Page 31 - 1959-08

Nfc 1440
Minerii, stimaţi şi apreciaţi de în­
tregul popor, de întreaga clasă mun­
citoare, scot din adîncurile pămîntului
pîinea industriei noastre socialiste —
cărbunele.
In aceste zile de august, în toate
sectoarele şi. abatajele din Lupeni se
munceşte cu însufleţire. Peste tot, în
clocotul muncii creatoare, oamenii fău­
resc noi victorii în muncă, victorii pe
care Ie închină patriei, partidului iu­
bit.
„Patriei mai mult cărbune cocsifi-
Cabil, mai-bun Şi mai ieftin" — aceas­
tă lozincă este o călăuză pentru mi­
nerii, tehnicienii şi inginerii; din Lu­
peni. Fără cărbune dit se poate pro­
duce mâi mult metal. Minerii ştiu a-
Cest lUcru şi desfăşoară o întrecere
pasionantă pentru a scoate la „ziuă"
şi a trimite uzinei cocsochimice din
Hunedoara cantităţi sporite de cărbune
cocsificăbil.
Întrecerea pentru mai mult cărbune
a căpătat, în Urma apariţiei hotărîrli
plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iu­
lie, un avînt şi mai puternic. Fiecare
miner munceşte cu pasiune, majorita­
tea lot fac acte de eroism.
Angajamente noi —
rezultate noi
1 „Să răspundem cu noi angajamente,
cu noi fapte grijii ce ne-o poartă par­
ti duP . Această chemare lansată de co­
munişti a devenit o lozincă de luptă
pentru fiecare brigadă, pentru fiecare
miner. Totalizînd angajamentele noi
ale origăzilor şi sectoarelor, pe exploa­
tare né daü următoarele cifre : 31.500
tone cărbune cocsificăbil şi 2.700.000
Iei economie. Acesta este noul anga­
jament al minerilor din .Lupeni, anga­
jament pe care ei vor să-I înfăptuias­
că pînă Ia sfîrşitiil anului. Şi-l vor
înfăptui. Drept mărturie că aşa va fi,
stau ceie 3.663 tone de cărbune Cocsi-
ficabil date peste planul lunii iulie.
De la apariţia recentei hotăriri a
parlioului şi pînă ia sfîrşitul lunii
iulie, minerii Văii Jiului au extras peste
sarcinile de plan mai bine de 11.000
tor? de cărbune cocsificăbil şi ener­
getic. In fruntea tuturor colectivelor
miniere se află colectivul minei Lu-
Şeful de brigadă Mihai Huda şi minerul Stan Preda intrînd la şut.
Brigada lui Huda, care lucrează Ia sectorul VII, investiţii, deţine drapelul
roşu de producţie pe exploatarea Lupeni. Cu regularitate realizează depăşiri
de plan între 15—89 Ia sută.
o c x x x x x x x x x s o o c jc o o o o o c x x x K X x o a c x K X X îix x x jo o o c *^ x x x x »o a o o c o o o o a o c G O O c o c x x x îo c c K 3 'C i^ 3 0 G c o c x z ^ K x > o t ^ x ^ x ? o a o o o c e o c x x x x x ) o o o o o o o c c o o c pildă: mina vest in anul 1950, con- fesională, cantină, locuinţe inunci-
Minerii mai vîrstnicl îşi amintesc cu
amărăciune de vremurile cînd rodul
muncii lor era înghiţit de hrăpăreţii
acţionari romîni şi maghiari. Pe a-
tunci, în afară de faptul că salariile
muncitorilor erau mizerabile, munca
era foarte grea. Societăţile capitaliste
nu erau interesate să mecanizeze pro­
cesul de extracţie al cărbunelui. Pe
de altă parte, pentru ca profilurile ob­
ţinute de stăpîni să fie cît mai ridi­
cate, erau exploatate numai straturile
bogate. Din această cauză, o serie de
mine au fost închise şi de multe ori
cantităţi imense de cărbune erau lăsate
pradă focurilor subterane.
Odată cu eliberarea patriei de sub
jugul fascist, odată cu trecerea tutu­
ror bogăţiilor ţării în mîna adevăraţi­
lor stăpîni, în viaţa Văii Jiului s-au,
produs schimbări esenţiale. Sume enor­
me s-au cheltuit pentru punerea în
valoare a rezervelor de cărbune, pen­
tru înzestrarea tehnică a minelor, pen­
tru ridicarea de construcţii industria­
le şi social-culturale.
