Page 38 - 1959-08

Pag. 2
Egavsagüg
S AR B A T O R I RE A Z I l E I M I N E R U L U I
Bucurie'-' la
Pe la ora 19, sala de festivi­
tăţi a devenit arhiplină. La masa
prezidiului au luat loc tovarăşii
loachim M o g a, secretar al comi­
tetului raional P.M.R., Aurel Mo*
raru, instructor ai Comitetului
regional P.M.R., Adolf Druker,
membru al biroului raional
P.M.R., director la uzina „Vic­
toria" Căjan, Alexandru Farcaş,
membru al Consiliului sindical
raional, Ţovică Munteanu, secre­
tar al comitetului de partid al
Lingă gorunul lui Horia
Timp de două zile, bătrinul
gorun al lui Horia din Ţebea, a
fost martorul unui eveniment
deosebit în viaţa minerilor de
aici: sărbătorirea tradiţionalei
Zile a minerului. Peste tot îşi
,făcuseră loc cîntecele şi voia
bună. Minerii se felicitau reci­
proc, iar familiile şi rudele a-
cestora au avut grijă ca de ziua
lor să le pregătească surprize
plăcute.
Jn cadrul şedinţei festive s-a
făcut mai întîi. bilanţul muncii.
Şi rezultatele au fost cum nu se
poate mai bune. Numai în ca­
drul schimbului de onoare pla­
nul zilei pe mină a fost depăşit
cu 187 la sută. Depăşiri asemă­
nătoare s-au obţinut şi în zilele,
săptămînile şi lunile precedente
sărbătorii Zilei minerului. Aces­
te depăşiri s-au soldat cu extra­
gerea peste prevederile planului
a unui npmăr de 2.700 tone căr­
bune. Totodată s-a mai raportat
că în cinstea Zilei minerului s-a
făcut o economie la consumul de
curent de 3.000 lei, s-au prestat
peste 300 ore de muncă volun­
tară pentru amenajări la locu­
rile de muncă etc. Fiecare din
.....
^ > v i; - -
i¦1! I éI ébÍ fW m m 11Í&&
An de an ereşte înzestrarea tehnică a minei Teliuc. Nu
de mult, la această mină s-a pus în funcţiune un nou puţ de ex­
tracţie, datorită căruia va creşte considerabil producţia de mi­
nereu.
IN CLIŞEU : Vederea exterioară a noului puţ de extracţie.
Lucrări gospodăreşti
Acţiunea patriotică privind buna gos-
rpodărire a comunelor a luat rşi în ra-
ionul Sebeş o amploare deosebit de
mare. Munca neobosită a deputaţilor
şi- a tuturor cetăţenilor din acest ra-
In curînd se vor aprinde becurile
Cetăţenii din satele Pianu de Sus şi
Pianu de Jos sînt nu numai buni cres­
cători de animale şi cultivatori de ce­
reale şi legume, ci şi buni gospodari
ai treburilor obşteşti. Pe această linie
cea mai importantă realizare a lor din
ultimul timp este electrificarea satelor.
Acţiunea a căpătat o amploare mai
mare în specia) în ultima lună cînd
numai prin muncă voluntară s-a întins
reţeaua de înaltă tensiune pe o lungi­
me de 12 km. Acum se lucrează cu
multă însufleţire la instalarea liniei e-
lectrice de joasă tensiune şi la insta­
larea transformatorului. După deviz, în­
Vor începe lucrările
Vestea a făcut ocolul satului în cîte-
va ore şi cetăţenii erau tare mulţumiţi
că în curînd şi ei vor avea lumină e-
leclrică. De fapt vingărdenii au cerut
acest lucru în toate întîlnirile pe care
le^au avut cu deputaţii. Acum dorinţa
lor a început să fie tradusă în viaţă.
