Page 39 - 1959-08

N r. 1442 DRUMUL SOCIALISMULUI- Pag. 3

Cu forţe sporite ia grăbirea CĂRŢI

X>OOOCXÎOCKXXXJOOOOOOCXX>OOCKXX®OOOCX50CÎXXX»OC»OOOOCXXX> oooo APĂRUTE

şi arăturilor de vară! LITERATURA POLITICA

CXXXXXXXX}OOOOQOOOO(XXXX»OC»XXXXXXXXXXXXXX}GCOOO<XXKX>OCX . V, /. LENIN: Partidul - for­

- RAID - ANCHETA - ţa conducătoare In statul so­

cialist şi In construcţia comu­

¦ Sarcina cea mai importantă care stă in această perioadă în Hai multă atenţie nistă (mBiblioţeca marxist-le-
\ faţa organizaţiilor de partid şi sfaturilor populare este grăbirea arăturilor de vară ninistă").
treierişului şi arăturilor de vară. Avîndu-se în vedere faptul că 600 pag. — 10,30 lei,
-raionul Orăştie se află printre raioanele codaşe la treieriş, zia-
Ed. politică

\ rul nostru a organizat zilele trecute un raid-anchetă prin cîte- In comunele din raionul Orăşt te de critică. Dar şi mai semni­ * * * Materiale ale Congresu­
lui al XXI-lea extraordinar al
•va comune din acest raion. tie, unde situaţia treierişului nu ficativă este rămînerea in urmă

