Page 36 - 1959-08
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 14 41
ULTIMELE IN SCOPUL. Sosirea unei delegafii a Republicii Irak Scurte ştiri @Scurte ştiri
ASIGURĂRII PĂCII în O. R. S. S.
TUNIS: Secretarul de stat pentru Lăutaru“ din Bucureşti. Concertul a
tMOSGOVA 10 (Agerpres) — blica Irak, care a fost semnat problemele informaţiilor din Tunisia a avut un mare succes. Înainte de a
Oam enii sovietici salută cu căldură schimbul de T.hSS anunţă: La 8 august a so- la 16 mai a.c. făcut la 8 august o declaraţie în care sosi în capitala Turkmeniei orchestra
vizite N. S. Hruşciov — D. Eisenhower sit la Moscova cu un avion Delegaţia este compusă din lu- se arată că în noaptea de 5 spre 6 „Barbu Lăutaru" a dat cîteva concerte
„TU 104“ o delegaţie a Repu- august „artileria franceză a bombar în colhozurile regiunilor Ciardjou şi
crători din diferite ministere şi
MOSCOVA 10 (Agerpres,). \ nostru din America, preşedintele hlrcii Irak condusă de ministrul departamente din Irak. dat puternio teritoriul tunisian“. Zia Mari.
TASS a n u n ţă : Muncitorii, col Dwight Eisenhower, cu ospita P|anifioării, Dr. Taalat As Sai- Pe aerodromul Vnukovo, oâs- rul „Journal du Dimanche" scrie că BERLIN: Agenţia ADN anunţă că
hoznicii, intelectualii din Uniu litatea şi căldura specifică oa b|ni. în urma acestui bombardament trei tu-
nea' Sovietică salută cu căldu menilor sovietici. Fie ca aceste peţii au fost întîmpinaţi de per- la baza aeriană militară americană
ră apropiatele vizite ale lui N. S. vizite reciproce ale şefilor de gu Delegaţia duce tratative în sonalităţi oficiale sovietice, pre- nisieni au fost ucişi şi alţi 28 au fost din Sembach (Germania occidentală)
Hruşciov în S.U.A. şi D. Eisen> verne să întărească pacea în în pţobleme privind colaborarea e- cum şi de ambasadorul Republi- a avut loc remiterea oficială către o
hower în U.R.S.S. Ei îşi expri treaga lume. cţmomică în conformitate cu a- cii Irak în U.R.S.S., Abdel Va- răniţ» unitate a forţelor aeriene militare a
cDrdul dintre U.R.S.S. şi Repu- hab' Mahmuri. S.U.A. a noilor rachete de tipul „Mi-
NEW YORK: Corespondentul din
Talpe ai agenţiei UPI anunţă că în
mă convingerea că aceste vizite Colectivul uzinei „Elektrostal“ „Ziua constructorului“ urma celor mal puternice ploi tropicale ce". Aceste rachete pot transporta în
vor duce la îmbunătăţirea rela din regiunea Moscova, aprobă din ultimii 60 de ani în regiunea cen cărcături atomice. Agenţia ADN arată
ţiilor dintre cele două ţări. în unanimitate apropiatele vizir MOSCOVA (Agerpres). — TASS a- sărbătoreşte totdeauna în a 'doua du trală a Taivanului 100 de oameni şi-au că rachetele atomice „Mice" au fost
te ale lui N. S. Hruşciov în ţa n fă : Duminică, 9 august, In Unia minică a lunii augast. găsit moartea, iar 100 au fost daţi dis amplasate şi pe aerodroamele din Hane
Arţbasov, cartnic la sala ma S.U.A. şi Dwight Eisenhower în ţiea Sovietică s-a sărbătorii „Ziua con păruţi. Zece mii de locuitori au ră şi Bitburg.