Devizul a şi fost întocmit iar 20 la
sută din costul lucrărilor va fi supor­
Cămin cultural în vîrf de munte
Comuna Loman, raionul Sebeş, este
situată în vîriui unui munte. Locuitorii
ei se ocupă în special cu creşterea oilor. materialelor, săpatul şi turnarea fun­
Dar pe lîngă buni crescători de oi ei
s-au dovedit a fi şi buni gospodari ai
treburilor obşteşti. Lucrările executate
în ultimul timp peniru buna gospodărire
a comunei confirmă acest lucru. Să
luăm spre exemplu cazul căminului
cultura! a cărui construcţie a început
în anii trecuţi, In mod treptat şi după
minei,ing.' Tiu Nicolae, director lară. Apoi, s-a dat cuvîntul tov.
al minei, Nioalae. Pus, preşedin­ Herban pentru a citi decretul
tele comitetului slrfdical, Vulsăn Prezidiului Marii Adunării Na­
]Hl,erban,’ secretar al ^ statului ţionale, privind conferirea de or­
pppular Teljuc şl alţii.
•Tov.-Alexandru Farcaş, a vor­ După mai bine de două ore,
bit despre viaţa şi condiţiile gre­ grădina de vară a prins viaţă.
le de muncă ale minerilor sub Fanfara minei şi-a reluat activi­
regimul burghezo-moşieresc, ş i . tatea. Pe scenă a apărut brigada
succesele obţinute în .dirpcţia ri­
dicării nivelului de trai, sporirea tovărăşească şi dans pînă noap­
producţiei şi productivităţii mun­ tea tîrziu.
cii în anii* de democraţie popu­
aceste cifre umpleau de bucurie
inimile celor prezenţi în sală.
Apoi, au urmat recompensele.
Pentru merite deosebite în mun­
că un număr de cinci mineri au
fost distinşi cu Medalia Muncii.
Aceştia sînt maistrul mecanic
Sabin Lupea, minerul Todor Ma-
reş, lăcătuşul de mină loan le-
vuţa, electricianul loan Stana şi
minerul Pavel Pasau. Cu a-
ceastă ocazie au mai fost felici­
taţi şi Nicolae Codreanu cu în­
treaga echipă care in ziua schim­
bului de onoare a dat peste plan
100 de tone cărbune, inginerul
Constantin Caraban, conducăto­
rul sectorului 1, şi toţi minerii
din sector care tot în ziua schim­
bului de onoare au dat peste
plan 300 tone cărbune şi alţii.
La  n i
La Anlnoasa, sărbătorirea Zi­
lei minerului a început încă din
ajun. In după-amiaza aceea scăl­
dată în lumină şi căldură, clubul
minier era gătit de mare sărbă­
toare. Minerii, îmbrăcaţi în uni­
forme, pe care străluceau ordine
şi medalii, se îndreptau către
¦' !
iorli depusă în uItimul timpi a dus la
execu.tarea a o sen.e d,e ,lucră_ri. gospo-
Creşti care vor li inaugurate în cinstea
z‘*e‘ 23 August.
treaga lucrare trebuia să coste 620.000
lei. Dar datorită faptului că cetăţenii
au contribuit în mod benevol cu o
sumă de 130.000 lei, iar din totalul lu­
crărilor peste 65 la sută au fost exe­
cutate prin muncă voluntară, electrifi­
carea ambelor sate costă, mult mal
puţin faţă de deviz. Oamenii sînt ha.
tărîţi ca în cinstea zilei de 23 August
pe uliţele satelor să se aprindă becurile
electrice. Şi pentru că în fruntea a-
cestel acţiuni sînt deputaţi harnici ca
loan Ştefani, loan Mânu şi alţii, ce­
tăţenii au siguranţa că îşi vor realiza
angajamentul luat.
tat de către stat. De altfel comitetul
pentru electrificarea salului Vingard din
raionul Sebeş a şi trecut Ia procurarea
materialelor necesare urmînd ca în
cinstea zilei de 23 August să înceapă
lucrările. De menţionat că majoritatea
lucrărilor vor fi executate prin munca
voluntară a cetăţenilor.