In toate acestea a fost simţit din
plin ajutorul dat de Uniunea Sovie­
tică. Anii de după război au găsit
industria noastră carboniferă fără spe­
cialişti, fără utilaje, fără experienţă.
In afară de faptul că din Uniunea
Sovietică am primit maşini moderne
şi documentaţie preţioasă, au venit să
muncească alături de minerii noştri
specialişti din marea ţară a socialis-
peni care a extras cea mai mare can­
titate de cărbune peste plan. Minerii
din Lupeni sînt acum fruntaşii Văii
Jiului.
O dovadă grăitoare că noile anga­
jamente vor fi îndeplinite, o constituie cu cite-o stringere de mină)
avîntul cu care muncesc oamenii. Mi­
nerii din brigăzile conduse de Vasile
Feher, Nicolae Onişor, loan Sfitlic,
Diana Chiţu, loan Scheianu, Alexandru
Furo, loan Giurgiu, Alexandru Musta,
Sabin Ghioancă, loan Angelescu şi ca
ei toţi ceilalţi muncitori mineri, mobi­ teva glume spuse de cineva şi — Planul de producţie al
lizaţi şi însufleţiţi de exemplul comu­
niştilor, fac că zi de zi angajamen­
tele să prindă viaţă, să devină fapte.
„Două fîşii de cărbune
într-o zi“
In toate abatajele minei, îndeplini­
rea noilor angajamente, obţinerea de
rezultate noi şi mai frumoase, consti­
tuie preocuparea de frunte a tuturor
minerilor. Faptele vorbesc grăitor
despre acest lucru. Aşa de pildă, loan
Scheianu, miner şef de brigadă şi.a pus
întrebarea: „Oare nu am putea să
scoatem două fîşii de cărbune pe zi în
loc de una ?“. A discutat şi s-a con­
sultat cu ceilalţi membri ai brigăzii în
această problemă şi au hotărît să trea­
că la fapte. Au luat măsurile ce se
impuneau pentru organizarea locului
de muncă şi s-au pus pe treabă. Şi,
astfel, în ziua de 3 august, minerii din cîte ceva nou. Dar să vorbim nisie,. Blaj Ferencz şi altele,
această brigadă au scos în 24 de ore
(o zi) în loc de una, două fîşii de
cărbune şi au dat peste plan 140 tone
de cărbune. Această realizare, acest
nou succes a făcut repede înconjurul
întregii mine. Această realizare nouă
vesteşte poate naşterea unei noi iniţia­
tive a minerilor din Lupeni — „Două
fîşii de cărbune într-o zi“.
Rămîne ca tehnicienii şi inginerii
minei să studieze metodele de muncă
ale acestei brigăzi, să le facă cunos­
cute pentru a deveni un bun al tutu­
ror.
?
Faptele minerilor din Lupeni vorbesc
de la sine despre eroismul oamenilor
în muncă, despre patriotismul lor fier­
binte, despre dragostea şi elanul cu
care ei muncesc pentru îndeplinirea
sarcinilor încredinţate de partid,
inului. De la ei au învăţat minerii
noştri ce înseamnă să lucreze cu ma­
şini, cum să lucreze pentru ca viaţa să
le fie în siguranţă. Totodată, mineri­
lor noştri le-a fost împărtăşită bogata
experienţă a minerilor sovietici, meto­
dele de muncă înaintate.
Aminteam că minele din Valea Jiu­
lui au fost înzestrate cu multe utila­
je de fabricaţie sovietică. Maşinile de
extracţie de ia Aninbasa şi Vulcan,
locomotivele cu acumulatori, maşinile
de încărcat, ventilatoarele, pompele,
toate aceste utilaje sosite din ţara
prietenă se bucură de o unanimă a-
preciere. Aşa cum era de aşteptat, pro­
ducţia de cărbune a crescut foarte
mult. Totodată a crescut considerabil
productivitatea muncii. Un singur e-
xemplu va ilustra foarte bine acest
lucru: faţă de anul 1954, productivi,
ţatea obţinută în prezent este cu 34
la sută mai mare.