şinilor de pe spărgătorul de U.R.S.S. Aceste vizite, a spus o- structorului“. Acum 4 ani, Prezidiul In ultimele 3 decenii, constructo mas fără adăpost. Orice comunicaţii
gheaţă atomic „Lenin“ a sp u s: ţelarul A. Sergusin, vor contri iSovietului Suprem al U.R.S.S., a adop rii sovietici au construit 31.000 de cu regiunile inundate au fost între STALINGRAD: La Stalingrad a fost
In curînd spărgătorul de gheaţă bui la întărirea legăturilor şi ta t un decret cu privire la sărbători mari întreprinderi şi un număr foarte rupte. pusă în funcţiune partea a doua a ce
„Lenin“, vasul amiral al flotei prieteniei dintre popoarele so rea anuală a acestei zile, exprirrmd mare de întreprinderi mijlocii şi mici. lei mai mari uzine de aluminiu din
din Arctica, va pleca în prima vietic şi american, iar aceasta prin aceasta recunoştinţa întregului Numai în ultimii 5 atu, în oraşe şi LONDRA: Corespondentul dţn Tokio Uniunea Sovietică. Au fost instalate
sa cursă. Aşa cum acest uriaş va duce la lichidarea primejdiei popor faţă de marile merite ale con localităţi muncitoreşti s-au construit al agenţiei Reuter anunţă că “un pu cele mai moderne băl electrolitice în
de oţel îşi va face drum printre unui nou război, odios tuturor 223.000.000 metri pătraţi de suprafaţă ternic taifun, care s-a abătut asupra care are loc procesul de obţinere a
gheţurile polarei, sfărîmîndu-le, oamenilor de pe pămînt. locuipilă, ceea ce depăşeşte considera Japoniei, a pricinuit mari pagube în metalelor. Acestea au o capacitate de
fie ca tot aşa, întîlnirea dintre bil întregul fond de locuinţe existent insulele Kiusiu şl Slkoku. 11 locuitori două ori mai mare decît cele obisnu-
şefii guvernelor U.R.S.S. şi Sîntem convinşi că aflîndu-se structorilor. „Ziua constructorului" se în Rusia ţaristă în 1913. şi-au găsit moartea iar alţi 17 au ite ?* sînt complet mecanizate. Uzina
S.U.A. să afarme gheaţa răz fost daţi dispăruţi. Peste 2.000 de case foloseşte energia ieftină furnizată de
boiului rece. în U.R.S.S., şeful guvernului a- Festivalul internaţional au fost distruse, comunicaţiile fero- hidrocentrala de la Stalingrad.
merican va înţelege dorinţa noa- 3 al filmului de la Moscova vlare şi auto au fost întrerupte. Au
Metalurgiştii din Stalingrad stră de pace, a declarat S. So- fost pricinuite mari pagube agricultu SAN JUAN: După cum relatează a-
urează din tot sufletul lui N. S. lomatin, învăţător în satul Sara- rii. genfiile de presă, Ia 7 august Parti
Hruşciov succes în vizita sa în povo, regiunea Smolensk. Vrem dul independent din Porto Rico a tri
S.U.A., a spus S. Sapirln, şef BERLIN: După cum anunţă agenţia mis un memorandum conferinţei gu
MOSCOVA 10 XAgerpres) — sară“, creat de regizorul Kardar ADN, sub presiunea păturilor largi ale vernatorilor americani, care are loc
de brigadă la uzina „Krasnîi pace şi prietenie cu poporul a-
Oktiabr“ din Stalingrad. Sîntem merican şi cu popoarele ^tuturor Fiecare zi a festivalului cinema este o povestire despre pescarii populaţiei, guvernul landului vest- la San Juan, capitala Porto Rico-u-
tografic de la Moscova este pli din Pakistanul de est, despre german Saxonia inferioară a respins lui, în care se arată că poporul porto-
gata să întîmpinăm oaspetele ţărilor. nă de evenimente. In afară de viaţa lor plină de griji şi lip ia 7 august noul acord cu privire la rican cere independenţa naţională pen
concursul filmelor artistice şi suri, de munca încordată şi pe trupele N.A.T.O. care staţionează în tru insula Porto Rico. Actualul regim,
-sţsass-
f i LANGE: „Un prim pas penfru documentare, conferinţe 'de pre riculoasă şi de speranţe neîm Germania occidentală. Acest acord pre colonialist din Porto Rico, subliniază
să ale delegaţiilor şi juriului, plinite.
