Page 44 - 1959-08
P. 44
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1443
tmm E g iffB ta w b a& T a ggrea mm
izvestia“ despre răspunsa! ju d Ü m g Ju a ştiri • u  X A jro X e şjfciru. •jxLtlrneXe şiiri •.uliiroela şiiri • îngrijorarea
N. S. liruşciov adresai monopoliştilor
oamenilor ie şfiinfi
NEW YORK 12 (Agerpres). Scăde
.MOSCOVA 12 (Agerpres) cu bombe atomice şi cu hidro rile pe care le-au suferit la bursa din
TASS anunţă: La 12 august gen. In Occident, arată ziarul,
„Izvestia“ a publicat un comen unii ar vrea să justifice declara New York acţiunile legate de indus
tariu în legătură cu răspunsul ţiile lui Anderson, făcute în spi
lui N. S. Hruşciov la mesajul lui ritul vremurilor „războiului tria de armament au dezlănţuit o inten
Hans Wernes Richter preşedin rece“, prezentîndu-le drept o ma
tele Federaţiei europene împo nifestare a preocupării pentru să campanie de presă din partea ma
triva înarmării atomice şi al ca soarta conferinţei de la Geneva
nonicului Licollins, vicepreşedin care discută problema încetării Adevăratele feluri Conferinţa Organizaţiei rilor monopolişti americani din indus
te al federaţiei. Relevînd că în experienţelor nucleare, drept un ale organizatorilor procesului tria de război, a le, căror interese sînt
răspunsul său N. S. Hruşciov a demers menit să scoată această statelor americane ameninţate direct de această tendinţă.
subliniat că Uniunea Sovietică conferinţă din punctul mort. lui Manolis Glezos In contrast cu opinia publică mondială,
este gata să-şi asume obligaţia Stranie logică ! scrie „Izvestia“. Pravda despre scopurile conferinţei cu declaraţii oficiale şi cu întreaga
solemnă de a nu efectua prima Reiese că pentru a contribui Ia bolul luptei antifasciste. Puter evoluţie a situaţiei internaţionale, în
nici un fel de experienţe cu arma progresul conferinţei menită să PARIS 12 (Agerpres) Asocia nica mişcare, sprijinită de Aso MOSCOVA 12 (Agerpres) TASS a- Planurile iniţiatorilor actualei con Wall Street se încearcă, după cum
nucleară şi şi-a exprimat îndo pună capăt exploziilor nucleare, ţia internaţională a juriştilor de ciaţia internaţională a juriştilor nunţă: Comentînd conferinţa extraor ferinţe sînt nu numai de a osîndi re transmite United Press International,
iala că puterile occidentale vor acestea trebuie reîncepute. mocraţi a dat publicităţii o de democraţi, i-a silit pe duşmanii dinară a miniştrilor Afacerilor Externe voluţia din Cuba, dar şi de a zădăr să se acrediteze ideea că „schimbul de
fi gata să pună capăt în mod claraţie în care sînt demascate democraţiei să dea înapoi. Deşi din 20 de Republici ale Americii La nici cuceririle ei. Pentru reacţiunea a- vizite Eisenhower-Hruşciov nu va duce
practic exploziilor nucleare expe Arătînd că în S.U.A. există adevăratele ţeluri ale organiza în felul acesta a fost obţinut un tine, din S.U.A., care s-a deschis la mericană Organizaţia statelor ameri Ia nici un fel de slăbire a încordării
rimentate, ziarul scrie: Dacă e persoane care, întocmai ca şi torilor procesuilui înscenat lui prim succes important, se spune 12 august în capitala statului Chile- cane a fost şi rămîne calul troian cu dintre Est şi Vest". Reprezentanţii fir
să vorbim de hotărîre, în ulti Anderson, îndeamnă din nou la Manolis Glezos şi celorlalţi de în declaraţie, au fost totuşi apli Santiago, conferinţa ce a fost convo. ajutorul căruia ea speră să înăbuşe mei „Bache et ,Co." au afirmat chiar
