiile, aşa că voi producţia şi productivitatea muncii şi mestru au realizat peste 500.000 lei o parte din realizările social- aplicate, circa 500 elevi, dintre
metoda graficului ciclic şi e- reuşi. Im fel ca mine va face odată cu aceasta a crescut şi cîştigul economii. Pînă in prezent du culturale înfăptuite în anii re­ care 400 muncitori sau fii de
fectuînd încărcarea cu maşini şi Mihai Ştefan şi alţi mineri. mediu a! minerilor. dat peste plan mai mult de gimului democrat-popular pe a- muncitori. Printre ei se află şi
sovietice, împreună cu briga­ ,4şe înţelegem noi să mulţu­ 2.600 tone de cărbune. Printre cei ceste meleaguri. Să ne oprim fochistul Constantin Trăsnea,
mim partidului pentru grija In viaţa minerilor s-aii petrecut care au contribuit la aceasta se află mai întîi la Teatrul de stat strungarul A. Verşanschi, ţăran­
da mea, am realizat la o ga- ce ne-o poartă. schimbări uriaşe. Locul caselor mici mineri ca Nicolae Lăzăruţ, Teodor „Valea Jiului“ din Petroşani. ca întovărăşită din Iscroni Ma­
şi dărăpănate, au început să4 ia trep­ Cîteva date statistice ne pun la ria Lăban şi alţii.
tat locuinţe noi şi spaţioase. Numai Mareş şi alţii. Ei îşi sărbătoresc astfel curent cu întreaga activitate a
între anii 1954 şi 1958 au fost acor­ ziua lor, Ziua minerului, cu cele mai colectivului. Teatrul a luat naş­ Să plecăm mai departe prin
date credite individuale pentru con­ frumoase succese. tere cu aproape 11 ani în urmă. întreprinderile şi instituţiile ra­
strucţii de locuinţe la 32 de oameni al In aceşti ani au fost prezentate ionului Petroşani. Cel mai fru­
muncii. Printre cei care şi-au durai Recent a fost dată publicităţii Hoiă- în localităţile Văii Jiului şi în mos club o să ni se pară cel din
cămine noi se află şi minerii fruntaşI rirea plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 regiune 89 de premiere, la care Lupeni. Numai în anul acesta
Gheorghe Sturza din Baia de Crtş, iulie a.c. privind, creşterea continuă a au asistat peste 1.000.000 de au fost cheltuiţi 200.000 lei
Gheorghe Faur, Alexandru Gherman nivelului de trai materia! şi cultural al spectatori. Cifre semnificative pentru fotolii, covoare, candela­
şi David Andron din satul Mesteacăn. omenilor muncii din patria noastră.
bre.
Muncitorii veniţi din alte părţi nu Această hotărîre a constituit pen­ In Valea Jiului, la cele 15
mai sini nevoiţi să-şi caute găzduire.
tru minerii din Ţebea un nou imbold
Pentru ei s-a construit de aurind un
în muncă. Convinşi că fiecare tonă

cămin confortabil cu 200 de tocuri. de cărbune extras peste plan, cu care oglindesc munca tînărului cluburi existente, în numeroase­ DUMITRU PREDA
Pentru cumpărători nu mai este ne­ fiecare leu economisit la preţul de colectiv. le colţuri roşii, la cele 9 cămine şef de echipă la înlreprinderea
voie să te deplasezi la Brad, sau jos cost, contribuie la ridicarea nivelu­ culturale, activează 15 brigăzi
in sat, ele se pot face acum sus la lui de trai al oamenilor muncii ...La Institutul de mine „Gh. artistice de agitaţie, 18 echipe minieră Gheiar
mină, în cele două magazine: alimen­ din patria noastră, ei s-au an­ Gheorghiu-Dej“ din Petroşani, de dansuri, 15 echipe de teatru,
Mineri in abataj tar şi textil, amenajate cu ciţiva ani gajat să realizeze pînă ta sfîrşitul a- este linişte. Studenţii sînt în va­ 4 cercuri plastice etc. De ase­
în urmă. nului economii în valoare de peste canţă, sau la practică. Institu­ menea există în Valea Jiului, 16
Desen de O. STURZ A 320.000 lei şi să dea cu 1 la sută mai tul, construit în zilele noastre, cinematografe ' sindicale şi de
Măi de mult, cînd lin miner se îm­ mult cărbune decit prevăd sarcinile de a dat pînă acum multe promoţii
bolnăvea n-avea cine sâ-l consulte. plan. de ingineri care astăzi au sar­ stat.
Pentru aşa ceva trebuia să si depla­ cini de răspundere în minele din In anii regimului democrat-
seze la Brad, cale de 7 kilometri. A- GH. COMŞUŢA Valea Jiului şi din ţară. Cei a-
proxifnativ 1.000 de studenţi popular s-a dat mare atenţie
care învăţă la cursurile de zi grijii faţă de sănătatea oameni­
lor. Să mergem acum la spita­