posibilităţi, toţi locuitorii comunei au
muncit în mod voluntar la procurarea
daţiei, executarea lucrărilor de zidărie
etc. Lucrările însă au luat o amploare
mai mare, abia în ultimele două luni
cînd, răspunzînd la chemarea patriotică
privind buna gospodărire a comunelor,
cetăţenii din Loman s-au angajai , să
termine căminul cultural pînă Ia 23
Auguşt,
' m u 'm m s o c ia l is m u l u i Nr. 1442
rrrmriiiriT
I IL A m \ IHI & IU
In curînd va li inaguraf
' l l căminul cultural
-if—'r-'C-' r~*r
L » r e-am propus stJ construim a- a eliberării patriei, căminul cultural
ţ 1 V cest cămin cultural încă din să fie inaugurat.
dine şi medalii. anul 1953 — spunea deputatul Pe- m vizitat recent acest şantier.
(, tru Floca. Dar in decursul anilor Majoritatea lucrărilor erau pe
h am întîmpinat o serie de greutăţi. terminate. Se muncea cu multă în­
L In mod treptat Insă le-am învins şi sufleţire şi constructorii nu erau
de agitaţie cu un frumos pro­ ^ iată că acum ne apropiem de ziua alţii decît locuitorii comunei. Ten-
gram artistic. A urmat apoi masa
L cînd acest local va fi inaugurat. cuielile exteribare au fost executate-
Cum s-a ajuns aici ? în numai 15 zile. Piatra şi nisipul
I Totul a pornit de ta o propunere au ţost transportate prin muncă
L pe care un grup de cetăţeni a fă-
GH. COMŞUŢA L cui-o în cadrul unei adunări popu- voluntară de la o depărtare de 8
^ tare. Tot atunci s-a ales şi un co-
[ mitei de construcţie format din oa- km.
t. meni destoinici ca deputaţii Miron
Pentru a înţelege şi mat bine ho-
Popa, Gheorghe Bîscă, Petru Floca
Echipa de lăcătuşi condusă de comunistul Victor Grama ^ şt alţii. Acesi comitet a fost însăr- iărlrea locuitorilor din Răhău de a
(mijloc), de la Atelierele centrale Gurabarza, s-a angajat ca [ cinat să se îngrijească de strînge-
în cinstea zilei lui 23 August să termine cu două zile mai de­ C. rea banilor, procurarea materialelor duce la bun sfirşlt lucrarea înce­
vreme lucrările ce le au în plan. jr şl coordonarea lucrărilor. La înce-
Seara, minerii, împreună cu ţ put s-a stabilii ca ¦întreaga lucrare pută, e necesar să amintim un fapt
familiile tor, au organizat în IN CLIŞEU : Doi dintre cei mai buni mfembri ai echipei, [_ să coste 642.000 lei. Dar oamenii cui
sala clubului o masă comună. împreună cu şeful lor, după terminarea lucrului. L chibzuit bine şi s-au angajat ca foarte semnificativ...
Nu a lipsit de aici nici bătrînul
maistru Sabin Lupea care de prin. contribuţia tor bănească şi prin Era la tncepulul lunii Iunie din
peste 40 de ani lucrează tot în C muncă . voluntară să reducă costul
mijlocul minerilor. Era bine dis­ L lucrării la cel puţin la jumătate acest an. Trebuiau ‘procurate •mate­
pus şi mîndru că pe piept îi stră­ ^ faţă de deviz. S-a procurat apoi o
lucea acum Medalia Muncii. Îm­ L parte din materiale şi In cele din rialele pentru lucrările de finisaj
preună cu toţi ceilalţi mineri el L urmă s-a pus temelia noului cămin
s-a angajat ca şi pe viitor să Pregătiri pentru 23 August dar fondurile băneşti se epuizaseră.