mul timp în rîndurile cercurilor cursa înarmărilor nucleare, la mocraţi greci şi este scos în e- cată în primul rînd din iniţiativa di lupta de eliberare din Nicaragua, Re că „destinderea încordării internaţio
guvernante din S.U.A. se face infectarea atmosferei cu reziduri cate măsuri severe de pedepsire, plomaţiei S.U.A., ziarul „Pravda“ scrie publica Dominicană şi din alte ţări din nale pare improbabilă". Reprezentanţii
tot mai mult simţită o hotărîre radioactive, „Izvestia“ scrie că videnţă rolul opiniei publice că la această conferinţă atenţia princi regiunea Mării Caraibelor. altei societăţi „Standard Poors", au
complet diferită, şi anume, ho- este vorba şi de înveninarea at iar măsurile extraordinare sînt pală va fi acordată revoluţiei din Cuba. declarat că „chiar dacă înălnirea din
tărîrea de a relua experienţele mosferei internaţionale, de în mondiale care a oprit mîna că încă în vigoare. „Pravda subliniază că societăţile ame Popoarelor din America Latină, su tre Hruşciov şi Eisenhower ar duce
nucleare. O mărturie a acestui cercare de a opune rezistenţă u- ricane din Cuba sînt turbate de furie bliniază „Pravda“, le este bine cunos în ultima instanţă la un dezgheţ par
fapt, continuă „Izvestia“ o con nor curente sau altora care se lăilor. Declaraţia cuprinde apelul în nu numai datorită perspectivelor de a cut rolul de jandarm pe care îl are ţial, care să implice o reducere a
stituie îndeosebi declaraţia fă fac simţite tot mai puternic în pierde profiluri uriaşe. Eie se tem în Organizaţia slatelor americane. De cheltuielilor defensive, este aproape si
cută la 5 august de senatorul relaţiile dintre state. Urmărirea judiciară, sub un flăcărat adresat juriştilor de a aceeaşi măsură de influenţa pe care aceea, mişcarea de solidaritate cu Cu gur că acest rezultat nu se va produce
T. Anderson. Referindu-se în continua să depună eforturi me exemplul Cubei poate să-l exercite a- ba a luat o amploare atît de mare pe încă multă vreme de aci înainte". In
mod făţarnic Ia inexistenţa unui Ştirea cu privire ta apropiatul pretext ruşinos, care ar Ii putut supra altor ţări din America Latină. întreg continentul latino-american. Cei aceeaşi încercare de a convinge o-
progres la conferinţa de la Ge schimb de vizite între Hruşciov nite să ducă Ia eliberarea , celor Iată de ce patrioţii din Cuba se află ce pregătesc să se erijeze în rolul de pinia publică că nu există perspective
şi Eisenhower, scrie în încheiere duce la pedeapsa cu moartea, nu în cenirul campaniei de şantaj şi a- conducător, în jurul mesei rotunde a de a se efectua reduceri în masivele
neva pentru încetarea experien ziarul, a trezit în inimile oame şi-a atins ţelul, se spune în de condamnaţi pe nedrept, la revi meninţări, dezlănţuită de monopolurile conferinţei de la Santiago, nu vor pu alocaţii militare care constituie sursa
nilor noi speranţe şi aşteptări. tea să nu ţină seama de aceasta, scrie uriaşelor profituri ale acestor societăţi,
ţelor cu arma nucleară, Ander Este olar că cei care, în ciuda claraţie. Grecia şi lumea întrea zuirea procesului lor şi totodată americane. în încheiere „Pravda“. şi o lot atît de uriaşă povară pentru
raţiunii, caută să se orienteze ca contribuabilii americani, reprezentanţii
son a spus că de la 31 octom şi în trecut cu ajutorul „războ gă a înţeles clar că acuzaţia de la eliberarea tuturor deţinuţilor
iului rece“, nu merg în pas cu spionaj a fost nefondată şi că politici, ta renunţarea de a trans
brie S.U.A. vor reîncepe să e- timpul.