lul de copii; la spitalul T.B.C.,

©a-®®<E'»®s®©®©©@®©©e©©®@s©@@@®is©©©©®@®0®@ e© la cele 14 policlinici, 3 spitale

fortul. In. ctirînd, se va termina Minerii, ca şi ceilalţi oameni de întreprindere, 5 sanatorii de
şi da în folosinţă urt cvartal de ai muncii din patria noastră, dtic
Mancă rodnică — viaţă loeuihţe în blocuri cu 131 de a- b viaţă nouă. Munca lor a deve­ noapte etc., deservite de 141 me­
partărriettte. nit mai rodnică şi viaţa mai
frumoasă. Toate acestea se da- dici şi 349 cadre sanitare medii
toresc partidului, regimului nos
tru democrat-popular care mani­ şi' să vedem cu cîtă atenţie sînt
festă o grijă deosebită faţă de
oamenii muncii. îngrijiţi oamenii muncii şi co­

tot mai frumoasă Pentru aprovizionarea mineri­ Ca răspuns grijii ce le-o poar­ piii acestora.
lor s-au deschis numeroase ma­ tă partidul şi guvernul, minerii
gazine de produse alimentare îsi sporesc eforturile în muncă Dar tot ce am vizitat pînă a-
şi industriale, unităţi de alimen­ pentru a da patriei cărbune mai
taţie publică etc., de unde mi­ mult, de calitate şi mai ieftin. cum sînt numai o parte din rea­
nerii se pot aproviziona cu toate In urma angajamentelor luate
Mina Vulcan, redeschisă în maistru miner, acum este ingi­ în cinstea zilei de 23 August şi lizările social-culturale ale Văii
ner şef al minei, iar tov. loan cele necesare traiului. a Zilei minerului, colectivul nos­
anii puterii populare, a început IOS1F COTOT Stănilă, fost miner, acum este tru a dat peste plan ele la în­ JfiilUi; realizări obţinute în cei FRANCISC WOIC1UC
să producă cărbune din anul şeful exploatării carbonifere Vulcan inginer şef adjunct de sector. ceputul anului şi pînă ia 1 au­ şef de echipă la Întreprinderea
Alţii, ca loan Săbău, Dumitru gust, 7.526 tone cărbune şi a 15 ani de la eliberarea patriei
Plăvicheanu fii de muncitori, făcut economii la preţul de cost, minieră Deva
1951. De atunci şi pînă acum, care înainte nici nu puteau visă în primul seniesiru, de 672.00 lei. noâstrfe. V. ALBU
să intre în facultăţi, astăzi sînt
ea a cunoscut o continuă dez­ început să producă), cu aproape ingineri. De asemenea, pentru apărarea însufleţiţi de hotărîriie plena­ — -------------------------------------------- s s
voltare. Mina a tost înzestrată ‘500.000 tone. Ca şi producţia, şi sănătăţii ior se cheltuiesc an de rei C.C. al P.M.R. din 13— 14
cu maşini şi utilaje miniere mo­ salariile minerilor au cunoscut o Multe lucruri s-au schimbat an sume rnari cie bani. La Vul­ iulie cu privire la creşterea ni­ întreceri sportive în cinstea Zilei
derne printre care 4 maşini de linie ascendentă. De pildă, mi­ nu nuhiai în friuncă, dar şi în can a fost amenajat un spital, velului de trai al oamenilor
extracţie de fabricaţie sovietică, nerii din grupa tov. Şandor Go- viaţa mideriioT noştri. Dacă îna­ dotat cu aparatură medicală mo­ muncii, manifestîndu-şi dragos­ minerului
cehoslovacă şi romînească, com- dy, au cîştigat în luna trecută inte, în timpul regimului bur- dernă care e deservit de medici tea şi ataşamentul faţă de partid
presoare de 30—90 m.c., venti­ cîte !00 lei pe post, realizînd un ghezo-nioşiefesc, locuiau în ca­ cu o înaltă calificare. Pentru şi guvern, minerii noştri şi-au In raionul Petroşani, vor avea unul interesant concurs. Cele