cinstească prin muncă această culiural. Au participat atunci la
distincţie. ^ muncă toţi cetăţenii din comună. Atunci, din iniţiativa unui grup de
L Au săpat şi turnat fundaţia, iar
Duminică, lingă gorunul lui In întîmpinarea zilei de 23 fac şi celelalte brigăzi artistice. C în anii următori au trecui la execu- deputaţi, s-a finul o adunare popu­
Horia, minerii din Ţebea, au I. tarea lucrărilor de zidărie astfel că
participat la serbarea cîmpe- August, formaţiile artistice de a- Echipa de teatru a pregătit ^ în 1958 construcţia ajunsese în roşu lară în care s-a discutat această
nească organizată cu ocazia săr­ [_ şl acoperită. Mulţi au crezut că de
bătoririi zilei lor. Şi aici, s-a matori de la Combinatul siderur­ pînă acum piesa într-un act „O (. acum lotul va fi mai uşor, dar s-au problemă. Şl peniru ca lucrările să
cîntat şi s-a jucat, s-au ciocnit C înşelat pentru că la lucrările de
pahare pînă seara tîrziu. gic din Hunedoara se pregătesc întîmplare“. Totodată echipa de ^ tencuială, ttmplărie şi finisaj tre- albă continuitate, iar căminul cul­
[ buiau depuse eforturi şi mal mart.
I. MANEA cu intensitate. Echipa de dansuri, teatru se pregăteşte şi în vede­ ţ Acest lucru l-au spus o parte din tural. să fie gata la 23 August, s-a
C deputaţii comunei cu ocazia unei
noasa de pildă, pregăteşte o suită de rea concursului care se apropie. f. adunări populare în care s-a ana- propus a se vota şl abhita contribu­
dansuri munteneşti, dansul La concurs, va prezenta piesa L lizat stadiul lucrărilor. Oamenii s-au
club. Pe iefele for citeai o adîrică ^ convins de acest’ lucru şi şl-au re- ţia voluntară pe anul viilor. Acest
mulfumire, mulţumire cîştigată L înnoit angajamentul propunlnd ca
în cei 15 ani de viată liberă. „Fecioreasca“ din regiunea Hu­ „Getatea de foc“. lucru a fost acceptat de către toţi
Cînd pe scena îmbrăcată în pur­ L toate circumscripţiile să muncească
pură şi flori a luat loc prezidiul, nedoara şi alte dansuri cu care In legătură cu formaţia cora­ cetăţenii. Numai într-o singură zi,
ropotul aplauzelor n-a mai înce­ (_ prin rotaţie astfel ca pînă, la săr­
tat. se va prezenta pe scenă în faţa lă, tov. Marcu responsabilul cull- din 30.000 lei, cit au joşi votaţi, s-au
f bătorirea celei de-a 15-a aniversări
Expunerea tov. loan Gal, de­ publicului spectator. tural în comitetul de intreprin- încasat 25.000 lei.