a avut scopul să intimideze o- fera procesele civile la tribunale
fectueze explozii experimentale poziţia şi să contribuie la lichi
darea libertăţii cuvîntului şi a militare.
convingerilor. In Grecia, se spune în înche firmei „Skersok Hammil et Comp." a-
Procesul, se spune în continu ierea declaraţiei, libertăţile de
mocratice trebuie restabilite în firmă şi ei că o reducere a acestor chel
are în declaraţie, a arătat că în conformitate cu Carta O.N.U. şl
Grecia se aplică metodele repre cu declaraţia drepturilor omului. D eclaraţia Partidului tuieli nu pare o perspectivă apropiată.
siunilor politice, care deschid ca s o c ia lis t popu lar din C u b a
lea spre acte samavolnice faţă Democraţia trebuie să înflo îngrijorarea de care sînt cuprinse
Fastivalul international al filmului de la Mascona de oricine. rească în ţara care a fost leagă NEW YORK 12 (Agerpres) TASS trusturi şi monopoluri. O expresie con marile monopoluri americane din in
nul ei. anunţ; : Ziarul din Cuba „Nolicias de cretă a lui este Organizaţia statelor a dustria de armament a !ost exprimată
MOSCOVA 12 (Agerpres) TASS „Un ţipăt pe stradă", creat de regizo Apărătorii drepturilor omului Hoy" a publicat o declaraţie a Par mericane — unealta politicii Departa clar de reprezentanţii societăţii „Bon-
anunţă: De 9 zile se desfăşoară la rul L. lilbert. Acest film, pătruns de o din Grecia şi din lumea întrea Declaraţia a fost semnată de tidului socialist popular din Cuba în mentului de Stat în relaţiile cu ţările dex" care au atras atenţia că „orice
Moscova întrecerea creatoare a cineaş mare preocupare pentru soarta iinerei gă, constată autorii declaraţiei, Priit, preşedintele Asociaţiei in legătură cu conferinţa miniştrilor Afa noastre. dezgheţ în războiul rece ar putea pro
tilor participanţi la Festivalul inter generaţii, se caracterizează printr-o şi-au unit eforturile şi au cerut ternaţionale a juriştilor demo cerilor Externe ai statelor americane voca o scădere a acţiunilor industriei
naţional al filmului de la Moscova. dragoste profundă faţă de copiii loviţi ca să se recunoască meritele lui craţi, şi de Rordman, secretarul de la Santiago. In declaraţie se spune în continuare: de avioane şi electronice, ambele strins
de soartă care au rămas fără părinţi. Manolis Glezos — eroul şi sim general al asociaţiei. Mişcarea populară din America Latină, legate de planurile de înarmare a Sta
La 11 august la teatrul din Kremlin In declaraţie se spune printre altele Ia care participă toate forţele progre telor Unite". Ei au subliniat că „aceste
au fost prezentate pentru prima oară Tinerii cineaşti mongoli au prezentat Un nou acord atlaniic că „conferinţa a fost convocată în siste care s-au alăturat poporului nqs- perspective întunecă şi mai mult ta
filmele de scurt metraj create de maeş juriului filmul artistic „Un sol al po scopul de a intensifica amestecul în tru în vederea apărării comune în faţa bloul şi aşa nu prea strălucii al indus
trii cinematografiei indoneziene. Unul porului" (regizor Jigjid). Acţiunea fil BONN 12 (Agerpres) După Potrivit noului statut, o serie treburile Cubei şi de a exercita asu imperialismului, are un caracter elibe triei de avioane".
