Page 40 - 1959-08
P. 40
PaL. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1442
M IM ELE Ecoul internaţional ol schimbului Z iarele greceşfi critică tot m ai v e h e m e n t
de vizite dintre N. S. Hruşciov
politica econom ică a guvernului
ATENA 11 (Agerpres). — neze „stabilitatea economică“
Făcîndu-se ecoul întregii opinii pe care primul ministru
şi D. Eisenhower publice, ziarele greceşti critică ar ti asigurat-o naţiunii“. NEW YORK. — După cum transmi lui din Stock’noim al agenţiei ADN,
tot mai vehement politica eco Toate acestea — continuă zia
nomică a guvernului grec, pe ca rul — se explică prin faptul că A. Lundkvist a declarat că existenţa
R.D. Germane este un fapt evident.
Opinia publică şi presa din întreaga piaţa întîlnire între Hruşciov şi Eisen re ziarul de dreapta „Eleftheria“ guvernul, din cauza incapacită te din Taipe, corespondentul agenţiei Argumentul că recunoaşterea Republi
lume continuă să comenteze cu însu hower, scrie într-un articol de fond o numeşte „politica struţului“. ţii sale, nu poate decît să în Associated Press, la 15 august, S.U.A. cii Democrate Germane va îngreuna
fleţire apropiatul schimb de vizite în ziarul „Aftonbladet". Milioane de oa chidă ochii în faţa realităţii“. vor pune la dispoziţia armatei cian- reunificarea Germaniei nu corespunde
tre N. S. Hruşciov, preşedintele Con meni vor urmări cu atenţie fiecare cu- Nu a rămas sector al econo kaişiste rachete „Nike-Hercules" de tip adevărului.'După cum a arătat Lund
siliului de Miniştri al U.R.S.S. şi vînt pe care ii va rosti N. S. Hruşciov miei în care să nu existe indi Tot politicii economice a gu „pămînt-aer", care au fost aduse în kvist,. R.F.G. ar vrea în locul reunlfi-
D. Eisenhovrer, preşedintele S.U.Â. cu prilejul călătoriei sale în S.U.A. cii unui regres simţitor — scrie vernului grec îi consacră un am Tai van în septembrie anui trecut. cării, „integrarea'?. adică lichidarea
„Eleftheria“. Comerţul a fost plu articol ziarul „Avghi", ca prin forţă a Republicii Democrate Ger
NEW YORK: In cadrul unui discurs BEIRUT: Schimbul de vizite este primul care a dat semnalul de re după ce face cunoscut că KAISERLAUTEN. - Agenţia ADN mane.
televizat, D. Dillon, secretar de stat cel mai important eveniment de ta alarmă. Au urmat stocările în s-au majorat taxele de transport anunţă: In cursul unor zboruri efec
adjunct a) S.U.A., a declarat că schim terminarea celui de-ai doilea război industrie, importul a scăzut. La cu 20 la sută, sub motiv că s-au tuate în timpul manevrelor aeriene TOKIO. — După cum s-a mat anun
bul de vizite poate croi drum spre mondial încoace, scrie ziarul „Al Ah- fel şi depunerile la bănci. Zia mărit salariile lucrătorilor din deasupra teritoriului Germaniei occiden ţat din Tokio, muncitorii de la 2 mari
convocarea unei conferinţe la cei mai bar“, subliniind că acest schimb are rul arată că în loc ca guvernul această ramură, arată că „sa tale, avioane americane de ia bazele companii textile din Japonia au decla
înalt nivel, care să albă loc la sfîr- loc din iniţiativa Uniunii Sovietice şi să ia măsuri necesare pentru a lariile personalului din tran de pe teritoriul Republicii Federale au rat grevă cerînd mărirea salariilor şi
şitul acestui an cu participarea celor înseamnă în primul rînd o victorie sporturi au fost mărite ca ur lansat din nou din greşeală cîleva ra îmbunătăţirea securităţii muncii. Pes
patru mari. remarcabilă a politicii sale de pace. înlătura efectele crizei, „dimpo mare a luptelor greviste c.u 9 chete. Două din acestea au explodat te 200.000 de muncitori din industria
Popoarele întregii lumi — mari şi la sută şi în limitele acestei în apropierea oraşului Kaiserlauten, textilă japoneză au demonstrat la To
LONDRA: Intr-un articol redacţio mici — scrie ziarul „An Nlda", salu trivă, dl a adoptat politica stru chiar în locul unde, cu puţin înainte, kio,' cerînd mărirea salariilor şi îmbu
nal, ziarul „Reynolds News" scrie că tă călduros Iniţiativa de pace a Uniu măriri Tribunalul de arbitraj a lucrase un grup de muncitori vest- nătăţirea condiţiilor de muncă.
