Page 43 - 1959-08
P. 43
r t f . 1443 DRUMUL SOCIALISMULUI ^ Pag. 3
Sine ar fi clasă.. DIN FRUMUSEŢILE REGIUNII NOASTRE
1959 ...s-ar aprinde din nou lumi MUNŢII RETEZA T
nile elctrice pe străzile şi în ca
sele satului Strei, raionul Hu
1944 nedoara. Gu cîteva luni în urmă,
nA TLWMATOWI/% IJZIME8 „ViCTOWH^," CALAN atunci cînd a luat fiinţă gospo Situat în partea de miază-zi cul naturii au prilejul să facă Turistul, care se încumetă să
dăria colectivă din Strei, harni a minunatei Ţări a Haţegului, excursii de neuitat vizitînd tul urce aceşti munţi, nu va regreta
Angajamentele devie fapte cii locuitori din acest sat, aju şirul munţilor Retezat oferă tu burătoarele lacuri alpine: Bucu niciodată eforturile fizice depuse,
taţi de oîţiva electricieni din Că- ristului frumuseţi de nebănuit. ra, Zănoaga, Peleaga, Tăul Ne ci, dimpotrivă, aşa cum li s-a
La uzina ,,Victoria"-Călan au zeze economii la preţul de cost formării elementelor de radia lan, au muncit voluntar la intro gru, Gemenele, Galeşul, sau să
început anul trecut lucrările de în valoare de 100.000 lei. toare, au reuşit să reducă rebu ducerea curentului electric la In timpul regimului burghezo- se urce, cu o mai mare sau mai întîmplat multora, va relua de la
reparaţie a halei turnătoriei. Ele tul de la 13,5 la sută, cît este cămin şi pe străzile satului. moşieresc, peste 10.000 hectare mică abilitate, pe vîrfurile: Pe
au fost terminate abia în luna Pentru ca angajamentele să admis, la 13,1 la sută. Rezul Bucuria cetăţenilor a fost mare, din aceşti munţi aparţineau con leaga (2.511 metri), Păpuşa început excursia la proxima o-
mai a.c. devină fapte, cele două organi tate demne de remarcat au ob dar de scurtă durată. La o săp- telui Kendeffi Gdbor, iar vizita (2.502 metri), Retezat (2.484 cazie...
zaţii de bază din cadrul turnă ţinut şi comuniştii Gheorghe tămînă după introducerea curen rea lor nu se putea face decit metri), Bucura (2.436 metri) şi
Datorită acestei stări de lu toriei au desfăşurat o largă mun Bărboni, Anton Lepnisky, echi tului electric, s-au invocat mo în baza unei autorizaţii specia alte piscuri de pe care, uneori, Munţii Retezatului, deveniţi
cruri planul de producţie pe pri că politică şi organizatorică mo- pa condusă de Iulian Sîrbu şl tive, ba că nu sînt contoare, ba le, dată de către administrato caprele negre ţîşnesc in fuga
mul trimestru şi cel pe lunile bilizînd întregul colectiv de mun alţi muncitori de Ia sortimentul că lucrările de instalaţie n-au rul moşiei. Despre marcarea lor caracteristică. ai noştri, ai tuturora, vă invită
mai şi iunie nu a putut îi în citori la noi realizări în cinstea sanitare care şi-au realizat pla fost achitate în numerar, ci prin principalelor cărări, protecţia la drumeţie.
deplinit, muncitorii fiind nevoiţi celei de-a XV-a aniversări a eli nul în proporţie de 113—120 Ia bancă etc. plantelor şi a animalelor ce se
să fucreze într-un spaţiu re- berării patriei noastre. întrece aflau aci, aprovizionarea caba NI CU SBUCHEA
strîns. rea socialistă s-a ridicat la un ni sută, reducînd rebutul cu 0,80 la S-au făcut intervenţii la nelor cu cele necesare, nici vor
sută sub cel admis. I.G.O. Hunedoara (care a făcut bă nu putea fi în acele timpuri corespondent
Analizînd noile posibilităţi e- vel superior, cuprinzînd pe toţi instalaţia), pe la sfatul popular cînd trîntorii huzureau. Din
xistente, harnicii turnători, în muncitorii din sector în lupta Faptul că Ia sectorul turnă raional şi prin alte locuri. Za cînd în cînd, ţăranii muncitori -'4 \* * iiiWmâMŞMm,
frunte cu comuniştii din sector, torie, valoarea producţiei glo darnic : satul Strei a rămas tot din satele de la poalele munte - L Z X, Ţ
s-au angajat ca pînă la data de pentru creşterea producţiei şi bale pe luna Iulie a fost reali fără lumină electrică, deşi I.G.O. lui — şi care lucrau pe moşia
23 August să recupereze rămîne- productivităţii muncii, scăderea zată în proporţie de 117 Ia su Hunedoara s-a angajat ca pînă întinsă a contelui, aveau prile IN CLIŞEU •
rea în urmă, să dea peste plan tă, că productivitatea muncii a la 15 iulie a. c. să rezolve fa jul să vadă îndreptîndu-se spre Lacul Porţii din
pînă la această dată încă 30 preţului de cost, reducerea Ia crescut cu 25 la sută şi că pînă vorabil această legitimă cerere munte, prin satele Rîu de Mori Munţii Retezat.
tone piese turnate şl să reall- la această dată s-au realizat e- a colectiviştilor din Strei. ori Nucşoara, pe mai marii zi
maximum a rebuturilor şi îmbu conomli la preţul de cost în va lelor, In goana maşinilor... (Foto: Horvath-
Brigadă ufemisiă nătăţirea caiităţii pieselor tur Este de datoria tovarăşilor de Haţeg).
nate. loare de 88.912 Iei, dovedeşte că la I.G.O., ca să nu uite de a- In timpul celor 15 ani care
de munca patriotică eforturile muncitorilor de aici cest angajament. au trecut de la eliberarea po
Aşa, de pildă, echipa de tur au fost încununate de succes. porului nostru de sub jugul fas
fruntaşă U. IOAN
nători de Ia sortimentul piese In momentul de faţă s-a a-
Pe la începutul anului, Comi mecanice, condusă de comunis corespondent
tetul raional U.T.Al. Brad, a ini juns ca rămînerea în urmă să
ţiat o întrecere între brigăzile tul Adolf Ştempel. şi-a realizat iSr cist, transformările înnoitoare
utemiste de muncă patriotică fie lichidată şi să se dea peste s-au făcut simţite şi aici: mun
pentru titlut de brigadier şi bri planul pe luna iulie în proporţie ...conducerea cooperativei de ţii sînt azi ai tuturor, ei pot fi
gadă fruntaşă. Recent s-a făcut de 115 la sută, iar cea condusă angajamentul luat, încă 60 tone consum „Ţara Haţegului“ din vizitaţi de oamenii muncii fără
analiza acestei întreceri pe se piese turnate. Haţeg ar lua măsurile necesare „autorizaţie", iar cărările şi po
mestrul I şi s-a constatat că cele de Vosos Ştefan, a înregistrat în vederea aprovizionării unită tecile sînt marcate cu grijă. A-
mai bune rezultate au fost ob Felul în care muncesc comu ţilor sale cu hîrtie de ambalat. proape în fiecare zi ai prilejul
ţinute de brigada utemistă de o depăşire a planului de 12 la In cazul acesta, cumpărătorii să vezi mergînd spre Retezat,
muncă patriotică de la coopera sută. niştii de la sectorul turnătorie, n-ar mai ieşi din cooperative cu
tiva „Crişan“, condusă de tînă-
rul Gheorghe Iga. Tinerii acestei Avînd ca sarcină să răspundă toţi muncitorii de aici, dă garan braţele încărcate de mărfuri ne fie grupuri de harnici oţelari hu-
brigăzi au efectuat pînă acum de calitatea miezurilor la radia ţia că pînă Ia data de 23 Au
un număr de 2.704 ore de mun împachetate. din cauza lipsei de nedoreni, fie mineri din Valea
că voluntară la amenajarea par toare, comuniştii Ioan Spineanu gust realizările lor vor fi şi mai
cului de cultură şi odihnă din însemnate. hîrtie. Jiului, ori tineri elevi şi studenţi
localitate, la construirea unei şi Gheorghe Nicoară, împreună
linii ferate interne pentru o mai ...ia cinematograful din Baru aflaţi în vacanţă. HN «A SEM U I IHIA1TEC.
bună deservire a atelierelor, la cu Gheorghe Andrea şi Jurj Ca- Mare ar rula filmele anunţate Prin grija O.N.T. şi a comi
colectarea de fier vechi etc. prin afişe, nu aşa cum s-a în- Treierişul trebuie sa fie grăbiţi
rol care muncesc ia executarea tîmplat zilele trecute, cînd, deşi tetului raional U.C.F.S. Haţeg,
Pentru toate aceste succese, tot mai dese sînt excursiile or
brigăzii amintite i s-a decernat
drapelul de brigadă fruntaşă pe La clubul minerilor din Obelar era programat să ruleze filmul ganizate în colectiv, turiştii a- (Urmare din oag. l-a) fost cultivate cu astfel de cerea
raion iar membrilor săi, în nu „Pălăria lui Anatol“, acest film vînd asigurate condiţii optime le. Această întîrziere nu poate
măr de 24, li s-au înmînat in nu a rulat cu toate că un mare de cazare şi hrană la cabanele nele locale de partid şi de stat fi justificată cu nimic. Ea se da-
signe de brigadier. Printre cei număr de spectatori îşi procu de la Baleia, Pietrele sau Gura în vederea transportării snopilor toreşte faptului că organizaţiile
mai destoinici membri ai bri raseră bilete de intrare. Zlatei. De aici, pe cărări şerpui la arii şi desfăşurării treierişu- de partid şi sfaturile populare
găzii se numără Ştefan Nico- toare, cei îndrăgostiţi de farme lui în condiţii optime s-au dove nu au luat măsurile necesare
lae, Constantin Lupu, Ioan Li RADU TITUS dit a fi nesatisfăcătoare şi în pentru a asigura transportul la
tra, Poenar loan I şi alţii.
corespondent
Peste 2.800.000 lei economisiţi satul Bărăşti, comuna Sîntămă- arie şi funcţionarea din plin a
ria Orlea. Aici, în circa 10 zile batozelor. In ziua de 10 august
bune de lucru nu s-a putut tre de pildă, din cele 42 batoze e-
[ La Gheţar a fost construit nu de mult un club pentru mi- J Cele 875 de brigăzi utemiste najat un frumos parc al tinere iera deoît un vagon de grîu. Lă xisterite în raion n-au funcţio
de muncă patriotică din regiu tului. sat pe cîmp, griul unor ţărani nat decît 35. Şi acestea numai
[ neri. Clubul dispune de bibliotecă, sală de spectacole, sală de ^ nea Hunedoara, întîmpină cu muncitori din Bărăşti a început cu o parte din capacitate.
succese de seamă cea de-a 15-a Prin munca voluntară pe şan să încolţească. La fel s-a întîm
j- şah, sală de lectură etc., dotate cu toate materialele necesare, -j aniversare a eliberării patriei. tierele de hidroamelioraţii, bri plat şi cu cel al unor ţărani Nici arăturile de vară nu se
Numai în centrul siderurgic Hu găzile utemiste din raionul Alba muncitori din satul Săcel, unde, prezintă mai bine. Din celei
L In clişeu: Aspect din sala de lectură a clubului minier din ] nedoara şi în bazinul carbonifer au redat agriculturii peste 1.100 nici snopii pe cîmp nu au fost 4.500 ha. planificate a se ara,
al Văii Jiului, brigăzile utemiste ha. teren. In raionul Haţeg, ti bine aranjaţi în clăi. Or, dacă s-au arat numai 195 ha. Pînă la
i. Gheţar. t de muncă patriotică au lucrat nerii brigadieri au efectuat a- snopii erau transportaţi din timp 10 august în mirişti n-au fost
de Ia începutul anului şi pînă proape 1.000 ore muncă volun u arii şi bine clădiţi în stoguri, însămînţate cu plante furajere
acum 166.800 ore de muncă vo tară la construcţii de grajduri umiditatea nu putea ajunge la decît 32 ha.
luntară, realizînd economii în şi saivane în unităţile agricole boabe.
valoare de peste 1.662.700 lei. socialiste. Situaţia existentă în prezent
Acestea nu sînt cazuri unice în raionul Haţeg impune a se
La Combinatul siderurgic Hu De asemenea, membrii brigă în raion. De aceea, este bine ca lua măsuri urgente de către or
nedoara, 350 de tineri au efec zilor utemiste de muncă patrio în timpul cel mai scurt organele ganele raionale de partid şi de
tuat pînă acum peste 100 ore tică din această regiune au co de partid şi de stat să impulsio stat pentru strîngerea în cel mai
muncă voluntară flecare. Brigă lectat şi trimis oţelăriilor de la neze mai mult ca pînă acum scurt timp a1recoltei de pe cîmp
zile utemiste de muncă patrio Hunedoara, de Ia începutul a- munca de transportare a snopi la arii şi pentru urgentarea tre-
tică de Ia mina Vulcan au efec nului, o cantitate de 4.980 tone lor la arii şi de clădire a aces ierişului. Timpul este înaintat.
de fier vechi. tora în stoguri. Totodată trebuie Nu mai poate fi pierdută nici o
tuat diferite lucrări, aducînd ex grăbit şi treierişul. Pînă la 10 zi. Este necesar să se mobili
Valoarea totală a economiilor august în raionul Haţeg nu s-au zeze toate forţele pentru im
ploatării economii în valoare de realizate anul acesta de brigă treierat păioasele decît de pe pulsionarea în aşa fel a treierî-
zile utemiste de muncă patrio şului îneît să se recupereze în-
peste 740.000 le i; la mina Lu- tică din regiunea Hunedoara,
peni brigăzile utemiste au ame depăşeşte suma de 2.800.000 Iei. 310 ha. fată de 10.079 ha. cît au tîrzierea'.
!»XXXIOOOîXJOOOCOOOOOOC»OOCCGOCOOOOCtXX!OOCX>OCOOSX
Hotărîrea G.G. al P.M.R. şi a tul superior. In această ’direcţie, iiiiiife i’ilsr fiinţat ? Secţia învăţămînt şi înscrişi pentru învăţămîntul se daţilor să existe o serie de go 'dat importanţa şi necesitatea de
Consiliului de Miniştri privind o activitate bună desfăşoară co cultură a Sfatului popular raio ral, a mai rămas doar unul. Re a se pregăti mai bine în vede
îmbunătăţirea învăţămîntului se misiile de selecţionare de la soperiori nal (şef de secţie tov. Rişcuţa), tragerea candidaţilor a fost in luri. i rea susţinerii probelor de veri
ral şi fără frecvenţă de cultură ge G. S. Hunedoara, I. 6 . S. Hune nu a analizat felul cum decurge fluenţată de însuşi secretarul or Lipsurile manifestate se dă- ficare pentru adrnitere în clasa'
nerală şi superior, creează largi doara, U. M. Gugir, uzina „Vic- cinci zile din săptămînă şi este munca de recrutare, selecţionare ganizaţiei de bază, tov. Argint VIII-a în învăţămîntul seral sau
posibilităţi tinerilor muncitori de toria“-Gălan, mina Vulcan, mina frecventat de peste 30 de candi sau pregătire a elevilor munci Petru, şi secretarul U.T.M., tov. toresc în primul rînd secţiilor de a examenului de admitere în în
a-şi complecta studiile medii şi Lupeni şi altele, unde se duce daţi, care îşi complectează cu tori ; el a privit cu superficia Stere Florian, care au încetat învăţămînt şi cultură care au văţămîntul superior. De a seme-;
superioare fără a părăsi produc o permanentă muncă de îndru noştinţele pentru examenele de litate această muncă. Secţia de de a mai frecventa cursurile. scăpat din controlul lor această riea, acolo unde candidaţii pen
ţia. Datorită preocupării organe mare a viitorilor elevi muncitori, admitere în clasa VlII-a. Ase învăţămînt nu a luat măsuri de importantă problemă. Aceeaşi tru învăţămîntul fără frecvenţă
lor şi organizaţiilor de partid şi explicîndu-li-se cu atenţie nece menea rezultate au fost înregis a încadra cele mai bune cadre Cu toate rezultatele bune ob vină o poartă şi unele comisii mediu sau superior nu sînt în
de stat, prevederile acestei ho- sitatea de a învăţa. Aceste co trate şi la Petroşani, Cugir, Că- didactice la cursul de pregătire, ţinute în recrutarea tinerilor din întreprinderi care, nefiind cadraţi în cursurile de pregăti
tărîri au prins viaţă în multe misii s-au orientat bine atît în lan etc., pretutindeni unde exis nu le-a atras atenţia asupra răs muncitori pentru învăţămîntul suficient controlate şi îndrumate re, să fie sprijiniţi ea şi ac'eştiă
localităţi ale regiunii noastre. selecţionarea muncitorilor prin tă control şi îndrumare perma punderii ce o au pentru pregătirea superior, există în întreprinderi de către organizaţiile de partid, să aibă posibilitatea' de a se
Un număr de peste 1.700 mun faptul că şi-au îndreptat atenţia nentă din partea organizaţiilor elevilor muncitori. Numai aşa se şi unele deficienţe în pregătirea au lăsat toată munca pe seama pregăti, încadrîndu-i în cursu
citori s-au înscris pentru a-şi- spre secţiile de bază din între de partid şi a secţiilor de învă- explică faptul că de multe ori, acestora în vederea concursului serviciilor de cadre şi învăţă rile respective şi organizînd con
complecta studiile medii, peste prinderile respective, cît şi în ţămînt şi cultură ale sfaturilor cursul nu s-a putut ţine din cau de burse. Cele 12 centre de pre mînt din întreprinderi, lucru cu sultaţii. Organele şi organiza
200 tineri muncitori s-au înscris organizarea cursurilor de pregă populare raionale. za absenţei profesorilor sau a gătire din regiune sînt frecven totul nepermis. ţiile de partid sînt datoare să
la concursul de burse pentru în- tire şi selecţionare a cadrelor di elevilor. Desigur, această situa tate de 250 de candidaţi. Sînt urmărească felul cum se desfă
văţăinîntul superior, 133 pentru dactice. De pildă, la G. S. Hu In munca de pregătire a tine ţie s-a îndreptat în prezent' da însă comisii de întreprinderi şi Peste puţin timp, elevii mun şoară activitatea de pregătire a
învăţămîntul superior fără frec nedoara, din cei peste 200 tineri rilor muncitori, dornici să în torită măsurilor luate de comi secţii de învăţămînt, care nu citori, candidaţi pentru învăţă tinerilor muncitori şi fii ai oa
venţă, iar peste 450 fii ai oame muncitori care au fost selecţio veţe, se manifestă însă şi unele tetul raional de partid. depun suficient interes pentru mîntul mediu sau superior, vor menilor muncii, şi să ia măsuri
nilor muncii vor concura pentru naţi pentru învăţămîntul mediu deficienţe. Astfel, unele comisii, buna funcţionare a acestor da examene de admitere. Timpul de lichidare a lipsurilor ce se
bursele acordate de către sfatu seral — puţini totuşi faţă de cum ar fi cele de la mina Bar Unele comisii de selecţionare cursuri. Astfel, în oraşul Deva, care a mai rămas, trebuie folo mai manifestă. Să urmărească
rile populare. posibilităţi — mulţi sînt furna- za, fabrica „Vidra“ Orăştie, cum ar fi cele de la U.R.U.M. cursurile de pregătire organiza sit din plin, pentru a li se asi de asemenea felul cum se ocupă
Iişti, oţelari, lăcătuşi, fruntaşi în „Chimica“ Orăştie, mina Lonea Petroşani, mina Lonea şi altele, te de secţia de învăţămînt şi gura o pregătire temeinică. Sec conducerile întreprinderilor pe
Ca o parte pozitivă a muncii producţie şi inovatori, membri şi altele, au limitat munca doar neînţelegînd just prevederile ho- cultură a sfatului popular oră ţiile raionale şi orăşeneşti de în lingă care vor funcţiona şcoli
de selecţionare este faptul că sau candidaţi de partid, utemişti. la întocmirea unor fişe de evi tărîrii au încadrat la cursurile şenesc, funcţionează numai de văţămînt şi cultură, sînt chema serale, de asigurarea condiţiilor
majoritatea comisiilor constitu Pentru pregătirea acestora şi în denţe a elevilor muncitori, ne- de pregătire pe toţi tinerii mun două ori pe săptămînă, neoo- te să ia cele mai potrivite mă materiale (localuri, material di
ite în întreprinderi s-au orientat special a acelora care nu sînt ţinînd seama de răspunderea ce citori selecţionaţi pentru învăţă respunzător, cu frecvenţă foar suri pentru a asigura buna func dactic etc.), astfel ca rroul an
spre selecţionarea fruntaşilor în absolvenţi ai şcolilor profesio o au pentru îndrumarea acesto mîntul seral, indiferent dacă în te slabă. Secţia de învăţămînt ţionare a cursurilor de pregătire. şcolar să ne găsească bine pre
producţie, a inovatorilor şi a a- nale şi nu au o practică în pro ra spre cursurile de pregătire, deplinesc sau -nu, condiţiile ce şi cultură ă Sfatului popular o- Ele trebuie să controleze proce gătiţi.
celora care au depus o bogată ducţie de cel puţin 3 ani, s-a n-au controlat felul cum se des rute de hotărîre. In acest fel nu răşenesc Hunedoara manifestă sul de instruire al elevilor şi
făşoară orele de curs. Cum poa se poate urmări îndeaproape aceeaşi lipsă de interes faţă de de participare a profesorilor la Folosind condiţiile create pen
activitate obştească. Pentru bu deschis un curs care funcţionea te fi vorba de preocupare din frecvenţa şi pregătirea elevilor pregătirea viitorilor studenţi. cursuri, pentru a lichida unele tru îmbunătăţirea învăţămîntului
partea comisiei de selecţionare muncitori care trebuie să urme Aşa se explică faptul că la pre goluri existente în pregătirea seral şi fără frecvenţă, să des
na pregătire a acestora în vede ză în general bine şi care este de la Gurabarza, sau a secţiei ze cursul de pregătire. Şi mai darea lecţiilor, s-au perindat cî- cursanţilor, să stabilească un făşurăm o activitate tot mai lar
de învăţămînt şi cultură a Sfa negativ este faptul că unele co te 3—4 profesori la' aceeaşi ma număr mai mare de ore de curs gă pentru pregătirea tinerilor
rea examenelor de admitere, frecventat de aproape toţi cei tului popular raional Brad, care misii şi-au socotit sarcina în terie. Unii profesori privesc fără dacă situaţia o cere, sau să or
nu urmăresc cum se desfăşoară deplinită odată cu terminarea simţ de răspundere! încrederea ganizeze consultaţii suplimen muncitori, viitoare cadre de in
s-au deschis 18 cursuri de pre 60 de muncitori îpscrişi. -ecrutării elevilor. Din această ce li s-a acordat de a pregăti pe tare.
cursul de pregătire de la şcoala •auză, pregătirea candidaţilor se telectuali, ingineri, tehnicieni şi
gătire a candidaţilor pentru în La 1. C. S. Hunedoara cursul face defectuos, ajungînd ca o tinerii muncitori pentru facul Organizaţiile U.T.M. şi sindi
de 7 ani din Gurabarza unde. parte din elevii înscrişi să se cale trebuie să acorde mai mul muncitori cu înaltă calificare şi
văţămîntul mediu şi 12 cursuri de pregătire se desfăşoară în retragă. Aşa, de pildă, la fabri tăţi. Aşa, de pildă, profesoara tă atenţie învăţămîntului seral
frecvenţa este foarte slabă, sau ca „Vidra“ din Orăştie, unde şi fără frecvenţă, să sprijine co nivel de cultură generală, cadre
pentru candidaţii la învăţămîn comisia de întreprindere a mun Cobasnian de la cursul organi
la Brad, unde cursul a fost des misiile din întreprinderi în mo de nădejde în construcţia socia
cit superficial, din cei 7 tineri zat la C. S. Hunedoara lipseşte listă !
bilizarea elevilor muncitori la
fără justificare de la ore, ceea CORNEL’ STOICA
cursurile de pregătire. Să se ex
ce face ca în pregătirea candi activist al Comitetului regional
plice cu răbdare fiecărui candi-
de partid Hunedoara