latoare de 250—2.500 m.c., tran­ salariu lunar de 2.700—3.000 se insalubre, primeai! salarii de dispensarul medical al minei a luat angajamentul de a da peste loc o serie de întreceri sportive două echipe de fotbal din Valea
sportoare cu raclete, locomotive mizerie; şomau şi erau persecu­ fost procurat un aparat Roent­ plan, pînă la sfîrşitUil anului, închinate Zilei minerului, dota­ Iiului care activează în catego­
cu troley şi cu acumulator, per­ lei. taţi, astăzi situaţia este compleci gen. An de an tot mai riuilţi mi­ încă 10.000 tone cărbune şl să te cu „Cupa minerului“. ria A vor susţine cîte o parti­
foratoare pneumatice şi electri­ Mina noastră se mîndreşte cu schimbată. Nici nu se poate com­ neri sînt trimişi în staţiunile de realizeze 1.300.000 lei economii dă. Astfel, Jiul Petroşani va îfi-
ce, ciocane de abataj etc. In pre­ para cii cea din trebui la preţul de cost, aditcîndU-şi La Petroşani va avea loc un ţîlni formaţia Progresul Bucu­
zent, transporiul în galerii este mineri fruntaşi ca tov. Pavel odihnă de la munte sau de la concurs de tir în cadrul căruia reşti iar la Lupeni, Minerul va
mecanizat 100 la sută, iar ope­ Boyte, Mihai Socaci, Emanoil Pentru minerii din Vulcan mare, pe cheltuiala statului. A- .el contribuţia la înfăptuirea se întrec 35 concurenţi din re­ îritîlni echipa Rapid Bucureşti.
raţiile de încărcare în procent de Bordea, loan Nicoară, Emeric au fost construite şi date în fo­ măsurilor luate de plenară. giunile Oradea, Ciuj, R. A. M.. La Lupeni, halterofilii clin Cluj
25 la sulă. Gsiki, Nicolae Moraru şi alţii, losinţă 14 blocuri cti 575 apar­ nul acesta, de pildă, peste 500 Stalin şi Hunedoara. La Ani- şi Lupeni -îşi vor disputa întîie-
tamente confortabile care se noasa, va avea loc un concurs tatea. Tot,la Lupeni pe pista de
care sînt în fruntea luptei pen­ compun din două camere, bucă: mineri îşi vor petrece concediile de tir cu arcul, la care participă popice.se vor întreceeohipele re­
tărie, căinară etc. Pentru tinerii echipele feminine şi masculine prezentative fţin Oradea, Baia
muncitori necăsătoriţi s-au con­ în diferite staţiuni din ţară. din R.A.M., Cluj şi Aninoasa Mare, R.A.M., Petroşani şi.L u-
Tot la Petroşani echipele de pehi. La Vulcan, se va disputa
Dotarea minei cu maşini şi tru mai mult cărbune. Mulţi mi­ struit două cămine moderne cu In fiecare an, pentru anii lu­ lupte oiasice reprezentative meciiil- revanşă dintre echipele
600 locuri, în care au tot con­ ale regiunilor Cluj şi Stalin de ..box .Minerul .Vulcan şi .Aurul
utilaje moderne de mare capa­ neri şi maiştri, ca urmare a craţi în mină, minerii primesc şi oraşelor Petrila şi Pe­ Brad.
troşani se vor întrece în cadrul
citate, a făcut ca munca mine­ condiţiilor de învăţătură create prime de vechime în valoare de

rilor noştri să devină mai u- de stat, au devenit ingineri şi 2,5 milioane lei anual. ,
şoară, mai rodnică. Ca urmare acum ocupă posturi de răspun­
a mecanizării muncii, producţia dere în conducerea minei. Aşa, Copiii minerilor sînt trimişi în
de cărbune a crescut în 1959 fa­
fiecare an în tabere cie odihnă

ţă de 1951 (an în care mina a de pildă, tov. Fodor Arcadie, fost unde-şi petrec vacanţele şcolare.