In anii regimului democrat-popular,
în Valea Jiului au fost redeschise mi­
nele Vulcan, Lonea I şi Lonea II,
socotite de capitalişti ca fiind neren­
tabile. Totodată, a fost construită mi­
na Uricani, un minunat izvor de căr­
bune cocsificăbil. Alai amintesc de mo­
dernizarea preparaţiilor Lupeni şi Pe-
trila de puţurile de extracţie şi de
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
IN INTIMPI NAREA ZILEI MINERULUI
ii”'
Biroul mic dar frumos aran­ Convorbire cu tovarăşul trăsături severe, a pus stăpî-
jat, s-a umplut dintr-odată de ÎOSiF LEDRER nire o lumină nouă, firească.
musafiri. Tovarăşul director al
minei, Iosif Ledrer, i-a primit directorul minei Lupeni — Partidul a făcut totul
pentru noi. Comuniştii sînt a-
— ceia care au condus şi conduc
pe oameni spre fericire. Partidu­
apoi le-a arătat fiecăruia foto- frumuseţările ce s-au făcut în lui îi datorăm viaţa luminoasă
pe care o trăim azi, bunăsta­
liile, invitîndu-i să ia loc. Cî- mină şi în oraş. rea, libertatea. Acum 30 de ani,
minerii din Lupeni au înfruntat
eroic gloanţele burghezo-moşie-
rimii, pentru ca noi să ne bu
primite cu bucurie, au spart minei se îndeplineşte zi de zi, curăm astăzi de viaţă adevă
rată. Şi atunci, şi acum, parti­
atmosfera oficială şi toţi s-au înregistrîndu-se şi însemnate dul a condus pe muncitori, pe
oamenii muncii. Vrem să fim
simţit în voie. Dar timpul era depăşiri. Minerii ‘ întîmpinâ zi- demni de înaintaşii noştri...
scurt, iar pentru iov. Ledrer şi ua lor şi ziua de 23 August, ! GH. PAVEL'
foarte preţios, aşa că întrebă- cu o producţie sporită, cu ran- t f tiil-fa ¦_t v—/<_f *—/ «.
rile au început să se audă din damente mari, cu cărbune de Şl
toate părţile. Cele mai multe calitate... Brigăzile conduse de © In perioada 1952— 1958, un
voiau să afle noutăţile de la Nagtj Andrei, loan Popa, Diana număr de 504 mineri din Valea
Lupeni, din mină şi din oraş. Chiţu, lori Sfitlic, Ion Scheianu, Jiului şi-au construit 'locuinţe in­
— Da, la noi sînt multe nou- Vasile Feher, Nagy Adalbert, dividuale cu împrumut de stat.
tăţi, aproape în fiecare zi avem Gheorghe Solomon, Barta Dio- © In anul 1938 la Vulcan e-
xista un singur medic. In pre­
zent, în această localitate există
un spital şi 38 de medici. In
mai bine la concret... au obţinut cele măi frumoase toată Valea Jiului lucrează as­
tăzi 141 de medici şi 349 cadre
Tovarăşul Ledrer şi-a consul- rezultate în ultimul timp. Bri- sanitare.
tat cîteva clipe carneţelul, filă gada lui Ion Scheianu, de pil­ © Producţia minei Vulcan din
anul 1959 este de 14,5 ori mai
ea filă. Aruncîndu-şi apoi pri- dă, într-una din zilele trecute, a mare decît producţia anului
1951, primul ah după redeschide­
virile peste cei ce se aflau în scos în trei schimburi două
birou, a continuat: fîşii, ceea ce înseamnă un
— Se ştie că lemnul este plus de cărbune peste plan de
scump. Plenara C.C. al P.M.R. 120 tone... Echipa' condusă de Teo'dor Bucureştean de la i. M. Ghelar, este frun-i
din 26—28 noiembrie anul tre- Ziua minerului a fost întîm- taşa în întrecerea socialistă. Cu ocazia schimbului de onoare ce a avut loq,
cut, ne-a trasat nouă minerilor, piuată la Lupeni şi prin acţiuni
sarcina să reducem cît mai de înfrumuseţare şi amenajare joi, 6 august, în cinstea Zilei minerului, această echipă a dat peste plan
mult consumul de lemn de mi- la suprafaţă, în incinta minei,
nă, pentru a i se da întrebuin- şi în oraş. Tovarăşul Ledrer a mai mult de 40 tone de minereu.