> Publicăm mai jos constatările de pe teren. e deloc strălucită, nici arăturilor a arăturilor faţă de treieriş în P.C.U.S. Cu privire la cifrele
de vară nu li se acordă atenţia comuna Şibot, unde din supra­ de control ale dezvoltării eco­
Unde există preocupare cuvenită. Faptul că acum trebuie faţa de 1.000 ha. cultivată cu nomiei naţionale a U.R.S.S,
îndreptate toate forţele spre ter­ păioase au fost arate abia 20 pe anii 1959—1965. Raportul
— sînf şi rezultate minarea treierişului nu îndreptă­ hectare. tovarăşului N. S. Hruşciov
ţeşte cu nimic poziţia pe care prezentat la 27 ianuarie 1959.
Cum explică comitetul execu­ Cuvtntul de închidere rostit de
o au organele locale faţă -de a- tiv (preşedinte- Haţegan Alexan­ tovarăşul N. S. Hruşciov la
5 februarie 1959.
ceste lucrări. Dimpotrivă, para­ d r u ) şi comitetul comunal de Mecanicul de locomotivă Mihai Zamoniţă, de la depoul 336 pag. — 5,40 lei.
C.F.R. Simeria, datorită folosirii judicioase a combustibilului a
In acele comune unde organi­ achitarea muncilor S.M.T. pre­ lel cu treierişul trebuie să fie partid (secretar Tudoran loan) reuşit ca în luna Iulie să economisească 20 tope combustibil Ed. politică
zaţiile de partid şi sfaturile popu­ cum şi a cantităţilor de produse convenţional.
lare desfăşoară o intensă muncă contractate, colectiviştii din Tur­ executate şi arăturile de vară această situaţie?
politică pentru mobilizarea ţăra­ daş au împărţit avansul de 40 Ia IN CLIŞEU s Tovarăşul Zamoniţă verificînd maşina înain­
nilor muncitori la transportul re­ sută. Pentru fiecare zi-muncă a de care, după cum bine se ştie, Deşi nu au motive întemeiate, te de plecarea în cursă.
coltei de pe cîmp şl la grăbirea revenit în acest an cîte 7 kg.
treierişului s-au obţinut rezultate grîu şi 2 kg. orz. Colectivistul depinde în mare măsură soarta organele locale din aceste co­
destul de bune. In comuna Tur- losif Bartok a primit ca avans
daş, de pildă, s-au treierat pînă pentru cele 204 zile-muncă lucra­ recoltei din viitorul an agricol. mune încearcă totuşi să găsea­
în ziua de 7 august păioasele de te în G.A.C. cantitatea de 1.428
pe aproape jumătate din supra­ kg. grîu şi 408 kg. orz. Canti­ Acest lucru însă, se pare, că a scă o „explicaţie" : „nu s-au
faţa cultivată. In această comu­ tăţi asemănătoare de produse au
nă au fost executate şi arături primit majoritatea colectiviştilor fost uitat de comitetele execu­ putut face arături din cauza sno­ Rezervele interne—
de vară pe o suprafaţă ce repre­ care au lucrat cu hărnicie în gos­ economiilor
zintă aproximativ 80 la sută din podăria colectivă. tive comunale şi de către unele pilor neridicaţi de pe teren",
cea planificată. Fruntaşe la aces­
te munci sînt gospodăriile colec­ Colectiviştii din Pricaz au ter­ organizaţii de bază. Altfel cum Dar oare de acest lucru nu se
tive din Turdaş şi Pricaz. minat treierişul în ziua de 7 au­
gust. Intr-un timp destul de se explică actuala situaţie a a- fac tot ei răspunzători ?
Gospodăria colectivă din Tur­ scurt, ei au treierat întreaga re­
daş a terminat treierişul în ziua coltă de orz de pe 16 ha. şi cea răturilor din raion cînd din cele Aceeaşi situaţie este şi în co­
de 23 iulie. Datorită aplicării re­ de grîu de pe 78 ha., adică de
gulilor agrotehnice la însămîn- pe întreaga suprafaţă cultivată 10.000 ha. planificate abia 2.400 munele Vinerea, unde din supra­
ţat şi la întreţinerea culturilor în acest an cu culturile respecti­
de păioase, precum şi a recoltă­ ve. Au mai terminat ovăzul de ha. au fost arate ? Este o situa­ faţa de 409 Ha. s-au arat doar Exploatarea micieră Lonea de­ care s-a încheiat în fiecare lună în ceea ce p rie şte lucpările de
rii şi treierării la timp a griu­ sămînţă de pe suprafaţa de 6 ha. ţine drapelul de unitate fruntaşă cu frumoase realizări. De pildă, pregătire a galeriilor. Cuvinte de