vedea menţinerea dreptului puterilor memorandumul, constituie o ştirbire a
găsirea unei solujii la discuţii şi seminarii, au loc nu Fillmul iugoslav „Printre ra occidentale de a efectua manevre mi- drepturilor şi năzuinţelor acestui po-
meroase întîlniri între cineaştii muri se vede cerul“ (regizor litare în şesul de la Luneburg. Un pur- por.
viitoarele tratative“ din diferite ţări, între firme şi Stoian Iankovici) redă lupta e- tător de cuvînt al guvernului din Sa WASHINGTON: După cum relatea
OSLO 9 (Agerpres). — După Eisenhower. ministrul Afacerilor uniuni se duc tratative cu privi roică a patrioţilor din Iugosla xonia inferioară a declarat la Hano- ză United Press International, preşe
oum transmite agenţia France Externe al. Norvegiei, H. Lange, re la cumpărarea şi vînzarea via împotriva fasciştilor ger vra că reprezentanţii Saxoniei inferi dintele Dwight Eisenhower va face
Presse, în cadrul unui interviu şi-a exprimat speranţa că „faza de filme. mani în anii celui de al doilea oare în Bundestag vor lua afiludine la 27 august o vizită la Bonn, unde
acordat ziarului „Arbeiderbla- actuală a politicii internaţionale război mondial. împofriva acestui acord. se va întîlnl cu cancelarul Adenauer.
va duce la o serie de tratative „Soveksportfilm“ a oferit spre Ulterior, precizează aceeaşi agenţie,
det“ în legătură cu vizitele reci şi întîlniri la nivel înalt, precum vînzare firmelor străine '40 de Filmul „Gîntecul matrozilor NAGASAKI: Dumfnlcă 9 august preşedintele Eisenhower va vizita Lon
şi de conferinţe la nivelul miniş noi filme sovietice. (regizor Kurt Maetzig şi Gun- populaţia oraşului Nagasaki a come dra şi Parisul.
proce dintre N. S. Hruşciov şi trilor de Externe“. morat împlinirea a 14 ani de la bom
Aleksandr Davidov, conducă ter Reisch — R.D.G.) zugră bardamentul atomic din 1945 care a CAIRO: După cum anunţă presa
Rezoluţiile conferinţei In ceea ce priveşte întîlnirea torul ,,SoveksporTîilm“-ului, a veşte evenimentele revoluţionare survenit la 3 zile după distrugerea din Cairo, fostul general hitlerist Spei-
dintre N. S. Hruşciov şi Eisen declarat reprezentanţilor presei petrecute în Germania în 1917- Hiroşimei. Aproximativ 3.000 de per del, comandantul trupelor ferestre ale
popoarelor africane hower, Lange a arătat că ea că ila rîndul ei Uniunea Sovieti 1918. In acest film monumental, N.A.T.O. în zona centrală a Europei,
trebuie să fie considerată ca „un că va cumpăra cele mai bune pe fundalul marilor evenimente soane s-au adunat în faţa monumen însoţit de 40 ofiţeri ai statului major,
MONROV1A (Agerpres). Conferinţa experienţe. Rezoluţia cere de asemenea prim pas pentru găsirea unei so filme prezentate la festivalul ci istorico-revolutionare este pre tului păcii din Nagasaki ridicat în me a inspectat forţele armate franceze în
popoarelor africane, care s-a încheiat ca aceste planuri ale Franţei să fie luţii la viitoarele tratative“. nematografic de la Moscova. zentată viata unor oameni care moria celor peste 74.000 de persoane Algeria. Se precizează că Speidei s-a
la 8 august la Monravia, s-a desfă discutate la O.N.U. luptă pentru fericirea poporului ucise de bomba atomică la 9 august îndeletnicit acolo cu organizarea unei
şurat sub semnul luptei împotriva im * a- Locuitorii Moscovei vizionea lor. 1945. noi divizii pentru a ajuta trupele fran
In rezoluţia cu privire la discrimi ză cu mult interes filmele aduse ceze din Algeria.