ţări superioare. Această sarci- amintit de volumul mare de In clişeu : Tovarăşul Bucureştean şi un membru din echipa sa la locul
nă stă mereu în atenţia noa- lucrări de întreţinere şi amena-
stră. Pentru ca lemnul să poa- jare ce s-au făcut în coloniile de muncă. •4
tă lua drumul prelucrării şi minei, despre darea în folo-
întrebuinţării superioare, la sinţă a unei băi noi la mină,
noi la mină s-a început arma- despre amenajarea pieţii ora-
rea galeriilor şi a abatajelor şului, asfaltarea a numeroase rea minei.
frontale în fier sau bolţari. străzi, despre crearea de zone • In anii regimului democrat- întreprinderea mi­ ing. VASILE FLOREA zăcămîniul Mihail“
Fără să ne lăudăm, trebuie că verzi în tot oraşul. popular s-au construit la Lupeni nieră Ghelar face director at întreprinderii miniere de la mină veat^
spunem că am obţinut succese — La mină, a spus el, s-a blocuri cu 628 de apartamente parte din întreprin­ şi corpul nou de
însemnate în această direcţie. amenajat o sală festivă, grădi­ şi cămine cu 1841 de tocuri. derile miniere din ^ hclar la mina centrată. '
bazinul Poiana Puş­ *¦ Aceasta, a permis
Avem în prezent 6 panouri ar­ niţe cu flori, s-a aşternut zgu- ® Printre realizările de sea­ că, care furnizea- ca îh ultimul timp
mate în fier ': trei panouri în fă roşie pe spaţiile dintre şi- mă ale regimului democrat-popu­
stratul 15 şi trei panouri în nete pe care circulă vagonete- lar figurează modernizarea şi ză materie p’ rimă Combinatului side- producţia întreprinderii să creaScă cil'
stratiîl 5. Despre avantajele le, s-au zugrăvit birourile, s-au mărirea capacităţii preparaţiei
armării în fier a abatajelor văruit clădirile... Drept să spun, djn Lupeni. Datorită acestui rurgic Hunedoara. Din documentele 8 pînă la 10 la sută.
frontale, vă pot povesti mai parcă nu tnai recunosc mina şi fapt, în cursul lunii iulie a.c.,
multe minerii care lucrează aco- oraşul. In trecut, ştiţi ce viaţă s-a livtat de aici aproape 60 existente reiese că o activitate ini- In ultimii ani s-ă 'schimbat fhttU'
lo : Nagy Andrei, loan Sche- duceau minerii din Lupeni. Mi- la sută din producţia prepara­
ianu şi alţii. Se fac economii zeria şi foametea erau stăpîne. tă în tot cursul anuilui 1954. nieră organizată a încppui aici în faţa vechiului Gheţar, aŞa cum de
preajma anului 1778, cînd au fost fapt S'-U schimbat mult şi procesul j
săpate galerii de cercetare, deschi- Tehnologic.' Abedstă schimbare a }o$ţ
dere şl pregătire a zăcămintelor de posibilă prin introducerea metodelor j
minereu deja cunoscute. Dezvoltarea noi de muncă şi a tehnicii noi. Aşa, ^
Ghelamlui s-a bazat pe exploatarea de pildă, a fost introdus perforajul ^
însemnate de lemn, se lucrea- Oraşul — o adunătură de co- ® In numai 4 ani (1954— zăcămintelor existente, fără a se mai mecanic, transportul mecanizat în t
ză mai uşor şi mai sigur în a- cioabe, care mai de care mai 1958), la mina Ţebea au fost a- cerceta contiiuiitatea rezervelor. A- galeriile de bază, s-au introdus mc- j
bataje... dărăpănate. locate credite pentru construcţii cest aspect in activitatea minieră a iode de abataj avansate: surparea, (
Convorbirea a continuat. Tov. Astăzi, toate acestea au dis­ de locuinţe individuale unui nu­ fosT practicaţi pînă la 23 August abaiarea cu front' luiig etc. O fru-
director Iosif Ledrer, a vorbit părut. S-au construit în Lu- măr de 32 de mineri. j\m , moaşă realizare este. de asemenea)
După 23 August 1944 a început construirea staţiei de. sortare şt pre- ^
interlocutoritor săi despre foto- peniul nostru blocuri mari şi © Pentru munca lor plină de pentru bătrinul Ghelar o eră nouă lucrare a minereului) dată in ex-,