din acestea — „Ni Govok" creat de mului se petrece in perioada cind 0 cuim relatează ziarele occidenta de obligaţii asumate de cele trei pra ei presiuni sub diferite pretexte“. rator şi revoluţionar.
regizoral Kotoi Sukardi este o povestire mare parte din Mongolia era ocupată le, la Bonn a fost semnat ziilele ţări membre ale N.A.T.O. în Din toate aceste declaraţii se des
atractivă destinată copiilor. Celălalt de trupele gomindaniste. Filmul în acestea noul acord atlantic care Germania occidentală, vor trece Poporul cuban, subliniază Partidul Salutăm această mişcare din America prinde limpede opoziţia marilor mono
film — „Zmeul alb a zburat" al a- făţişează lupta eroică a patrioţilor mon lixează definitiv statutul trupelor în competenţa organelor guver- socialist popular, este hotărît şi ferm Latină, se spune în încheierea declara poluri din industria americană de ar
celuiaşi regizor hifăţişează aventurile mrlitare ale S.U.A., Franţei şi în părerea că este necesar să fie res ţiei Partidului socialist popular din mament la orice încercare de a slăbi
neobişnuite ale unui băiat care călăto goli pentru eliberarea lor. namentale federale. pins orice amestec străin, sub orice Cuba. încordarea internaţională, de a crea
reşte in vis prin diferite regiuni ale Angliei, aflate pe teritoriul Ger- Noul statut precizează totoda- formă, fie că el ar veni din partea an climat de pace şi securitate care să
Indoneziei. La 11 august la teatrul din Kremlin maniei occidentale. unei ţări fie din partea unei organi permită tocmai reducerea cursei înar
tă dreptul de a staţiona-pe teri zaţii cum este Organizaţia statelor mărilor
Cineaştii englezi au trimis la con a fost prezentat de asemenea filmul
cursul de la Moscova filmul artistic toriul R. F. G. şi pentru trupe americane, în treburi care sînt exclu Prezentarea scrisorilor de acreditare
„Foamea noastră permanentă" care siv de competenţa unei ţări suverane.
înfăţişează viaţa unei actriţe mexicane.
ale noului ambasador al R. P. RomînePanamericânismul oficial al guverne
lor este făţarnic şi el simbolizează
N.A.T.O. neprevăzute în vechimi dominaţia nord-americană, asuprirea şi în R. P. D. Coreeană
statut. exploatarea popoarelor noastre de către
PHENIAN 12 (Agerpres). Du- faţă : secretarul Prezidiului A-
mitru Olteanu, noul ambasador dunării Populare, locţiitorul mi-
Nos măsuri luafe de guvernul sud-african extrao,rdinar şi plenipotenţiar al nistrului Afacerilor Externe, şi
R.P. Romîne în R.P.D. Coreeană funcţionari superiori din cadrul
pentru reprim area luptătorilor împotriva şi-a prezentat scrisorile de acre- Ministerului Afacerilor Externe.
ditare vicepreşedintelui Prezidiu
R. D. Germa discriminărilor rasiale lui Adunării Populare Supreme, Ambasadorul Dumitru Olteanu şi
Han Ser Ia. vicepreşedintele Prezidiului A-
nă: Brigăzi de LONDRA 12 (Agerpres) In un complot în scopul răsturnării dunării Populare Supreme au
tineret din ora Uniunea sud-atricană a reînce guvernului Uniunii sud-atricane. La solemnitatea care a avut rostit scurte cuvîntări.