toţi cei care se pronunţă pentru slă nii Sovietice şi îşi exprimă speranţa ţului. Oricine critică aceste lip exclus orice mărire a taxelor de germani. Agenţia citată aminteşte că
birea încordării internaţionale salSTă că întîinirile de la Washington şi Mos transport“. cu cîteva zile înainte, un avion ame CAIRO. — Reprezentanţa Imamu
apropiatul schimb de vizite între N. S. cova vor însănătoşi atmosfera interna suri este caracterizat drept duş rican de la baza vest-germană a lui Omamului la Cairo, a dat publi
Hruşciov şi D. Etsenhower. După pă ţională. „scăpat" de asemenea o rachetă în a- cităţii o declaraţie în care se spune
rerea ziarului, hotărîrea de a se or man care urmăreşte s'ă submi nropiere de Kaiserlauten. că, recent, în urma exploziilor minelor
ganiza aceste vizite reprezintă un co BANGOK: Wan Waithayakon, vice amplasate de patrioţii din Oman în
losal triumf diplomatic al 121 Hruş preşedinte al Consiliului de Miniştri al Festivalul international NEW YORK. — Jurnalul columbian regiunea As Sarkia, au fost distruse
ciov. In urma acestor vizite, adaugă Taifandei, a declarat corespondenţilor al filmului de la Moscova „Semana“ a publicat un articol în
care se vorbeşte despre situaţia grea
ziarul, toţi vor avea de cîşfigat. Ziarul de presă că schimbul de vizite intre a învăţămîntului public din Columbia. 2 maşini militare engleze. In urma
„News of The Wold“, care apare într-un N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower va MOSCOVA 11 (Agerpres) TASS a- zentanţii presei, regizorul finlandez Potrivit datelor recensămîntuiui din a- acestor explozii, au fost omorîţi 6 sol
tiraj de aproape 2.000.000 exemplare, contribui ia slăbirea încordării interna n m ţă : In cadrul Festivalului interna Toivo Siarkia a sublimai că cineaştii din nul 1957, se subliniază în articol, în daţi englezi şi 5 au fost răniţi.
scrie într-un articol redacţional că şti ţionale şi la menţinerea păcii în în ţional al filmului de la Moscova in întreaga lume au multe de văzut şi Columbia frecventează şcoala numai BUEN’OS A1RES. — In clădirea
rea cu privire la schimbul de vizite a treaga lume. ziua de 10 august au fost prezentate de învăţat ih ţara lui Eiastein şi 42 la sută din copiii de vîrstă şcolară universităţii naţionale din Buenos Ai-
dat naştere unor speranţe în întreaga CARAC1: La 10 august generalul filme documentare şi de scud metraj. Pudovkin. Pe mine personal, a spus (1.500.000 din 3.600.000). Din aceştia, res, s-a deschis cel de-al XXI-lea con
lume. Atenţia guvernelor şi popoare Ayub Khan, preşedintele Republicii Pa Filmul „Pescarii", aparţirtind regizo vorbitorul, mă interesează colaborarea doar 15 la sută termină şcoala ele gres internaţional al fiziologilor. La
lor lumii, scrie în acelaşi ziar Aneu- kistan, a declarat că ştirea cu privire rului canadian Guy, povesteşte viaţa cu cineaştii sovietici, de exemplu în mentară, iar restul de 85 la sută sînt lucrările congresului participă peste
rin Bevan, membru marcant al parti la apropiatul schimb de vizite între şi numea grea a pescarilor, metodele problemele coaproducţipi cinemgjo- obligaţi să părăsească şcoala fără' a 1.000 de delelgaţi din 30 de ţări ale
dului laburist, va fi aţintită acum spre preşedintele Eisenhower şi şeful gu diferite de pescuit in Atlantic. grafice. termina cursurile învăţămîntului ele lumii.
apropiatele vizite. » vernului sovietic Hruşciov, a fost o mentar.
veste foarte bună. Toţi oamenii cu min Tradiţiile şi ritualul de nuntă precum Cunoscutul regizor belgian Hary Din partea R. P. Romîne, la acest
VARŞOVIA: In inimile milioanelor tea sănătoasă trebuie să salute această şi dansurile de riiual din Israel sini Storc, membru în juriul Festivalului de BERLIN. — Cunoscutul om de ştiin Congres participă acad. Grigore Be-
de oameni, scrie „Tribuna Ludu", s-au întîlnire, a spus el. prezentate in filmul original de scurt la Moscovă a subliniat că importanta ţă suedez A. Lundkvist s-a pronunţat netato, directorul Institutului de fizio
născut în ultimele săptămîni mari spe metraj realizat de Aliba şi Igram intUnirilor dintre' regizori, directori de pentru recunoaşterea Republicii Demo logie normală şi patologică „D. Da-
ranţe. Am intrat într-o perioadă isto KUALA LUMPUR : După cum tran Gross. studiouri şi firme cinematografice con crate Germane şi pentru stabilirea de nielopolu“ al Academiei R. P. Romîne.
rică cînd toate conflictele dintre state smite agenţia China Nouă, un purtător stă în aceea că ele contribuie în mare relaţii normale între cele două ţări. Lucrările Congresului vor continua
pot fi reglementate la masa conferin de cuvînt al Ministerului Afacerilor Ex Filmul documentar „Bulgaria nouă" măsură la întărirea prieteniei Intre po Intr-un interviu acordat corespondentu pînă la 15 august.
ţelor şi nu pe cimpurile de bătălie. terne al Federaţiei Malaieze a declarat este consacrat glorioaselor pagini ale poare. Regizorul belgian a arălat că
că guvernul său salută apropiata vizită istoriei şi vieţii Bulgariei noi, succese apreciază îndeosebi filmele sovietice Sacase ale oamenilor muncii
STOCKHOLM: In prezent, cel mai a lui N. S. Hruşciov în S.U.A. şi a lui lor creatoare ale poporului bulgar. Unul „Zboară cocorii", „Don Quicliotte", „Ca
important eveniment îl constituie apro- din realizatorii filmului Ghenceo Ghen-
D. Eisenhower în Uniunea Sovietică. cev, delegai la Festivalul de la Mos sa în care locuiesc", filme care au din i. P. Chineza
HAVANA: Popoarele din Cuba şl A- cova, a fost primii deosebit de căldu rulai în Belgia.
„IZVESTIA“ : „Posibilităţile ros de asistenţă. PEKIN 11 (Agerpres)’. Din sări. In provincia He'nări â fost
sînt deschise“ merica Latină doresc ca apropiatul Pentru noi lucrătorii pe ţăranul ci toate colţurile R.P. Ghineze so terminată construcţia a 4 fabrici
schimb de vizite între conducătorii Filmul artistic a ţost reprezentat in nematografiei, a subliniat regizorul şi sesc ştiri despre noile, succese în de înnobilare a cărbunelui cu o
U.R.S.S. şi S.U.A. şi discuţiile dintre cursul. zilei de 10 august de producţii sccnarisiul chinez Cijan Tziun-sian, fie muncă în întrecere pentru a în- capacitate anuală de 1.200.000
ei să contribuie la încetarea războiului ale Japoniei şi Finlandei. care festival al filmului este o săr
rece, la coexistenţă paşnică şi (a în bătoare.' Iar sărbătoarea de astăzi este
Filmul tehnicolor penira ecran lat
MOSCOVA T f '(Agerpres). TASS anunţă: Sdmentmd ecou trecerea paşnică între ţările cu orînduiri „Poteca de neuitat" realizat de regi deosebit de interesantă deoarece are tîmpina cu cinste cea de a X-a tone. In total anul acesta se con
rile opiniei publice mondiale în legătură cu apropiatul schimb sociale, economice şi politice diferite, zorul japonez Kodzi are ca subiect loc la Moscova— centrul hipiei pentru aniversare de constituire a R.P. struiesc în această provincie 20
de vizite între N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower, ziarul „Izves- a declarat Btas Roca, secretarul ge soarta tragică a muzicantului Ory No- pace şi progres. Ideile nobile ale a- Ghineze. de mari fabrici de înnobilare a
tia“ scrie în articolul „Posibilităţile sînt deschise“, apărut în neral a! Partidului popular socialist din ru. Filmul este deosebit de apreciat mai cestui festival şi întîinirile creatoare cărbunelui. Se construiesc şi vor
numărul său de marţi, că astăzi nimeni nu mai neagă faptul că Cuba, într-un articol publicat In ziarul ales pentru coloritul său. prevăzute în programul lui vor con Constructorii întreprinderilor începe să dea cărbune în viitorul
americanii, ca şi celelalte popoare ale lumii, văd în schimbul „Noticias de Hoy".' tribui fără îndoială la o mai bună în apropiat 5 mine noi în provincia
de vizite un nou pas care deschide mari posibitlităţi pentru o. Cinemalografia Finlandei a fost re ţelegere reciprocă dintre popoarele lu metalurgice din provincia An- Guandum cu o capacitate anuală
cotitură de la războiul rece în sensul întăririi păcii şi secu E. Warien a sosit prezentată de filmul „Linia roşie" rea mii şi la dezvoltarea contactelor crea
rităţii, a încrederii şi colaborării concrete dintre U.R.S.S. şi- la Moscova lizat de regizorul şi scenaristul Maţii toare între .cineaştii din diferite ţări. huei luptă să dea în exploatare de a.proape 1.000.000 tone căr
\ S.U.A. Populaţia întregii 'lumi, scrie ziarul în continuare, îşi dă Grogiia după romanul cu acelaşi nume înainte de termen 42 converti-
7 seama că un dezgheţ în relaţiile americano-sovietice înseamnă MOSGOVA (Agerpres). •— al scriitorului finlandez Ilmari Keanlo, zoare în cinstea măreţei ariiver- bune., . ,,
încălzirea întregului cilimat internaţional, că normalizarea re TASS transm ite: In seara zilei După cum transmite agenţia
laţiilor dintre cele mai mari puteri ale Jpmiî ar face cu nepu de 10 august’, a sosit ţa Mos Filmul povesteşte lupta grea a oame
tinţă continuarea războiului .rece. cova în calitate de turişt, Earl nilor simpli din Finlanda pentru drep Ghina Nouă, pe şantierul de con
Warien, preşedintele Curţii. Su turile lor democratice.
După cum arată ziarul, acelora care trec cu vederea princi preme a S.U.A. strucţie al Combinatului siderur
pala sarcină a apropiatelor întîlniri nu le-a fost pe pţao chiar ?
şi ştirea despre organizarea acestor întîlniri. Personalităţi de gic de la Uhan din cele 125 de
In cadrul unei întrevederi cu repre
obiective ale primului sector a
şi fost terminată în linii mari
felul lui Adenauer desfăşoară o activitate furibundă pentru a Pătrimderea capitalului vest •*german construirea a 120 de întreprin
complica apropiatele întîlniri între conducătorii U.R.S.S. şi în Olanda deri.
S.U.A. Tocmai din aceste catacombe înţepenite ale războiului
rece, subliniază „Izvestia“, pornesc acum îndemnuri la conti HAGA 11 (Agerpres). — Zia luat o amploare atît de mare La Combinatul de la Baotou
nuarea politicii „ferme“ a Occidentului faţă de Uniunea So rul „De Vaarheid“ relatează des îneît „anul acesta monopolurile — o altă bază siderurgică foarte
vietică şi de ţările lagărului socialist. In Statele Unite se gă vest-germane au cumpărat din importantă din Ghina — se con
sesc oameni dornici să jivalizeze cu năbădăiosul cancelar. pre intensificarea penetraţiei ca Olanda, pentru prima dată după struieşte în ritm rapid furnalul
pitalului vest-german în econo război, un număr de acţiuni mai nr. 1 — cel mai mare din ţară.
Oamenii întregii lumi, scrie ziarul în încheiere, aşteaptă cu mia Olandei. „In primul semes mare decît monopolurile ameri In mai a fost dată în exploatare
nerăbdare o întorsătură pozitivă în relaţiile sovieto-americăne şi tru al anului 1959, scrie ziarul, cane, în timp ce abia cu un an primă baterie de cocs, iar cea
speră că ea se va produce. Posibilităţile pentru aceasta sînt monopolurile vest-germane au în urmă la bursa olandeză, cea de-a doua e'ste în curs de con
deschise. cumpărat la bursele străine o- mai mare parte din acţiuni era strucţie. La 4 august a fost dat
bligaţiuni şi acţiuni în valoare cumpărată de americani“. în funcţiune primul sector al
-m - dg 800 milioane mărci. Cea mai sistemului de alimentare cu apă
mare parte a acestor hîriii de In R.P.D. Coreeană se acordă o deosebită grijă copiilor. In acest scop a combinatului.
CRIZA DIN C. E. C. O. valoare o reprezintă acţiunile o- î au fost create în ţară numeroase creşe şi cămine, unde se acordă o îngrijire'
landeze, şi în special ale acelor )exemplară copiilor oamenilor muncii aflaţi în producţie. Joi, 13 august 1959
PARIS 11 (Agerpres). Ziarele burghe arată că în raport cu anul trecut, pro societăţi cărora le aparţin uzi
ze din Franţa aduc noi dateîn .legătură cu ducţia de cărbune a înregistrat o scă nele constructoare de maşini“. In foto: Intr-o creşă a căminului textil din Phenian — ora somnului. Spectacole cinematografice
criza din industria carboniferă a ţări. dere de aproximativ 10 la sută. Pro
lor participante ia comunitatea econo ducţia de cărbune a scăzut de la Activitatea monopolurilor vest-
mică a cărbunelui şi oţelului 20.748.000 tone, cit era în luna iulie a germane, subliniază ziarul, a
(C.E.CiO.). Astfel, ziarul „Le Monde“ anului trecut, la 18.756.000 tone în lu
na iulie a acestui an .
XXXXXXXXXISCXXXXX3GOCXX>000O20O0CX>CXX3pCXXXXXXXXXXXXXXXXJ00000000000(XXXXXXXXXXX^S500000CXXXXXXXXX5000000000CXXXXXXXXXXXXXXX5iXXXXXXXXXX DEVA: Oasa liniştită; Ultima vrăji rii ; BARU MARE: S-a întîmplat la
toare ; HUNEDOARA : Ivan cel Groaz Penkov; APOLODU DE SUS : Sim
La 12 august, în capitala chi Conferinţa Organizaţiei Iată însă că lucrurile au evo nic ; ALBA IULIA: Alarmă la grani. fonia Leningradului; ZLATNAî Ma
liana, Santiago, se întrunesc cei ţă ; Gintă Ives Montând ; ORAŞTIE : rinarul îndrăgdsjtitî BRAD: Favoritul
21 de miniştri de Fixterne ai ţă luat altfel decît le-au prevăzut Film în cinstea zilei de 23 August) T3T IL IA : Flata fcu ch itara; SIMBRIA:
rilor din America Latină şi Departamentul de Stat şi agen Rîndunica! PETROŞANI: Am’ig o j Fa
S.U.A., membre ale Organiza ţii săi. Guba şi Venezuela au
ţiei statelor americane. Convo statelor americane adoptat o atitudine fermă, de- ta în neg ru ; TEIUŞ : Omul meu d ra g ; Prima z i ; SEB EŞ: Născuţi îfi furtu.
carea acestei sesiuni, care are mascînd aceste maşinaţii. Pozi
sarcina de a examina cauzele si ne este un instrument al domina Venezuela pentru a da binecu- din Guba, revoluţie care exerci- ţia Gubei şi Venezueîei a fost LONEA: Ccloas ; HAŢEG: Volunta n ă ; GALAN : Afacerea nu ş.a clasaţ.;
tuaţiei „încordate“ din regiunea sprijinită şi de alte ţări., astfel
Mării Garaibelor, are un istoric că Truji'Mo a fost nevoit să bată r i A m w<o>
deosebit de interesant prin fap în retragere. Statele Unite au Programul 1: 7,15 Marşuri romî- vietice de cîntece oare ne-au vizitat ţare :
tul că este o oglindă fidelă a ţiei S.U.A. în America Latină şi vîntarea sa războiului întreprins tă o atracţie asupra poporului continuat presiunile ca miniş
evoluţiei evenimentelor într-o trii de Externe ai O.S.A. sâ se neşti pentru fanfară; 8,30 M uzică; 15,30 Muzică distraotivă de compozitori
parte a lumii, unde în ultima începînd cu conferinţa de la Rio de S.U.A. împotriva poporului dominican. De o lună şi jumă- întrunească. Se pare însă că
vreme s-au petrecut fapte impor socotelile Departamentului de 9.15 Săptămîna muzicii coreene; 10,00 romîni; 17,35 „Viaţa nouă de la salte în
tante pentru viaţa internaţională. de Janeiro ea a fost fondul în guatemalez. De atunci au trecui tale, el a început sistematic să Stat vor ieşi prost. Situaţia „în Muzică de cameră romînească | 10,35 cîntecul popular“ : cîntece din folclorul
cordată“ din Caraibe, tema a- Muzică uşoară: H,03 Muzică populară nou; 18,35 Valsuri romîneşti; 20,00
Odată cu reforma agrară -din cadrul căruia guvernul ameri 5 ani şi America. Latină şi-a creeze o stare de „încordare“ leasă de Washington va fi dis romînească: 12,00 Muzică uşoară; Muzică uşoară în interpretarea solişti
Guba, care loveşte în mod di cutată de conferinţa de la San 13,05 Concert de muzică simfonică ro lor noştri; 20,30 Scriitori la microfon:
rect privilegiile monopolurilor can a impus tot felul de acor schimbat înfăţişarea sa politică. în jurul Gubei. In Republica tiago de la 12 august dintr-un mînească ; 14,00 Concert de prîriz ; 15,10 Radu Boureanu; 21,15 Muzică uşoară
americane, Departamentul de alt punct de vedere decît cel Program muzical dedicat fruntaşilor în sovietică; 21,45 Părinţi şi copii î 22,40
Stat al S.U.A. a început o ac duri şi obligaţii militare şi po Dictatorii, uneltele docile ale Dominicană a fost mărită grab prevăzut de S.U.A. Ambasadorul producţie din industrie şi agricultură ; Formaţii romîneşti de muzică u şo ară;
tivitate febrilă de organizare a Venezueîei a cerut ca pe ordi 16.15 Vorbeşte Mosocova I 17,30 Tine 23,15 Din muzica corală a înaintaşilor
unor provocări împotriva po litice statelor Americii Latine, o- Departamentului de Stat, au fost nic aşa-numita legiune albastră nea de zi să fie inclusă o pro reţea ne e dragă) 18,00 Compozitori n o ştri; 23,30 Muzică populară romî.
porului cuban. Intrucît Washing punere de creare a unui comi romîni de muzică uşoară; 19,05 Muzi nească.
tonul, în condiţiile actuale, nu-şi biectul principali fiind „apărarea în majoritatea lor măturaţi de formată din mercenari străini. tet al O.S.A. care să suprave
mai permite să intervină direct, gheze dacă în ţările latino-ame-
pe cale militară, pentru a înlă mutuală“ (alături de S.U.A. fi mişcările populare. Guvernele Pentru a se lărgi cadrul provo ricane „sînt respectate drepturile
tura un guvern xare nu-i con fundamentale ale omului şi prin
vine, aşa cum a procedat în tre reşte), împotriva „agresiunii“ actuale au de dat socoteală pen cării şi pentru că rupsese rela cipiul guvernului reprezentativ“,
cut cu guvernul Arbenz din Gua iar cei care încalcă aceste prin
temala, ei recurge la forme noi comuniste externe şi „subversiu tru acţiunile lor unor parlamen ţiile diplomatice cu Trujillo, Gu cipii să fie chemaţi şi judecaţi
de agresiune. Au început să in de O.S.A. Ambasadorul a men
tre în acţiune agenţii americani nii interne“. Oricine ştie astăzi te cu puternice grupuri demo ba a fost acuzată că ar intenţio ţionat că Trujillo este unul din
din ţările învecinate Cubei, dic cei vizaţi, astfel că potrivit unui
tatorii Trujillo şi Somoza, care că aceste răsuflate formule nu cratice. na să „invadeze“ Republica corespondent de presă, la 12 au
au primit misiunea de a pregăti gust dictatorul dominican „se
ei o invazie în această ţară. au alt rost decît acela de camu Nici în cadrul Organizaţiei Dominicană. S-a prezentat o re- va găsi în rolul neplăcut de a-
flaj pentru amestecul Statelor statelor americane situaţia nu c-lamaţie Organizaţiei statelor a- cuzat“.
Organizaţia statelor americă- Unite în ţările acestui continent este aceeaşi. Guvernul de la mericane care a tost solicitată că populară romînească; 19,45 Muzi Buletine de ştiri: 5,00 6,00 ; 7,00;
cu scopul de a înăbuşi mişcă Washington ştie că nu se mai să intervină. S.U.A. s-au grăbit
rile de eliberare şi de a menţine poate bizui decît pe cei patru să sprijine plîngerea sperînd că că ; 20,42 „Concert de muzică romîneas li,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
acolo guverne care să servească „cîini de oază“ : dictatorii din în curînd unităţile sale milita că“ ; 22,30 Melodii populare romîneşti; 22,00; 23,52 (programul I) 14,00:
cu docilitate'' interesele Departa Republica Dominicană, Haiti, re şj cele trujiliste vor putea de 23,00 Concert de noapte. 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul
mentului de Stat şi ale mono Nicaragua şi Paraguay. Rolul barca în Guba pentru a „resta Programul II: 14,07 Ansambluri so II).
polurilor americane. Nu trebuie principal a fost atribuit lui Tru bili“ ordinea.
Timpul probabil în regiunea noastră
uitat că în 1954, cînd United jillo, stăpînul Republicii Domini Trebuia însă convocată con
Fruit Gompany şi-a văzuT inte cane, aflate în imediata vecină ferinţa miniştrilor de Externe Pentru 12 august 1959, vremea va coborî între 14 şi 18 grade. Vînt
resele periclitate în Guatemala, tate a Gubei. Dispunînd de o O.S.A. Presa americană a anun- schimbătoare cu cerul mai mult noros, potrivit din vest.
odată cu răsturnarea dictaturii armată înzestrată cu armament ţat-o cu trîmbiţe şi surle, repre ploi locale sub formă de averse. Tem
lui Castilio Armas, Organizaţia zentanţii S.U.Â. şi dominican peratura staţionară, ziua va fi cuprin Pentru următoarele 3 zile vreme ne
să înlre 24 şi 30 grade, iar noaptea stabilă, cu cerul variabil, favorabilă
statelor americane a fost convo din S.U.A., acest tiran este un şi-au pregătit „documentate“ ploilor locale.
cată de urgentă- la -Caracas în duşmarn înverşunat al revoluţiei pledoarii.
Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 0 Martie nr. 9. falefon: 188] 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.M.K. nt. 230.320 din 1} noiembrie 1949. —. UparuJ ; Întreprinderea Poligrafică „ 1 Mal« — Deva.