sirea perforatoarelor electrice, frumoase, cu apartamente con- eroism, un mare număr de mun­
clespre faptul că în stratul 15 ţortabile. S-au asfaltat multe citori şi tehnicieni de la Vulcan în dezvoltarea sa. S-au extins şi sis- plodiare în anul 1957i ~
din sed'U-il / B se pregătesc străzi iar altele s-au pietruit, au fost decoraţi. Dintre aceştia,
două pa,muri pentru a fi arma- Acum, în cinstea Zilei mineru- 83 sînt distinşi cu „Medalia otematizat lucrările miniere de explo- altă realizare de seamă este in-
te în fier, despre pregătirea ii- lui, peste tot au răsărit zone Muncii“ şi 18 cu „Ordinul
nei galerii havate pentru irttro- verzi, clădirile au fost văruite, Muncii“. rare, iar exploatarea zăcămintelor a troducerea liniei electrice. de 35 Kw. /
ducerea unei combine de tăiat străzile curăţate, mina înfru-
devenit raţională. Ritmul de producţie Hunedoara— Ghelar şi a liniei de 15 ^
a crescut şl el de la an la an. Kto. Ghelar—Vadul Dcbrii, prin care, i
Ca urmaşe a introducerii metode- pe . electrificarea procesului dc{
lor noi de exploatare şi a tehnicii producţie la mină, s-a ajuns şi lai
miniere noi, au crescut şi randamen- electrificarea:¦comunelor învecinate, t
cărbune etc. museţată. Unde Fe întorci, nu- ® In locul analfabetismului iele. Astfel, de la un randament de Toate aceste realizări .au fost in-,
Cum era şi firesc, întrebările mai bucurie şi frumuseţe. Cum de ieri, există astăzi în Lupeni’ 1,2 tone pe post cit "eră în 1940, s-a făptuite de oameni: hnlriciiori, telini-1
au ajuns şi la felul cum se pre- să nu iubeşti Lupeniul, acest A 6 grădiniţe, 6 şcoli elementare ajuns la 4 tone pe post, randament cieni şi ingineri .care, ..sub îndruma-,
găteşte mitia Lupeni, pentru oraş al minerilor, fenăscut la o şi medii, frecventate de peste mediu in 'aiuihl959. rea comllelului de partid, s-au stră-i
întîmpinarea „Zilei minerului“, viaţă nouă, frumoasă şi dem- 2.000 de copii. Bsia de remarcat [aptul -.că în anii duit sa contribuie din plin la făliri- (
, puterii populare au fost alocate fon- rea unei vieţi noi. '
Tovarăşul Iosif Ledrer, a vor- nă... ® In., anul 1958, ni aflai.' pen-., duri mari pentru dezvoltarea minei Aspectul bălrhiului Ghelar s-a i
bit cu bucurie atit de succesele O clipă, tovarăşul Ledrer a tru şistificarea loturilor de. mun­
din producţie, cît şi despre în- tăcut. Pe faţa lui, de obicei cu că, s-a alocat la mina Lupeni C Ghelar: RaÎoritâ 'lucrărilor de cerce- schimbat mult nu numai in subteran, {
y 'fare^'ce' «« fbst-rexectilate în anii ci şi la suprafaţă. In anii puterii t
1944—1950 s-au descoperit şi dat în populare s-a construit prin grija par-(
»/—‘i—1/—' /—'i—‘ —*t-* *4-. mai bine de 1.000.000 lei. exploatate noi cîmpuri miniere ca, de Udului şi guvernului, o şcoală pro- 1
tihliîtatea zăcămintului de la mina toreşti şi un minunat club muncilo- <
mai o parte din realizările în dome­ centrală în ănii 1953—1954, iar îh resc, care a fost dat in folosinţă în '
niul protecţiei muncii şi a tehnicii secu­
rităţii, care demonstrează din plin gri­ anii 1954—1956 au fost dale' în ex- anul 1959. Pe zi ce trece vechiul1
ja faţi de om a regimului nostru. Pen­
tru a ilustra însă şi mai bine acest ploatare ciihpurile miniere de la ori- Ghelar întinereşte, prinde un aspect'
fapt, amintesc că în perioada I ianua­
rie 1954 — 1 iulie 1959, s-a cheltuit zontiirile 5, 6 şi 7. In perioada anilor nou, transformindu-se îiltr-iin puter-
in Valea Jiului, pentru proiecţia mun­
găzl fruntaşe, aceea a lui Compody cii şi tehnica securităţii, suma de 1957— 1959 au fost date în exploatare nic centru muncitoresc.