şul Magdeburg put procesul intentat unor luptă loc cu acest prilej au fost de
participă la tori împotriva discriminării ra Totodată, procurorul Hexter a
muncă volunta siale în Uniunea sud-atricană, a- fost nevoit să recunoască că ră Seară a film u lu i ro m în esc la H aifa
ră în vederea cuzaţi de „trădare de stat“. dăcinile „complotului“ trebuie
redării agricul căutate în „mişcarea de elibera TEL AV1V 12 (Agerpres). De curînd naţional George Eriescu".
turii a 40.000 Din cele 156 de persoane a- re“. Atacurile acuzării împotriva ia Haita a avut loc, sub auspiciile Li Cu acest prilej, prof. Mobe Katz, pre
ha. teren, in a- restate în anul 1956, pe banca Congresului naţional african şi gii de prietenie Israel—R.P. Romînă,
propierea Elbei. acuzaţilor se află în prezent 30 a Congresului indian din Uniu o seară a filmului romînesc în cadrul şedintele Ligii de prietenie Israel—
de persoane. Geilalţi au fost puşi nea sud-atricană,precum şi încer căreia au fost prezentate documentarele R.P.R., a evocat personalitatea celor
în libertate deoarece autorităţile cările de a demonstra că acestea „Theodor Aman“ şi „Festivalul Inter doi artişti romîni.
nu au putut prezenta absolut nici „ar tulbura liniştea“ în ţară,
o vină împotriva lor. Reîuzînd Vineri 14 august 1959
să pună în libertate şi pc ceilalţi este o mărturie a intenţiei gu
„acuzaţi“, guvernul a ticluit o Spectacole cinematografice
nouă acuzaţie declarînd că c or vernului din Uniunea sud-afri-
ganizaţie inspirată şi sprijinită
cană de a reprima pe orice câi
aceste organizaţii progresiste ale
| de comunişti ar ii pus la calo populaţiei de culoare.
DEVA : Fala din Kiev; Trenul mer NEA: Celcaş; HAŢEG: Voluntarii:
BARU MARE : S-a întîmplat Ia Pen.
ge spre răsărit; HUNEDOARA : Ivan kov; APOLGDU DE SU S: Simfonia
Leningradului; ZLATNA : Marinarul în .
DELHI: După cum relatează agen discuta probleme militare cu Pearkes, Statele Unite, a declarat că nu vătrai gieni nu vor recunoaşte niciodată a. Lial Mikar, sînt de peste 3 miliarde cel Groaznic; ALBA IULIA: Nepoţii drăgostit: BRAD: Favoritul 13) IEIA :
ministrul de Război al Canadei. participa la tratative cu reprezentanţii ceste hotărîri luate fără consimţămîniul metri cubi. gornistului: Cîntă Ives M ontând; O- Fata cu chitara : SIMERIA T Prima zi j
ţia France Presse, la 11 august un companiilor siderurgice pînă cind a- lor ba, mai mult, vor cere tuturor mi RAŞTIE : Mingea ; Rîndunica ; PE SEBEŞ : Născuţi în furtună ; GALAN : ¦
LONDRA: După cum s-a mai anunţat ceştia nu-şi vor modifica poziţia şi nerilor din bazinul carbonifer al Wal- KIEV: In Ucraina se construieşte TROŞANI : Fata din Kiev; Fata în
purtător de cuvinl al Ministerului A- la 10 august 5.000 de muncitori de la vor accepta revendicările muncitorilor. loniei de a se alătura luptei împotriya primul chinina tograf panoramic mobil din negru; TE1UŞ : Omul meu d rag ; LO- Afacerea nu s.a clasat.
uzina de avioane care aparţine socie acestei acţiuni arbitrare“. Uniunea Sovietică pentru deservirea lo
facerilor Externe al Indiei a reafir tăţii „Short Brothers and Harland“ din NEW YORK: La tl august au decla calităţilor rurale. El poate fi transpor Programul I : 7,15 M i.'câ d ^ 1.'ac na o no
Belfast au declarat o grevă in semn rat grevă aproximativ 11.000 de mun PARIS: Ziarul L'Humanité“ relatea tat uşor în autocamioane. Aparatele de tiv ă ; 8,30 Muzică; 9,10 Muzică popu
mat poziţia guvernului indian în le. de protest împotriva planurilor admi citori de la minele de cupru ale cor ză că de mai bine de trei săptămîni la proiecţie sînt construite de fabrica lară romînească ; 9,40 „înainte, tinere solişti romîni de muzică uşoară ; 22,30
nistraţiei de a concedia un grup de poraţiei „Kennekott Copper“ din Sta Monteynard se. desfăşoară greva mun „Kinostal" din Kiev, căreia i s.a de ţe“ — emisiune de cîntece ; 11,03 Mu Doine şi jocuri populare romîneşti.