KUALA LUMPUR 10 (Ager la Moscova de delegaţiile dife Concomitent, la Moscova con ROMA: Consiliul de Miniştri al Ita
pres). — Guvernul Federaţiei ritelor ţări. In cele mai mari ci tinuă întrecerea dintre creatorii liei a hotărît o sporire a tarifelor poş
nematografe din Moscova, în
perialismului şi colonialismului şi a nările rasiale participanţii la conferin 3e filme de popularizare ă ştiin tale pe teritoriul Italiei — privind scri LONDRA: Referlndu-se la cercuri di
discutat problemele arzătoare ale Afri ţă au condamnat politica aparthei Malaieze a dat publicităţii o de parcuri şi pe stadioane rulează ţei şi documentare. La 8 august sorile, coletele poştale şi telegramele. plomatice americane din Vietnam, co
cii contemporane. In centrul atenţiei dului dusă de guvernul Uniunii sud- claraţie prin care salută apro în fiecare zi filme prezentate în au fost prezentate filme de scurt respondentul agenţiei Reuter relatează
piatul schimb de vizite între afară de concurs la festivalul de AŞHABAD: La 8 august a avut Ioc
participanţilor ia conferinţă au stat africane, precum şi discriminarea şi N. S. Hruşciov, preşedintele la Moscova. Unele cinemato metraj turnate în Tunisia, Japo fa Aşhabad un mare concret dat de că Statele Unite au început să înlo
următoarele probleme: războiul din Al segregaţia sub toate formele de pe Consiliului de 'Miniştri al grafe prezintă cicjluri de filme nia, Ungaria, R.D.G. orchestra de muzică populară „Barbu cuiască echipamentul militar american
geria, intenţia Franţei de a efectua întrejgul glob şl îndeosebi din Uniu U.R.S.S. şi D. Eisenhower, pre produse de studiourile unei anu învechit aflat la dispoziţia armatei lao-
experienţe nucleare în Sahara, rasis nea sud africană. şedintele S.U.A. mite ţări. ţiene. Pentru instruirea personalului
mul, discriminarea şi apartheidul în Conferinţa a subliniat dreptul Ia in Nu încape îndoială, se spune MOSCOVA 10 (Agerpres) — Comnnicatul armatei de eliberare militar laoţian în mînuirea noului ar.
Africa, problema independenţei Came dependenţă şi autonomie al Ugandei, în declaraţie, că vizitele recipro- TASS anunţă: Juriul Festivalu naţională a Algeriei mament de la 25 iulie în Laos au so
runului, situaţia din Nyasaland, An Angolei, Rodeziei de sud şi a celor ,ce vor oferi lui N. S. Hruşciov lui internaţional al filmului de sit aproximativ 100 de consilieri ame
gola, Uganda şi alte teritorii depen lalte teritorii dependente. Africa, se şi D. Eisenhower posibilitatea la Moscova a vizionat la 8 au ricani. in afară de aceasta S.U.A. au
dente din Africa. In legătură cu toate spune într-o rezoluţie, cere opiniei pu de a face un schimb’ de păreri şi gust trei filme artistice prezen
aceste probleme conferinţa a adoptat vor contribui la îmbunătăţirea tate Ha concurs de Pakistan, Iu CAIRO 10 (Agerpres). — Coman- partizani algerieni au lansat 27 de a- livrat guvernului Sananikone mai mul
in unanimitate o serie de rezoluţii. blice să ajute aceste teritorii să do- înţelegerii dintre U.R.S.S. şi goslavia şi R. D. Germană. damentul suprem al armatei de elibe- tacuri împotriva forţelor franceze în
S.U.A. rare naţională a Algeriei a dat pu- diferite părţi ale Algeriei. Artileria a te avioane. ~
In rezoluţia cu privire la Algeria bîndească independenţa în conformitate Filmul „Soarele trebuie să ră bCiciiăţii un comunicat în care se a- dobor'd 2 elicoptere franceze in regiu-