de la Lonea şi a iui Vascul de la Uri­ 105.570.000 Ici. De asemenea, menţio­
Ing. PETRU ROMAN cani, au pornit o nouă iniţiativă. Aces­ nez că an de an se alocă sume tot “ saV ^ A V \AV'
director tehnic al Combinatului tea din urmă au drept scop realizarea mai mari în acest scop. Aşa, de exem­
de cît mai multe economii prin redu­ plu, în anul 1958 s-au alocat cu 43,5 Grupa condusă de Petru Simion de la mina Ţebea îşi depăşeşte lună de
carbonifer al Văii Jiului cerea consumurilor de materiale. la sută mai mulţi bani pentru pro­ lună planul in medie cu 4—5 la sulă. Harnicii mineri din această grupă
tecţia muncii, decît în anul 1956. au depus eforturi susţinuie pentru a mimpiiva Ziîia minerului şi ziua de.
aeraj, de toate atelierele etc. Valoarea Toate acestea dovedesc preocuparea 23 August, cu rezultate cit mai frumoase in mtihcă.
investiţiilor făcute în Valea Jiului în tuturor minerilor pentru a da patriei Industria patriei noastre devine din
perioada 1948—1958 se ridică la 1648,5 cît mai mult cărbune, pentru înflori­ ce în ce mai puternică. Acest lucru, Fotografia înfăţişează grupa ascitlttiid sfaturile ihâistTului Gheorghe
milioane lei. Faţă de perioada 1950— rea vieţii poporului muncitor. care umple de bucurie inima fiecărui Binţu cu privire la poşibitităţiie de reducere a preţului de cosi al Tonei
1954, în perioada 1955—1959, investi­ om cinstit, pune în faţa noastră sar­ de cărbune.
ţiile au fost cu 67,5 la sută mai mari. Pe vremea cînd minele aparţineau cini spirite. Mai multe maşini înseam­
unui pumn de societari, viaţa minerilor nă ^jnai multă fontă, înseamnă mai
Odată cu minele, odată cu oraşele, era totdeauna în primejdie, datorită mult cărbune. Iată de ce minerii Văii
au crescut şi oamenii. Alături de Hai- condiţiilor grele în care se lucra. In Jiului se străduiesc să livreze patriei
du luliu, Erou al muncii socialiste, s-au anii regimului democrat-popular, pro­ cantităţi sporite de cărbune. La începu­
ridicat Nicolae Păsărică de la Petrila, blema securităţii muncii oamenilor e tul anului ne-am angajat să ne depă­
Ştefan Gantz de la Vulcan, .Mihai Hu­ devenit o problemă de stat. In acest şim planul cu 95.000 tone. In pri­
da de la Lupeni, fraţii Sorescu de la sens, în minele de cărbuni din bazinul mele 7 luni am realizat deja 60.000.
Uricani, şi mulţi alţii. Demn de amin­ Văii Jiului s-au luat măsuri speciale Putem însă şi mai mult. Şi acest lu­
tit este şi faptul că minerii noştri se Acestea au avut drept urmafe înlătu cru iese în evidenţă acum, îh Urma*
preocupă de introducerea tehnicii noi, rarea accidentelor colective şi redu recentei hotăriri a partidului, cînd fie­
avansate, de căutarea unor sisteme de cerea cu mult a accidentelor parţiale care brigadă de mineri îşi iâ noi an­
organizare mai bune. Este cunoscută S-a introdus pe sCară largă şistifica gajamente. Aceasta înseainnă că patria
rea (limitînd astfel posibilităţile explo va primi din Valea Jiului şi mai mult
iniţiativa minerilor de la Aninoasa de ziilor provocate de praful de cărbune) cărbune.
a extrage de fiecare miner, în fiecare
zi, o anumită cantitate de cărbune peste s-au introdus explozivi antigrizutoşi E angajamentul minerilor, e euvîntisl
plan. De asemenea, frontallştii Văii lor, şi el va fi respectat.
Jiului au îmbrăţişat cu multă căldură (pentru evitarea exploziilor provocate
iniţiativa celor de la Lupeni de a ex­
trage în fiecare zi o fîşie sau în unele de gazul metan), s-a îmbunătăţit ra­
cazuri chiar două. Recent, două bri-
dical aerajul Ia toate minele, s-au în­
fiinţat servicii de aeraj şi protecţia
muncii la toate exploatările, lată nu­