legatul biroului executiv a! Con­
siliului sindical regional, privind O muncă susţinută desfăşoa­ dere, ne-a declarat: Cînd am vizitat şantierul din Ră­
lupta şi munca minerilor, a fost
urmărită cu mult interes. Apoi, ră şi colectivele brigăzillor artis­ — După cîte ştiu, între 15-22 hău, se lucra la instalarea g e a m ii­
cei mai buni mineri au fost dis­
tice de agitaţie. Pînă în momen­ august a.c. va avea loc la Bucu lor şl se făcea verificarea Instala­ 1
ţiei electrice. Trebuie spus că a- 1
tul de faţă cel mai bine, în ce reşti finala pe ţară a formaţiilor ceasta este. o lucrare mare şl fru­ A
priveşte pregătirile, se prezintă artistice de amatori la care ia moasă care rivalizează cu multe 1
A
brigada artistică de la bluming. parte şi formaţia noastră corailă. aonsirucţii social-culiurale din cen­ 1
In programul festiv care va fi Ne aşteaptă un examen greu pe trele urbane. Sa/a de spectacole are. 1
prezentat, brigada de la bluming care vrem să-l trecem cu succes. o capacitate de 400 locuri. De ase­ I
menea, noul cămin ..cultural din Rit*
a introdus o serie de fapte noi Se înţelege deci că formaţia co­ hău mai dispune de o cabină pentru 1
din combinat şi bluming. Ţinînd rală a combinatului depune efor­ 1
1
cont că în cinstea zilei de 23 Au­ turi pentru a interpreta cît mai proiecţie, sală pentru bibliotecă şi 1
gust laminatorii au depus .o bine cîntecele prevăzute în pro­ alte dependinţe. Conform angaja­ A
muncă susţinută şi că s-au evi­ gram. Bineînţeles că alături de mentului, acest cămin . va fi inau* )
denţiat o serie de muncitori, cor repetă şi orchestra care îl va gurat în ziua de 23 August. Lu­ 1
1
brigada acordă atenţie populari­ însoţi la Bucureşti. crările au costat numai In jiţr de 1
zării acestora. Pregătiri intense V. ALBU 350.000 lei.
¦w- ->i >, >j— —,n n r i r , "nr “»r~*r’
Prin m u n c ă v o lu n ta ră Din numea unui comitet de femei
tinşi cu ordine şi medalii. Bucu­ încadraţi în două brigăzi ute- lucrările de canalizare a străzii Comitetul de femei din comu­ Bota Ana, Maria Pavel, Măria
ria încercată de bătrînul miner
Petru Săcăluş cînd i-a fost prins miste de muncă patriotică, tine­ Mihai Viteazul. na Gîrbdva, raionul Sebeş, a ob­ Lupii, Acker Maria, Richter Ag-
pe piept „Ordinul Muncii" clasa
Il-a a fost mare, precum mare rii din organizaţia de bază Utemiştii din depou au mai ţinut rezultate frumoase în ulti­ neta, ca delegate de circumscrip­
a fost şi emofia sinceră a teh­
nicianului Vasile Niculescu, la U.T.M. de la depoul de locomo­ strîns şi încărcat 22 tone fier ma perioadă de timp. Aşa, de ţie.
primirea „Ordinului Muncii" cla­
sa IlI-a. Inginerul loan Lăzăres- tive G.F.R. Simeria, au prestat vechi. exemplu, a deschis o grădiniţă Plănui ’de măsuri pe trimes­
cu, şeful exploatării, a fost nes­ sezonieră, la care iau masa 75 trul III al Comitetului de femei
pus de bucuros cînd a văzut că într-o zi 2.00 ore laj lucrările de^ In acţiunile patriotice între­ de copii 'di colectiviştilor; dele­ din Gîrbova prevede intensifica­
pentru munca sa a fost răsplă­
tit cu „Ordinul Muncii" clasa întreţinere a culturilor de la prinse p în i’acum ¦-a>u evidenţiat gatele de circumscripţie a u ' dus ‘ rea muncii de lămurire in scopul
G.A.G. Uroiu."” ' 'tineri caV'MlIiai' Zavolanu, 'lo an ' muncă de lămurire in problema valorificării prin cooperative a
Aceiaşi tinerî, în frunte cu se­ Galotă, loan Turdăşan, Pavel valorificărilor de produse prin surplusului de produse agricole,
cretarul organizaţiei de bază, Ghilea, Vasile Stan, Ştefan Buda cooperative, reuşindu-se să fie
valorificate 4.000 ouă, păsări,
Nicolae Bodea, au prestat peste şi alţii. i. PRICOP înfrumuseţarea comunei în cin-
350 ore de muncă voluntară la corespondent pui şi 3.500 kg. cartofi. stea zilei de 23 August etc.
II-.a. •3SS5.S- In aceste acţiuni s-au eviden­ ELISABETA MILOTINESCU
Angajamente, felicitări, aplau­ Bine ar f dacă... ţiat tovarăşele Richter Maria, corespondentă
ze şi bucurie au urmat după în-
mînarea celor peste 40 ordine şi ...în staţia G.F.R. Brad s-ar biletele s-ar vinde ma’i cu aten­ Form aţie de pom pieri fruntaşă
medalii. mai aduce unele îmbunătăţiri la ţie. Se întîmplă însă — spre e-
dormitorul personalului de tren. xemplu, cu ocazia' spectacolu­ încă de Ia lansarea’ chemării de raion, s-a clasificat pe locul
Seara, la masa comună, au Dacă, în general, dormitorul es­ la întrecere a formaţiei volun­ I, oîştigînd cupa raională „13
ciocnit paharul şi minerul Muj- te curat, se simte lipsa scaune­ lui prezentat de N. Stroe, I. Lui- tare de pază contra incendiilor Septembrie“.
nai, şi ministrul Eugen Matyas, lor, mesele nu sînt acoperite, din comuna Apoldu de Jos, ra­
şi inginerul Bădin, şi tehnicianul lipsesc cănile pentru apă. Gu can etc, — ca unele b’ilete să fie ionul Sebeş, formaţia din Gris- Un aport deosebit în Activita­
Niculescu, Veselia a durat pînă mai mult simţ gospodăresc, con­ cior, raionul Brad, se strădu­ tea acestei formaţii îl aduc to­
ducerea gării G.F.R. Brad ar vîndute pentru acelaşi spectacol ieşte să realizeze toate punctele varăşii Gheorghe Muceă, loan
în zori, pentru ca cu cîteva ore putea să înlăture aceste lipsuri. din chemare. Iovan, Vasile Filiip, Petru To-
mai tîrziu minerii să se regă­ dea şi alţii, care au contribuit la
sească cu tofii la masa comună T. GAVR1LA Pe lîngă munca de lămurire oomplectarea aparatelor şi la
din grădina de vară. de două ori. Tot în această sală, dusă cu cetăţenii comunei, for­
corespondent maţia de pază contra incendiilor mărirea numărului de abonamen­
ar fi bine dacă s-ar pune în din Grişcior a instruit grupele
din satele aparţinătoare, iar la' te la „Revista pompierilor“.
stare de funcţionare microfonul. concursurile comunale şi la faza
EFTIMIE MATEI
ION SALAJAN
corespondent
corespondent
LUCÍA L1C1U ...pentru spectacolele ce se ţin r
" corespondentă în sala „7 Noiembrie“ din Brad,
-SSSM- r ANUNI
r
Muncitori, tehnicieni şi L Uniunea Centrală a Coope-;
q rativelor de Consum — j
ingineri mineri decoraţi (^CENTROCOOP — pregăteşteţ
cu ordine şi medalii ţ cadre pentru unităţile coope- 1
Lraţiei de1consum în speciali- ^
(Urmări din Dăg. l-a) Adam Petru', Olaru Nisfor, Bar {rtăţile contabili şi merceologi,^
t prin şcolile tehnice de coope- ]
koezi Mihai, Stîlpeanu 'Gheor Crafie din localităţile Buzău, j
LBrăila, Curtea de Argeş şi O -l
Victor, Hînceanu Petru, Kib'edi ghe, Asimionesei Dumitru, Zaha
[_rădea* şi-în- specialitatea con- ^
Anton, Szabo Martin, Kuti Eu­ ria Constantin, Nico'ară Alexân
Ctabili prin şcolile tehnice de )
gen, Bereş Ştefan, Andervald dru, Gristea Ion, Alioneşei loan
l cooperaţie din Bucureşti, C a -1
Francisc, Gureteanu Maria, Flo- Bistreanu’loan, GerCeza Vasile
t racai, Sî. Gheorghe şi Vaslui. )
rea Sabin, Foro I. Iosif, Ber- Tiucă *loan, *¦Lebădă"Gheorghe;
toti I. Karol, Gazacu A. Adrian, Şerban Nicolae. ' t Durata de şcolarizare este ^
Dima G. Mişu, Petruş Gh. Va­ Uricani
sile II, Ambruş S. Karol. „Medalia Muncii" : Păduroiu ş de 2 ani. j
Âninoasa Vasile, Markovscki Ştefan, Bla- L Pentru anul şcolar 1959/1960,1
„Medalia Muncii" : Kracosky zsetios Iuliu, Ghira Aurel, Ilie Cse primesc în anul î absol- ^
Andrei, Velea Vasile, Bla’g Teo- Petre, Uliu Gheorghe, Gaşpar L venţi ai şcolilor medii de cui- ‘
fil, Gostinaş loan, Bodor Emeric, Dănilă, Teodorescu Stancu, Gîr- Ctură generală, cu diplomă de
Petrie Iosif, Sebeşi Emeric, Flo- ciumaru Victor, Rlisu Dumitru, l maturitate, între 17-25 ani, pe^
rea Vasile, Biro Ştefan, David Scorpie Nicolae, Năsălean Mi­
Iosif, Farkaş Mihai, Godrea ron, Cacinschi I. Anton, lane Io­ Cbaza examenului de admitere.;
Gheorghe 18, Ardeleanu Petru, sif, Coconet P. Vasile. [ Elevii care îndeplinesc con
Csilo Alexandru, Biro Ludovic, ' C.C.V.J. t diţiile cerute, primesc lunar:
Popescu P. Dumitru. Irina Va­ „Medalia M uncii": Komaromii burse.
sile, Codrea Petru, Matei loan, Elisabeta, David Iosif, Albu Bu­ ţ Examenul de admitere în -;
f- cepe Ia data de 25 septembrie;
Giurea Gligor, Roman Petru, jor, Mozeş Alexandru, Onac Ti- [ a.c., ora 8 dimineaţa, la sediul:
Nedesca Mihai, Erzen Rudolf, beriu, Bortea Aurelian, Furdui
Abraham Petru, Cosma loan, Dumitru, Nicoară Traian, Diaco­
Biro Ludovic, Kneb’el St. Fran­ nii Silvia, Crişan Alexandru, i şcolilor.
[ înscrierile se primesc pînă:
cisc, Roman Gh. loan 8, Mogoş Man Gavrilă, Somolik Henrieta, t la data de 15 septembrie a.c.,;
\ \a serviciu! organizare şi ca-.
P. Iuliu, Giungan G. Dezidefiu. Huszar Elemer, Szabo Andrei, fLdre al Uniunii raionale a co--
Vulcan Nagy loan, Bob Petru, Lobonţ operativelor de consum în ca-
t drul căreia domiciliază can-.
„Medalia M uncii": Rus Cor­ Ernest, Fazekaş Emeric, Mraz
nel, Mărcuţiu Silviu, Mănescu Ludovic, Gaiţa Iosif, Zoldi Adal­
Al. Sfetozar, Popescu A. Stelian, bert, Duca loan, Zoica Iosif,
Albescu I. Dumitru, Deneş Avei. Raţiu Aurel, Racz Mihai, Lazăr
Costea loan, Szakacs Alexandru, . Cornel,. S.ch.reiber. Arpad, Barna ^ didaţii, de unde se pot îua în -;
ţ formaţii amănunţite.
Arcz Iosif, Blaj Traian, Vişan Maria, Nica Lavinia, Blăgăilă M ăritor în toafe sfarlie de obd’seală fizTQăl' Produce poftă
de mineare, măreşte puterea d# mttneă.
loan, Stanciu Vaier, Mazăre Ileana, Ghioreanu Iacob, Kali-
Ion, Ursit Virgil, Ganfz Ştefan, maş Eugeri. L,»—/u4Lil^fuJufu.fu/uiwl l— >\— t l.