cu Carta O.N.U. rată că în perioada de la 29 iulie la nea Sfisifa şi forţele armatei de elibe- PARIS: Corespondentul agenţiei
France Presse relatează că populaţia
3 august, forţele algeriene au dus nu- rare naţională a Algeriei au distrus africană din Uniunea sud-afrlcană boi
meroase lupte cu trupele coloniale fran
se spune: Ţinînd seama de dorinţa Vizita lai Debré în Algeria ceze, au organizat 5 ambuscade şi au 37 de vehicule miliiare franceze şi au cotează de trei luni produsele livrate
guvernului provizoriu al Republicii Al lansat ofensive împotriva a 14 posturi de fermierii rasişti. Boicotul a fost or
geria de a începe tratativele cu gu aruncat în aer un iren miliiar în Phil- ganizat ia chemarea Congresului na
ţional african. După cum a declarat
lippeville. '•AI :
vernul francez, conferinţa din Monro PARIS 10 (Agerpres) TASS Război, Gui'llaumat, generalul răşte chipurile „nu numai soar- dinire care unele au fost distruse. Au fost omorîţi 326 militari francezi un reprezentant al acestei organizaţii,
via cere Franţei să recunoască drep anunţă : Primull ministru al Ghaille, comandantul suprem al fa Franţei“ ci şi a „civilizaţiei Comunicatul adaugă că grupele de iar 175 au fost răniţi. campania de boicot se desfăşoară cu
tul poporului algerian la autonomie şi Franţei, Michel Debré s-a îna forţelor armate franceze, şi alţi şi păcii“. El a elogiat pe toate -SZSSS) • succes.
independenţă, să înceteze operaţiunile poiat la 9 august în Franţa du generali. căile trupele franceze care „reu- TOKIO: Luni dimineaţa Curtea su
militare şi vărsările de sînge, să-şi pă o vizită de 2 zile în Algeria. llis io n procesai ic lopirc
retragă trupele din Algeria şi să în Observatorii politici subliniază După cum arată présa pâri- ?esc sa ,^e ^ ani premă a Japoniei a pronunţat decizia
ceapă tratativele cu guvernul provizo că în timpul acestei vizite pre ziană, comandamentul francez
riu ai Republicii Algeria. i-a cerut lui Debré să trimită Populaţia^ Algeriei. Referindu-se sa în „Cazul Matsukawa", potrivit că
mierul francez a acordat o mare
In rezoluţia cu privire la experien atenţie problemelor militare. Eli no'i întăriri în vederea continu ac©astă declaraţie, comentato- i iiiiiio iliiil reia procesul este transferat spre ju
ţele nucleare pe care Franţa intenţio a trecut prin regiunea Oran- ării războiului colonial împotri rul agenţiei France Presse scrie decare instanţei precedente — Curtea
nează să le înceapă în Safiara, repre Kabylia, unde timp de 2 săp- va poporului algerian. In legă In Kirghizia' se minereu 98 la sută din metalul supremă. Opinia publică democratică
zentanţii celor nouă state africane au tămîni trupele franceze, cu spri tură cu aceasta, după cum trans că trupele franceze încearcă să FRUNZE.
condamnat cu hotărîre această inten jinul artileriei şi aviaţiei, duc
ţie a guvernului francez. Conferinţa lupte împotriva detaşamentelor mite agenţia France Presse, gu- se întărească acum de-a lungul montează o instalaţie semiindus- conţinut — de aproape două consideră această decizie ca o victorie
recomandă guvernelor şi popoarelor din armatei de eliberare naţională a
lumea întreagă să protesteze cu hotă Allgeriei şi a urmărit operaţiu vemull a hotărît să anuleze a- liniei conductei prin care petro trială pentru topirea antimoniu- orj maj muţt decît ţn prezent, a forţelor democratice din Japonia.
nile militare de pe un elicopter. lui prin aşa-numita metodă cu
mînarea recrutării studenţilor din lul din Sahara este transportat
Debré a participat de asemenea instituţiile de învăţămînt supe-
în portul algerian Bougie la cicloane. Noua metodă elaborată MIERCURI, 12 AUGUST 1959
rior. de oamenii de ştiinţă de la Aca
Marea Mediterană. Şi actuala demia de Ştiinţe a R.S.S. Kir- Spectacole cinematografice
Luînd cuvîntul la conferinţa ghize, permite să se extragă din
ofensivă a armatei franceze este DEVA: Casa liniştită; Ultima vră- fără importanţă; BARU MARE: Un
strîns legată de această sarcină,
jitoare; HUNEDOARA: Ivan cel Groaz- condamnat la moarte a evadat; APOL-
nic; ALBA 1ULIA: Alarmă la graniţă; DU DE SUS: S-a întîmplat la Bel-
rîre pe lingă guvernul francez cerînd la o consfătuire militară la care de presă din 7 august, Debré a Infernul îngerilor; ORAŞTIE: Muzică grad; ZLATNA: Articolul 420; BRAD:
ca acesta să renunţe Ia proiectatele au fost prezenţi ministrul de afirmat că în Algeria se hotă- cu bucluc; Jan Huss; PETROŞANI: Molba; ILIA: Ispita; S1MF.RIA: Le-
Fata din Kiev; Fata în negru; TE-' gea mării; SEBEŞ ALBA: Pasagerul
-r iUŞ: Facerea lumii; LONEA: Morali- clandestin; GALAN: Afacerea nu s-a
tatea d-nei Dulska; HAŢEG: Oameni clasat.
Note si comentarii Note şi comentarii • 1
1 R A H i I «iii
Munţi noi în occident!
C îtlC SC a s e a m ă n ă să a^e emigranţilor care protestează Programul 1 : 6,45 Muzică uşoară e- 22,35 Din capodoperele muzicii clasice
. , - (i împotriva şomajului şt măsurilor dis- 1
erinunatorU ale autorităţilor israelie- xecutată la acordeon; 7,15 Gîntece ruse.
SC a j u t a Criza din industria cărbunelui în '
Guvernul R.F.G. intenţionează să ne. Astfel, la Affula, sute de mun- ţările participante la C.E.C.O. se a- 1 sportive; 9,00 „Melodie şi ritm“ — Programul II: 14,07 Muzică populară
L pună la dispoziţia Spaniei, prin inter- ciiori care lucrează la lucrări tempo- dînceşte iol mai mult. Caracteristica program de muzică uşoară; 11,03 Or romînească; 14,40 „întîlnirea" — ro-J
L mediul Organizaţiei europene pentru rare, cu salarii mici, cui organizat im- principală a acestei crize o constituie j chestre şi solişti de muzică populară man de Constantin Chiriţă (fragment)
t colaborarea economică, suma de preună cu soţiile şi copiii lor o ma- scăderea consumului de cărbune şi ca I din diferite regiuni ale ţării; 11,53 15,40 Jocuri populare romîneşti; 16,50
[• 50.000.000 dolari şi, în afară de a- nifesiaţie de protest. Manifestanţii au urmare a acesiui lucru, creşterea ^ Muzică uşoară sovietică; 12,20 Actua Gurs de limba rusă; 17,00 Muzică
r ceasta, să-t acorde un sprijin jinan- străbătui străzile oraşului scandînd siocurilor nevtndule. -j litatea literară în revistele noastre: uşoară din ţări prietene; 18,05 Or
13,28 Gîntece populare moldoveneşti; chestre şi solişti de muzică populară
L clar direct. Aceste ajutoare financia- lozinca: „Pline şi lucru!“. In acest ţel stocurile de cărbune 14,00 Muzică de estradă; 15,30 Muzi romînească care au concertat peste ho
că instrumentală; 16,15 Vorbeşte Mos- tare; 19,00 Muzică uşoară; 19,30 Tea:
t re urmăresc menţinerea şubredului Locuitorii din Maabaroih (lagărul nevtnăul au cresctlt în ţările mem- ) tru la microfon: „De-a. pururi vii" de
^regim al dictatorului Franco. pentru emigranţi), au adresai un apel bre ale C.E.C.O. de la 7.3 la 24.7 ^ La centrul de primire a refugiaţilor din R.F. Germană în R.D. Ger-(
'm ană de la Eisenach — cel mai mare centru de primire a refugiaţilor vest-
L E de remarcai asemănareadintre populaţiei In care se spune7 „De 9 milioane tone, iar în .\nglia de ta -j ‘germani de pe teritoriul R.D. Germane — creşte zi de zi numărul refu-(
giaţilor. Faţă de această situaţie, s.au afectat alte trei noi clădiri cu cîte'
8^5 milioane cit însumau în anul 1957 j l'două etaje acestui centru şi prin aceasta capacitatea lui de primire a crescut. cova; 16,45 Cântece revoluţionare romî- Viktor Rozov; 21,13 Cîntece; 22,36 Doi.
;cu o treime. Ca şi în trecut, majoritatea refugiaţilor sînt tineri între,
(. ajutorul pe care i-l dă Adenauer lui ani -n Maabaroth domneşte şomajul la aproape 20.000J9Q0 ione în 1959. 1 18—25 ani care refuză să facă parte din armata vest.germană N.A.T.O. neştij 18,00 In slujba patriei; 19,05 Va ne şi jocuri populare romîneşti; 23,15
ţ[ Franco cu cel , primit de acest,a, cu permanent, o existenţa de f,oame a IPrintre ei se află şi tineri care au fost înrolaţi în Bundeswehrul guvernu-1 lea. Jiului — emisiune realizată de Concert de noapte.
ţ ani in urmă, de la Hitler penfru o- Şi munţii de cărbune continuă să se ^ ilui de la Bonn. Olga Ilieş; 19,20 Muzică uşoară şi
populară; 20,35 Săptămîna muzicii co Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00:
[ prtmarea patrioţilor spanioli. Singura c°Piilor ~ iată soar{a noaslră- Ape' înalţe. •] In foto: Un grup de tineri vest-germanl refugiaţi din R.F. Germană' 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20 00; 22.00;
t deosebire este că Hitler i-a irirnis lui Iul nostru călre autorităţi a rămas i pe teritoriul R.D.Germane, la punctul Eisenach. Aceşti tineri aşteaptă înde-' 23,52 (programul I) 14,00; 16.00;
Se pare că prin această, aiît ) >plinirea formalităţilor de plecare în cîmpul muncii. Ei refuză hotărît să
^facă parle din Bundeswehrul ministrului războiului atomic Strauss.
L Franco ajutor pe calea aerului, iar jără ecou. Cerem să ni se dea de iu- C.E.C.O. cit şi Anglia vor să modi- 1
L Adenauer pe calea... dolarilor. Fapiul CfU pm fru a ne pUte<l întreţine fa- !!ce relieful ţărilor lor prin apari reene; 22,30 Muzică corală romînească; 18,00; 21,00; 23,00 (programul II).
f însă rămine acelaşi. Vorba proverbu• , J ^ .. , ţia pe hărţi a unor noi munţi... bine. Timpul probabil în regiunea noastră
î Iul: „Cine se aseamănă se ajută/". ' , înţeles formaţi de stocurile de căr
L Aşadar, păminm făgăduinţei pro- bune nevitidul, 'graţie poLiticii „înţe-
P â m î n i u l f ă g ă d u i n ţ e i ? mis de Bcn Gurion emigranţilor este lepie" a conducătorilor economici ai ^ La 11 august, vremea va fi frumoa prinsă între 28 şi 33 grade. Vînt slab
să şi călduroasă, cu cerul variabil, din direcţii nehotărite.
L In multe oraşe şi regiuni din 1s- mai bine zis un pămînt al promisiu- C.E.C.O. şi Angliei. mai mult senin noaptea. Temperatura
în creştere, va oscila noaptea între Pentru următoarele 3 zile, vreme
f. rael au avut loc manifestaţii de, ma- mior deşarte, a! suferinţei. L N. COST1N călduroasă cu cerul variabil. Tempe
u fuJuJ I-- 15 şi 18 grade^ iar ziua va fi cu ratura staţionară.
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1881 189| 75. Taxa plătită In numetai conlonn aprobării Direcţiunii Generale P.I.I.R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — llparul: Inlrqulmlerea Polit „l Mat“ — Deva.