lui, colectiviştii din Turdaş au După terminarea treierişului co­ ţie din care reiese slaba atenţie 26 ha., Cioara în care din cele pe ramură, drapelul de mină de la începutul anuilui şi pînă a- laudă se spun despre şeful de
realizat în acest an o producţie lectiviştii din Pricaz au împăr­ fruntaşă pe Valea Jiultţi şi „Gaş­ cum minerii de la Lonea au ex­ brigadă Âdalbert Lopşanschi,
medie de 2.579 kg. Ia grîu şi ţit avansul de 40 la sută. Dato­ acordată acestor importante lu­ 580 ha. nu s-a arat nimic, Ra- ca de aur a tehnicianului“. A- tras cu aproape 14.000 tone căr­ Gheorghe Timar, Ştefan Toacă
3.174 kg. Ia orz. Paralel cu tre­ rită producţiei mari realizată, în ceste trofee şînt simboluri ale bune mai mult decît prevedea şi mulţi alţi mineri harnici.
ierişul, colectiviştii din Turdaş acest an a revenit cîte 6 kg. grîu crări de vară. Mai ales în unele mos şi în alte comune ale raio­ hărniciei şi vorbesc de la sine planul, şi au realizat numai în
au efectuat şi arături de vară. şi 3 kg. orz Ia fiecare zi-muncă. despre calitatea muncii ce se primul semestru economii la pre­ Munca ce s§ desfăşoară în a-
Gospodăria colectivă din Turdaş comune arăturile de vară sînt nului. .desfăşoară aici. Făcînd bilanţul ţul de cost în valoare de 957.000 bataje e susţinută şi de preocu­
este fruntaşă şi la predarea către Terminarea într-un timp scurt ’succeselor dobîndite în perioade- lei. In primul rînd depăşirea pla­ parea pentru introducerea tehni­
stat a cantităţilor de cereale con­ şi fără pierderi a lucrărilor de mult rămase în urmă faţă de Toate aceste date ne arată că i le precedente, minerii, tehnicie­ nului de producţie a dus la redu­ cii noi şi extinderea metodelor de
tractate cu statul precum şi la seceriş şi treieriş în aceste gos­ nii şi inginerii de la Lonea au cerea cheltuielilor planificate muncă avansate. Anul acesta
plata muncilor S.M.T. Cerealele suprafeţele treierate, De exem­ în raionul Orăştie arăturile de 'hotărît ca anul acesta să reali­ pentru fiecare tonă de cărbune. s-au înregistrat 18 inovaţii şi ra­
contractate şi plata muncilor podării colective este şl un merit zeze 1.800.000 iei economii şi să Acesta a fost unul, dar nu sin­ ţionalizări, a căror aplicare a-
S.M.T. au fost predate în între­ plu, in comuna Geoagiu din cele vară sînt mult rămase în urmă, dea patriei 28.000 tone cărbune gurul factor care contribuie la duce economii în valoare de
gime, direct de fa arier U1 aii mecanizatorilor de Ia S.M.T. .peste plan, sporirea economiilor. La Lonea
peste 600 ha. semănate cu păioa­ că nu se pcordă atenţia cuvenită se observă mai multă atenţie 120.000 lei.
După terminarea treierişului şi Orăştie care au îngrijit cu aten­ Aceste angajamente au fost pentru îmbunătăţirea calităţii
se, pînă în ziua de 9 august acestor lucrări de mare impor­ definitivate, ia nivelul cifrelor a- cărbunelui, fapt care a atras Nu-i greu de constatat că baza
ţie combinele, tractoarele şi ba­ mintite, în ultimele săptămîni, după sine reducerea penalizări­ succeselor pe care le obţin mine­
s-au făcut arături de vară nu­ tanţă. Cum. timpul este destul de după ce angajamentele luate în lor, se vede grija pentru micşo­ rii de la Lonea o constituie în­
tozele cu care au lucrat.. cinstea zilei . de 23 August au rarea consumului de materiale trecerea socialistă, dorinţa oame­
mai pe o suprafaţă de 20 ha. înaintat, această situaţie trebuie fost realizate în cea mai mare şi energie. nilor de a obţine realizări deo­
parte. sebite care să asigure păstrarea
Dacă ţinem seama de faptul că să dea de gîndit organelor loca­ Bilanţul întrecerii socialiste trofeelor cucerite. Ea îndeamnă
Colectivul de mUncă ăl minei scoate ia iveală că cele mai minerii, inginerii şi tehnicienii
griul a fost treierat de pe o su­ le care au datoria să treacă ime­ Lonea s-a convins din proprie bune rezultate s-au obţinut la ea să valorifice mai bine rezer­
experienţă că.numai ‘prin valori­ mina Jiet şi în special la secto­ vele interne şi face ca munca să
prafaţă de 171 ha. şi deci aceas­ diat la mobilizarea ţăranilor ficarea rezervelor interne se poa­ rul ; V. De exemplu, colectivul fie mai spornică. însufleţiţi de
te ajunge la o productivitate de muncă din sectorul V, care măsurile luate de partid pentru
tă suprafaţă putea fi arată, si­ muncitori pentru a efectua ară- înaltă, la sporirea volumului de deţine „Casca de aur a tehnici­ ridicarea nivelului de trai al
economii. Pentru minerii de ia anului“ a dat 7.162 tone cărbu­ poporului muncitor, o serie de
tuaţia respectivă este cit se poa- turile de vară. Lonea punerea în valoare a re­ ne peste plan şi a reuşit să rea­ brigăzi de mineri şi-au luat noi
zervelor interne înseamnă muncă lizeze peste 300.000 lei economii angajamente p’entru sporirea pro­
CONC I ’m ***-**^-4»'-4b* ¦ mai bine organizată, gospodări­ la preţul de cost. In trimestrul ducţiei de cărbune şi realizarea
re cu grijă a materialelor, îmbu­ II al anului aici s-a depăşit cu de economii. Âdalbert Lopşanski
Oare numai din cauza Din cele constatate pe teren reiese că în multe comune din nătăţire a calităţii' cărbunelui şi mult randamentul de o tonă căr­ şi ortacii săi au hotărît să mai
raionul Orăştie, treierişul este rămas în urmă şi continuă să promovare a noului. Toate aces­ bune pe fiecare post şi s-a îm­ dea pînă la sfîrşitul anului 1.000
timpului nefavorabil? decurgă cu o încetineală nejustiticată. Treierişul decurge cu în­ tea au constituit de altfel obiec­ bunătăţit simţitor calitatea căr­ tone cărbune peste plan şi să re­
cetineală din cauză că nu au fost luate măsuri politice şi or­ tivele de bază ale întrecerii so­ bunelui. Brigăzile conduse de alizeze 15.000 lei economii; Şte­
ganizatorice în vederea mobilizării ţăranilor muncitori pentru cialiste. Sub îndrumarea comi­ Petric Simion, loan Călin şi al­ fan Boca s-a angajat să dea
a transporta snopii de pe cîmp şi a-i clădi în stoguri pe arie, tetului de partid, conducerea ad­ ţii, pe lingă faptul că obţin ran­ 2.000 tone cărbune în plus şi e-
iar acolo unde au fost făcute stoguri pe arii munca la treieriş ministrativă şi organizaţiile de damente de 2-6 tone pe post, conomii în valoare de 29.000 lei.
este slab organizată, ceea ce face ca batozele să lucreze numai masă au urmărit cu mai multă reuşesc să recupereze lunar 3-4 Angajamente asemănătoare şi-au
cu o parte din capacitatea lor. preocupare înfăptuirea lor. In m.c. de material lemnos. luat minerii din brigăzile condu­
cadrul consfătuirilor de producţie se de loan Călin, Gheorghe Ti­
Suprafaţa care a fost cultivată grăbirea treierişului, atunci de­ Mai există destule cazuri cînd lucrul pe arie nu începe de se discută de obicei problemele Faptul că şi în alte sectoare mar, Simion Petric şi mulţi alţii.-
dimineaţă, iar seara batozele se opresc prea devreme. Ariile e- principale ale muncii în mină şi sînt oameni care muncesc cu sîr-
în acest an cu păioase în comu­ sigur situaţia ar fi mult mai bu­ lectriîicate nu sînt folosite şi în cursul nopţii. Practica treiera­ se analizează deficienţele semna­ guinţă ajută întregul colectiv să Fără îndoială că la exploata­
tului de pe car contribuie de asemenea la întîrzierea treierişului late. Pe de altă parte, comitetul obţină succese. Brigada lui loan rea minieră Lonea nu s-au epui­
na Romos depăşeşte 1.200 ha. nă. Trebuie de arătat însă că din cauză că după fiecare car batoza merge un timp oarecare de partid şi birourile organiza­ Gompodi, din sectorul II, deşi zat toate rezervele care p"ot fi
în gol. ţiilor de bază au recrutat agita­ lucrează la un loc greu de mun­ valorificate pentru sporirea eco­
Pînă la data de 7 august nu se în comuna Romos munca poli­ tori destoinici din rîndurile mi­ că îşi depăşeşte cu regularitate nomiilor. La minele I şi II rezul­
nerilor fruntaşi, care discută cu sarcinile şi a reuşit să extragă tatele nu sînt încă la nivelul po­
treierase însă decît recolta de pe tică de masă nu se desfăşoară tovarăşii lor de muncă pe margi­ cca. 2.000 tone cărbune peste sibilităţilor. Rămîne ca o datorie
nea sarcinilor economice şi le a- pilan. de onoare a colectivului minei
105 ha. din această suprafaţă, la nivelul cerinţelor şi tocmai a- rată prin vorbe şi fapte cum se Lonea, să valorifice pe mai de­
obţin succeselş. De exemplu, şe­ Un inginer povestea că bri­ parte rezervele interne, să ridi­
deşi în comună există 7 batoze ceasta este principala cauză ca­ Trebuie spus că în mulţe comune organizaţiile de partid şi fii de brigăzi Ştefan Toacă, loan gada condusă de Alexandru Cos- ce întrecerea socialistă pe o
sfaturile populare nu au luat măsuri menite să asigure reali­ Călin, Gheorghe Timar şi alţii, ma, de la investiţii, e neîntrecută treaptă superioară.
cu o capacitate zilnică de 10.000 re a dus la întîrzierea treierişu­ zarea ritmului zilnic de treieriş. Fiecare comitet executiv a sta­ care fac parte dintre fruntaşii re­
bilit numărul zilelor în care să fie terminat treierişul, ţinînd numiţi ai întrecerii, sîpţ şi agi­ S. GORJANU
kg. fiecare.k' lui. seama de numărul batozelor, de capacitatea lor şi de suprafeţele tatori. In afară de cele amintite,
de pe care trebuie să se treiere recolta. Rău este însă că aceas inginerii şi tehnicienii de' lâ' Lo­ au fost formate o echipă de dan­
Comitetul executiv al sfatului Şi în comuna Geoagiu treieri­ nea sprijină pe mineri la locu­ suri, un cor mixt şi o formaţie
rile de muncă în vederea unei orchestrală. De asemenea tină-
popular comunal a stabilit — şul este rămas mult în urmă. mai bune valorificări a rezerve­ rul Adam Ixizăr, solist la vioa­
lor interne. Rezultatele s-au a- ră, a ajuns pînă la faza inter­
ţinînd sfeama de capacitatea ba­ Pînă în ziua de 7 august abia rătat rînd pe rînd. In toate sec­ regională a formaţiilor artistice
toarele de muncă se desfăşoară de amatori de la Timişoara iar
tozelor, de numărul lor şi de su­ se treierase recolta de pe o su­ tă planificare a rămas doar o simplă formalitate. Comitetele exe­ întrecerea socialistă cu obiective aici s-a calificat pentru faza fi­
concrete între brigăzi şi oameni, nală pe ţară. De asemenea, echi­
prafeţele cultivate cu păioase —- prafaţă de 171 ha. din 680. Gete cutive s-au mulţumit numai cu planificarea, fără a lua măsurile
In prezent la mina Ţebea se pa de dansuri a ajuns pînă la
ca treierişul să se termine în cel patru batoze cîte sînt în comu­ necesare pentru a asigura realizarea întocmai a planului în­ află în curs de construcţie o faza raională.
tocmit. nouă staţie de compresoare care
mult 40 de zile. De la începutul nă ar fi putut treiera mult mai va avea o capacitate de 100 In prezent formaţiile cultural-
m.c. aer pe minut (adică cu 30 artistice din comuna Vinerea
lui a trecut aproape jumătate mult dacă toate ar fi folosite cu m.c. aer mai mult decît cea ve­ pregătesc un bogat program ar­
che). Noua staţie va fi dată în
din acest termen, dar nu s-a tre­ întreaga lor capacitate. Batoza Se constată de asemenea că în multe locuri organizaţiile funcţiune în cinstea zilei de 23 tistic pe care-l vor prezenta cu
August.
ierat nici măcar un sfert din re­ de pe aria nr. 4, unde munca de partid desfăşoară o slabă muncă politică în vederea mobili­ ocazia zilei de 23 August.
IN CLIŞEU : Vedere interioa­ De menţionat că o activitate
coltă. este mai bine organizată, îşi de­ zării ţăranilor muncitori pentru a transporta griul la arie şi ră a staţiei.
intensă se desfăşoară şi la bi­
Care este cauza ? Tovarăşii păşeşte aproape zilnic norma cu pentru a-i convinge să se întră jutore unii pe alţii în scopul blioteca comunală. Aici, numai

de la sfatul popular susţin că cîte 3—4 tone. Restul batozelor grăbirii treierişului şi executării arăturilor de vară pe întreaga în ultimele doiiâ săptămîni nu­

timpul a fost ¦' nefavorabil. In­ însă nu-şi realizează norma. Ba­ mărul cititorilor a crescut cu 95.
Printre cei mai activi cititori se
tr-adevăr1au fost unele zile în toza de pe aria nr. 2 lucrează suprafaţă planificată. In unele comune şi sate agitatorii organi­ numără comunistul Mihăilă Bu-

care a plouat,: dar în celé mai de regulă sub normă. zaţiilor de bază, gazetele de perete, căminele culturale etc. nu da, tînărul loan Brumă, Zamfir

multe -timpul a :fost frumos şi Unii tovarăşi obişnuiesc să sprijină în măsură suficienţă campania de treieriş. Nu este Nedea şi alţii.

s-a putut .lucra în condiţiuni- bu­ motiveze că nu se poate treiera deci, de mirare faptul că în aceste locuri situaţia se prezintă slab I. MANESCU

ne. .De. fapt şi în zilele în care mâi mult din cauza ploilor. Dar atît la treieriş şi la arăturile de vară cît şi Ia alte lucrări agri­

a plotiat s-a putut lucră multe faptul că batoza de pe aria' nr.

ore, atît înainte de ploaie cît ş:i 4 îşi depăşeşte norma zilnic, cole ce se cer a fi executate în r -'astă perioadă.

după ploaie, mai ales acolo un­ dezminte acest lucru. Nu s-ar Lipsurile arătate se datoresc în mare parte slabului control

de griul a fost transportat de pe putea spune că această arie se exercitat pe teren de către organele de partid şi de stat raionale,

cîmp şi clădit în stoguri pe arie. bucură de condiţii: atmosferice Ţinînd seama de faptul că timpul este întîrziat şi nu s-a Angajamentele tinerilor

Gauza principală a întîrzierii tre­ deosebite. Cauza nerealizării ’rit­ treierat decît o mică parte din recoltă, organizaţiile de partid

ierişului a fost tocmai faptul că mului zilnic de treieriş este sla­ Utemiştii din Buceş, raionul

timpul bun de lucru nu a fost ba organizare a muncii pe arii şi sfaturile populare, vor trebui să ia măsuri pentru a lichida Brad, s-au angajat ca în cinstea

folosit, Griul se află şi acum în şi faptul că nu au' fost transpor­ aceste lipsuri şi pentru a mobiliza toate forţele la grăbirea tre­ zilei de 23 August să cureţe prin

clăi pe cîmp. Adesea elăile sînt taţi încă snopii de pe cîmp. ierişului. muncă voluntară toată suprafaţa

împrăştiate de vînt, ceea ce face Destul de slab se prezintă si­ •y * *** ^ V Ţ*+!***ţ*+ > ***> 4 A de păşune a întovărăşirii zooteh­

ca să se scuture multe boabe din tuaţia treierişului şi în . comuna -ssisssaa« nice din satul lor. In luna iulie

snopi. In afară de aceasta, da­ Şibot. Gospodăria colectivă şi în­ ei au prestat 185 ore de muncă

torită ploilor'frecvente din acest tovărăşirea „30 Decembire“ din voluntară şi au curăţat 30 ha.

an, boabele din snopii lăsaţi satul Şibot' au terminat treieri­ de păşune. S-au evidenţiat în

prea mult în. clăi pe cîmp sînt şul. Sectorul individual din cOr mod deosebit tinerii Traian Za-

expuse încolţirii, Cu toate aces­ mimă este însă mult rămas în haria, Maria Bexa, Elena Mo­

tea în comuna Romos nu s-a în­ urmă. Pînă în zjua de 9 august rar, Candin Mare şi secretarul

treprins nimic pentru a se adună abia s-a treierat griul de pe 270 organizaţiei de bază U.T.M.Jov.

snopii de pe cîmp şi a se clădi din cele 1.000 ha. Treierişul se Axente Neaga.

în stoguri lâ arie. Din cauză că desfăşoară cu încetineală din Tinerii din Buceş au pornit şi

recolta nu este adunată de pe cauză că batozele lucrează sub la înfrumuseţarea satului lor, iar

cîmp, batozele lucrează numai plan. Cea din satul Balomir, de in cinstea zilei de 23 August

cu o parte din capacitatea lor. exemplu, nu şi-a realizat norma pregătesc un bogat program ar­

Ba mai mult, au fost şi cazuri decît într-o singură zi. tistic.

cînd au stat din cauză că nu au In comunele Vinerea', Cioara PAVEL DERJ!

avut ce treiera. şi în altele din raionul Orăştie, Activitate culturală
la Vinerea
Dacă comitetul comunal de treierişul este de asemenea mult

partid şi sfatul popular ar fi rămas în urmă. In comuna Vi­

dus o intensă muncă politică în nerea s-a treierat doar recolta In ultimul timp activitatea cut-
tural-artistică din comuna Vine­
rindul ţăranilor muncitori pentru de pe 90 ha. din 409. La fel se rea s-a îmbunătăţit mult. Aici

a le explica însemnătatea trans­ prezintă situaţia şi în restul co­

portului snopilor de pe cîmp şi munelor ’amintite.;