gătură cu situaţia din l.aos. Purtătorul muncitori. In ultimele zile greva a cu tele Utah, Arizona, Noul Mexic şi Ne- citorilor de la marele baraj de pe 1- cernat „marele premiu" Ia Expoziţia zică romînească de estradă; 12,00 Mu
prins si alte uzine ale societăţii din vada, aparţinînd corporaţiei „Kennekott sere. Această grevă, arată ziarul, a fost universală de la Bruxelles. zică populară romînească interpretată Programul II: 14,07 Muzică uşoară
de cuvînt indian a subliniat din nou oraşele Newtownârds şi Casdereagh. Copper“, cea mai mare societate de declanşată în semn de protest faţă de de Maria Peter şi Ion Şerban; 12,40 sovietică: 16,15 Muzică corală ro
După cum relatează ziarul „Daily Wor. exploatare a cuprului din S.U.A. Gre refuzul cercurilor patronale de a satis SALYSBURY : După cum relatează „Bucureşti, oraş iubit" — program de mînească! 16,50 Gurs de limba rusă j
necesitatea întrunirii comisiei interna ker“, în prezent participă la grevă a- viştii au formulat revendicări asemă face cererile muncitorilor privitoare la ziarul sud-african „Die Vaderiand" co muzică uşoară ; 14,00 Muzică populară 18,05 Cîntece şi jocuri populare rd--
proximativ 8.000 de muncitori. nătoare cu cele ale oţelarilor şi anu mărirea salariilor. mandantul suprem al N.A.T.O. a ho ardelenească; 15,10 Săptămîna muzi mîneşti : 19,00 Actualitatea în ţările
ţionale de supraveghere şi control din me : sporirea salariilor, corespunzător tărît construirea unei noi baze militare cii coreene ; 16,15 Vorbeşte Moscova ; socialiste: 19,30 Străzile Bucureştiu-
DAMASC : Agenţia France Presse productivităţii şi scumpirii costului vie- ATENA : După cum relatează agen a blocului Atlanticului de nord la Me- 16,45 „Armata eliberatoare, armata pă Iui ; 22,00 Din cele mai cunoscute me.
Laos. După cum transmite relatează că la II august purtătorul de ţia France Presse, la 11 august a so- Iort, localitate situată la sud.est de cii" — emisiune de cîntece sovietice; Iodii populare romîneşti ; 22,30 Moment
ROMA: oraşul Salysbury. Ziarul subliniază că 18,05 Legendele popoarelor: — din le poetic : A. Târna : 22,35 Muzică uşoară
această nouă bază militară a N.A.T.O., gendele chineze; 18,35 Muzică uşoară din ţări prietene ; 23,15 Muzică popu
France Presse, Adlai Stevenson, li va cuprinde un efectiv de 20.000 oa romînească; 20,20 Noapte bună, co
meni proveniţi în cea mai mare parte pii ; 21,00 Valsuri instrumentale; 21,30 lară romînească.
derul partidului democrat din S.U.A., a „Viaţă nouă, cînlec nou"; 21,45 Tineri
din Anglia şi S.U.A. Noua bază, arată Buletine de ştiri: 5,00; 6,00 : 7,00)
declarat înainte de plecarea sa din ziarul, va fi echipată cu cele mai mo Timpul probabil în 14,00; 16,00: 18,00 ; 21,00; 23,00
derne avioane cu reacţie, precum şi cu 20,00; 22,00; 23,52 (programul I)
Roma că viitoarele întrevederi dintre bombardiere atomice americane. 11 1 13 : 15’ 17: 19;
(programul II).
primul ministru sovietic Hruşciov şi BRUXELLES: La Bruxelles s-a con
firmat că la 3t iulie, Turcia a înaintat regiunea noastră
preşedintele Eisenhower „reprezintă în membrilor „Pieţii comune" o cerere
tura în scădere va oscila noap
prezent una din cele mai bune per tea între 15-19 grade iar ziua
între 25 şi 29 grade.
spective care pot exista". „Am fost Scurte ştiri ® Scurte ştiri ® S c u r te ştiri
Pentru următoarele 3 zile vre
întotdeauna în favoarea unei aseme me instabilă, cţi cerul variabil şi
cu temperatura staţionară. •-<
nea întîlniri“, a spus Stevenson.
BAGDAD : După cum anunţă cores cuvînt a! biroului Imamului Omanului ţii, asigurări împotriva şomajului şi sit la Atena într-o vizită oficială ge
la Damasc a declarat că „forţele bri. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. neralul Edward Suarez, noul coman
pondentul din Bagdad al agenţiei Reu. tanice continuă agresiunea împotriva dant al celei de a şaptea divizii ae
poporului din Oman". Purtătorul de BRUXELLES: Publicarea noului a. riene a N.A.T.O.
ter, purtătorul de cuvînt al Ministeru cuvînt a declarat că noi forţe britanice cord al celor 6 miniştri ai C.E.C.O., în
au fost debarcate pe litoralul Omanu legătură cu închidera a peste 37 de BUHARA: Au luat sîîrşit lucrările
lui Afacerilor Externe al Irakului a lui cu scopul de a înăbuşi -lupta eroică mine belgiene a provocat o adîncă ne pregătitoare pentru proiectarea conduc
a poporului omanez pentru libertatea mulţumire în rîndul minerilor belgieni. tei de gaze dintre Lial Mikar (Uz.
declarat la II august că hotărîrea sa. După cum relatează ziarul „Drapeau bekistan) şi Staiinabad (capitala Tad-
Rouge", „Comisia lărgită pentru apă jikistanului). Lungimea conductei, prin
Franţei de a efectua experienţe ato WASHINGTON : Greva oţelarilor din rarea bazinului Borinage“ a dat publi
Statele Unite continuă de aproape o cităţii un comunicat în care se arată care gazul natural din pustiul Kzil
mice în Sahara constituie o „con lună de zile şi, după cum relatează că „minerii belgieni se vor opune prin Kum va fi adus în Tadjikistan, va fi
agenţia United Press International, la toate mijloacele punerii în practică a
tinuare a agresiunii franceze împotriva 10 august David J. Mc. Donald, preşedin acestei hotărîri ameninţătoare". Co de peste 200 de km. Rezervele de gaze
tele Sindicatului Unit al oţelarilor din rnunicatul subliniază că „minerii bel-
popoarelor arabe în Algeria şi o pri descoperite în regiunea depresiunii Sur- prin care solicită intrarea în oadrul a- Pentru 13 august 1959. vre
mejdie pentru pacea în lumea întrea handaria, in apropiere de localitatea cestei pieţe. Cererea Turciei de a adera me instabilă cu cerul variabil,
gă". la „Piaţa comună" survine Ia puţin favorabil precipitaţiilor sub for
OTTAWA: Corespondentul agenţiei timp după ce Grecia a cerut admiterea mă de averse însoţite de descăr
cări electrice. Vînt moderat cu
Associated Press transmite din Ottawa
că în Canada a sosit Mc. Elroy, mi în această organizaţie economică oc intensificări temporare din sec-
nistru! de Război al S.U.A., pentru a cidentală. I torul sud-vest şi vest. Tempera
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva