Page 45 - 1959-08

T ----- ; PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
( Biblioteca Centrala

Rr;rj;«?aa'ă

LHunedos; a-Deva

Utemişti şi utemisie! Tineri şi tinere din patria noastră!
însufleţiţi de tradiţiile eroice de luptă ale comuniştilor
şi uteciştilor, participaţi activ la măreaţa operă de con­
struire a socialismului! îm b o g ă ţiţiiă necontenit cunoştin­
ţele politice şi profesionale!

( Din Chemările C.C. al P. M.R. cu prilejul celei 'de a XV-a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).

Anul XI Nr. 1444 V in eri 14 august 1959 4 pagini 20 bani

VA PREZENTAM Produse siderurgice In primele zile după » DECADA C U L T U R II R. P. R O M ÎN E “
cît mai ieftine reducerea de preturi
^Mineri de la Petrila Bazar de cărfi fa Deva
decoraji cu
De trei zile magazinele oraşului De­ uFoio-Sport-Muzică". De altfel aici e- Printre numeroasele manifes­ realismului-sociailist. Vorbitorul
,,Medal ia Muncii" va cunosc o afluenţă mare de cum­ xistă- o afluenţă neobişnuită. De la o taţii culturale organizate în zile­ a scos în evidenţă succesele lite­
părători. Aceasta este o dovadă a fap­ zi la alta valoarea mărfurilor »Vidate le „Decadei culturii R. P. Romî- raturii noastre în aceşti 15 ani
tului că oamenii muncii au primit cu se dublează. Luni, de pildă, s-au vin­ ne“, un loc de frunte îl ocupă şi de la eliberarea patriei, legătura

deosebită bucurie vestea reducerii pre­ dut mărfuri in valoare de peste 22.000 deschiderea bazarelor de cărţi. sa strînsă cu oamenii muncii, ro­
ţurilor la cele peste 2.600 sortimente de lei, marţi In valoare de peste 40.000 Un asemenea eveniment a avut lul important al cărţilor în edu­
C olectivul de muncă de te de partid pentru îmbunătăţirea mărfuri industriale şi alimentare. Ca lei, iar miercuri de peste 60.000 lei. loc ieri la Deva cînd, în localul carea patriotică, comunistă a ti­
Combinatul siderurgic din nivelului de trai al poporului urmare, fiecare îşi cumpără cu bani Ce se cumpără? Biciclete, ceasuri „Librăriei noastre“ s-a deschis neretului. El a arătat că astăzi,
Hunedoara a dovedit de multe muncitor, harnicii siderurgişti de mină, aparate de radio ele. In prt bazarul de cărţi. La deschidere în regimul democrat popular,
ori că dispune de torţe care pot şi-au sporit angajamentele ini­ mai puţini mărfuri mai multe. mă zi după apariţia hotărîrii cu pri­ au luat parte şi scriitorii Nicuţă arta şi cultura su r b muri ale
contribui la mărirea şi ieftini­ ţiale şi au hotărît ca în anul a-
rea producţiei siderurgice. însu­ cesta să dea patriei 40.000.000 Vînzărife în rate s-au vire la vinzarea In rate a bicicletelor, Tănase, Niculaie Stoian şi Ion întregului popor muncitor, car­
fleţiţi de recentele măsuri luate lei economii. adică luni, s-au vindut 7 bucăţi, marţi Petrache.
dublat tea a devenit prieten nedespărţit

Facforul esenfial s-au vindul 19 biciclete, iar miercuri Cu acest prilej, scriitorul Ni­ al muncitorilor şi ţăranilor.
Numărul celor care îşi cumpără hai­ 20. culaie Stoian, a vorbit celor pre­ In zilele următoare, scriitorii
ne, la preţ redus şi in rate creşte de Mult solicitate sînt şi ceasurile de zenţi despre grija ce o poartă Nicuţă Tănase, Niculaie Stoian
A tunci cînd productivitatea s-au produs peste plan 26.518 la o zi la alta. Dacă in prima zi, la mină. In trei zile s-au vindut peste partidul pentru culturalizarea şi Ion Petrache se vor întîlni cu
muncii creşte, cu aceleaşi tone oţel, 14.598 tone fontă, magazinul confecţii s-au vindut 6 cos­ maselor, pentru continua dezvol­
forţe se realizează mai mult, iar 22.493 tone laminate şi blumuri tume, ieri numai pină la ora 12 şi-au 20 de bucăţi, tare a artei şi culturii pe baza oamenii muncii din oraşele Hu­
cheltuielile repartizate pe unita­ şi 42.820 tone cocs metalurgic. cumpărat haine in rate 13 oameni ai nedoara şi Petroşani.
te de produs sînt mai mici. Prima decadă din luna aceasta ?
Muncitorii, tehnicienii şi ingine­ a complectat bilanţul realizări­
rii din combinat au ţinut sea­ lor. Sporirea producţiei influen­ La raioanele tricotaje, galanterie şi
ma de acest lucru şi au între­ muncii.
L prins multe acţiuni pentru îm­ ţează în mod favorabil reduce­ parfumerie ale magazinului „Textila", ii ^ R A I O m III II m A T F f.
i bunătăţirea indicilor de utilizare
l a agregatelor. rea preţului de cost şi constituie Responsabilul raionului confecţii băr­ tinerele vimătoare Maria Pop, Olimpia
i EUGEN KUTI băteşti, ftnărul Roman Mihăilă, ne-a
i miner ia sectorul III In felul acesta, de la începu­ unul din principalii factori care Bota şi Ecaterina Salrnen nu au nici Să fie lichidată rămînerea
tul anului şi pî-nă te 3 august relatat următoarea constatare:
t contribuie la mărirea volumului o clipă de răgaz. Sint mereu solicitate
— Din cei care şi-au cumpărat haine de cumpărători, fie cu vinzarea de
l de economii. in rate, majoritatea au fost tineri.
t mărfuri, fie cu lămuriri privitoare la în urmă a treierişului!
L La acest magazin a crescut şi vo­ reducerile de preţuri. Şi nu rareori ex­
lumul de desfacere al celorlalte con­ plicaţiile acestor tinere sint însoţite de
tI fecţii care nu se vind in rate dar In toate raioanele regiunii, oamenii individuaIi au terminat trelerişul , M
Fruntaşii preţul cărora a fost şi el redus. In calcule plivind avantajele pe care le au muncii de ţ pe ogoare dau zor în a- ... .
ti trei zile s-au vindut confecţii la preţ cumpărătorii. ceste zile pentru a grăbi treierişul.
I n toate secţiile combinatu­ nului au realizat 'aproape redus in vofuare de apro •pe 40.000 Numeroase gospodării colective, înto- preLatesC mtens pent™ oampania de
l lui a pornit acţiunea pen­ 9.UOO.OOO lei economii la preţul lei, ceea ce reprezintă,o vkizare dublă Vinzările la aceste raioane s-au du toamnă. Să vedem însă cum se pre-
L tru reducerea preţului de cost, de cost. In ultimele 40 zile, co­ , blai. La tricotaje, de pildă, faţă • de vărăşiri şi un mare număr de ţărani
l dar numai acolo unde a existat lectivul de la O.S.M. nr. 1 a zintă situaţia în raionul Haţeg.
t o susţinută preocupare s-au ob­ realizat o economie la preţul de 1.300-1.400 cit era valoarea mărfurilor
L ţinut realizări frumoase. Un e- cost operativ de peste 28 lei pe faţă de realizările din săctanâna tre­ vînduie înainte, acum ea este de 2.500-
i xemplu concludent îl oferă în tona de oţel, care se adaugă la cută, cînd nu se efectuase, reducerea 3.000 lei. Cantitativ, creşterea volumu Pînă cînd se mai aşteaptă !
C această direcţie fumaliştii de la cele peste 2.300.000 lei econo­
Í secţia Il-a furnale. Prin gospo­ mii raportate în primul semestru. de preţuri. .lui desfacerilor de mărfuri este cil mult In comuna Pul, secerişul s-a fermi, în prezent nici un snop. Timpul trece.
L dărirea raţională a materiilor De asemenea, muncitorii, ingi­
L prime, prin folosirea unor pro­ nerii şi tehnicienii de la lami­ Zilnic, mai multe vînzări mai mare. nat în ziua de 25 iulie. La cîteva zile Vine toamna cu ploi. Se aglomerează
L cedee noi şi îmbunătăţirea indi­ norul! ae 800 mm. au încheiat . La fapţul că ¦magazinele aţi reuşit după terminarea secerişului putea să şi muncile. Tovarăşii de la Sfatul
celui de utilizare a furnalelor, luna iulie cu 155.800 lei econo­ Prezentarea mărfurilor,-a reducerilor înceapă din plin treierişul. De fapt, popular comunal nu se gîndesc însă
t ei au realizat lunar peste un mii la preţul de cost operativ. de preţuri efectuate, explicarea noilor să desfacă un volum mai mare de aşa şi era recomandabil. Cu toate a- la- aceasta. Ei aşteaptă. Pînă cînd se
milion de lei economii la pre­ avantajil ş.a., sînt lucruri care preocu­ mărfuri, contribuie şi buna aproviziona cestea treierişul nu a început însă de- mai aşteaptă oare? Nu s-a pierdut
Í ţul de cost. In luna iulie, de Realitatea arată — şi secţiile pă colectivul de muncă al magazinului re. In magazine se găsesc mărfuri din cît în ziua de 5 august. Vorbă să fie destul timp pînă acum ? De ce nu se
l exemplu, la secţia Il-a furnale fruntaşe au dovedit — că nu­ abundentă.
l s-a redus preţul de cost opera­ mai acolo unde se duce o ac­
L tiv cu 26,70 lei pe tona de fon­ ţiune susţinută pentru creşterea că a început şi atunci. In realitate nu iau măsuri pentru urgentarea treieri­
t tă, iar în primele zile din august productivităţii muncii, pentru fo­
rezultatele sînt asemănătoare. începuse cum trebuie nici în ziua de şului ? '
f Realizări frumoase raportează losirea judicioasă a materiilor
de asemenea oţelarii şi coosa- 11 august. Cele trei batoze din comu­ Dacă cele trei batoze ar fi mers din
C AUREL CEPALAU rii, care în prima jumătate a a- prime şi extinderea tehnicii îna­
t şef de brigadă la sectorul IV nă nu treieraseră pînă în această zi plin de la terminarea secerişului şi
c intate, se ajunge la reducerea
l decît recolta de pe circa 4 ha. Şi a- pină acum, s-ar fi putut treiera aproa­
l preţului de cost.
t ceasta a fost treierată de către gospo­ pe jumătate din recoltă. Ele au stat
L
t dăria colectivă din satul Galaţi şi de însă. Stau şi acum pentru că tovarăşii
C
întovărăşirea din Pui. Ţăranii munci­ de la Sfatul popular nu se frămtntă

tori individuali nu treieraseră nimic pentru a mobiliza ţăranii muncitori la

pînă la data amintită. treieriş. Nu socotesc ei oare că e

Cîmpul acestei comune este încă plin timpul să termine cu această nepă­

de clăi cu grîu La arie nu se află sare ?

l Intîrzterea nu poate fi cu nimic

L Contribujia inovatorilor
t
justificată
At, ntrenaţi de cercurile ASIT, re de circa 5.500.000 lei, care,
tot mai mulţi muncitori, alături de celelalte măsuri, con­ In multe locuri tovarăşii de la sfa­ treiera decît cantităţi mici. Dar şl în
t
L
t tehnicieni şi ingineri din com­ tribuie la reducerea preţului de
C turile populare comunale obişnuiesc să acele zile în care a plouat se putea
t binat se preocupă de promova­ cost. S. GORJANU arunce vina pe timp. treiera. Iată un exemplu. In ziua de
L rea noului şi extinderea meto­ 11 august a plouat pe Ia ora 14 (2
—• Plouă, tovarăşi, şi nu se poate
delor avansate în procesul de
tl producţie. In principalele secţii Urmînd exemplul cunoscutului fruntaş In urină mării reduceri de pre­ lucra. Din această cauză am rămas în după-masă). După ce a stat ploaia,
muncitorii se adună odată pe în producţie Nicolae MMitaru ţuri magazinele din O. M. Hune­ urmă cu treierişul — spun el. colectiviştii din Rîu Bărbat au dat ia
t săptămînă şi discută împreună doara sini vizitate de un mare nu­ o parte snopii uzi de pe stoguri şi
N-au dreptate însă. Au fost multe au început să treiere mai departe cu
t zile cînd nu a plouat deloc şi totuşi
t

L cu inginerii despre tehnică şi a- Minerul loan Enăşcâa a îmbrăţişat măr de gospodine. La plecare fie­ în Pui, în satul Băieşti, în Rîu Alb aceeaşi intensitate ca şi înainte de
L plicarea ei. iniţiativa celebrei şefă de brigadă, care cumpără cîte un Lucru trebuin­ şi in alte sate din raionul Haţeg nu ploaie. La fel au făcut şi întovărăşiţii
l cios. s-a treierat nimic. Batozele care au din Livadia. La Pui nu s-a treierat
L MIŞU DIMA Pe de altă parte, anul acesta Valentina Gaganova lucrat, totuşi, din cauză că nu a fost nimic însă, deşi e Ia o palmă de loc
t artificier la sectorul IV a luat un caracter mai larg miş­ l / w w w w v w v w A/^VW'AA^! transportat griul pe arii, nu au putut
carea de inovaţii şi raţionali­ (Continuare în pag. 2-a)

O itiji în pag. IV-a: zări. Pe baza propunerilor fă­ Ieri, în timpul schimbului I, gă peste plan, în cinstea zilei de Aplicarea regulilor agrotehnice —chezăşia
cute, la O.S-.M. nr. 2 s-a intro­ printre minerii de la Teliuc se 23 August, 50 tone de minereu,
— Declaraţia Partidului Comunist dus turnarea oţelului calmat în purtau discuţii puţin obişnuite. chemând totodată la întrecere obţinerii de producţii sporite
din India. lingotiere direct conice, care dă De la radio şi din presă se a- fosta sa echipă, condusă acum
rezultate bune, la O.S.M. nr. 1 flase că Nicolae Militam, frun­ de Ludovic Nagy. Acestei che­ Pentru a putea obţine recol de cultură. In stratul afinat, obţine o cultură încheiată, ca­
— Pentru eliberarea lui Manolis s-a mărit capacitatea oalelor de taş în producţie Ia fabrica de mări i-a răspuns şi tînărul şef te sporite, pământul pe care-l creat prin arătura de vară şi pabilă de o producţie ridicată.
Glezos. turnare cu 4—5 tone eto. Ino­ de brigadă, Sabin Enăşcău. cultivăm an de an trebuie să-şi de însămînţare, seminţele găsesc
vaţiile aplicate anul acesta la încălţăminte „Nicolae Bălcescu“ menţină fertilitatea. Această în­ cele mai bune condiţii de ger­ Lucrările de întreţinere aplicate
— Vii proteste împotriva hotărîrii Combinatul siderurgic din Hu­ In felul acesta, toate echipele suşire a solului, se menţine şi minat. culturilor de Ia răsărire şi pînă
Franţei de a experimenta bomba nedoara aduc economii în valoa­ din Capitală, a preluat, urmând de la Teliuc pot ajunge la ni­ se îmbunătăţeşte prin lucrările la recoltare, au scopul de a crea
atomică în Sahara. velul celor fruntaşe, iar minerii executate şi îngrăşămintele a- Aplicarea îngrăşămintelor şi plantelor cele mai bune condiţii
exemplul şefei de brigadă sovie­ piicate. Prin diferitele lucrări ce lucrările raţionale îmbunătăţesc de aeraţie, hrană şi lumină. Prin
se aplică solului se urmăreşte structura solului şi asigură re­
tice Valentina Gaganova, con­ obţinerea unui strat afinat prin zerva de hrană. grăparea, plivirea şi îngrăşarea
ducerea unei brigăzi codaşe. care aerul şi apa să pătrundă culturilor, vom obţine o recoltă
cu uşurinţă pînă Ia mari adân­ Producţiile mari de cereale bogată, fără buruieni.
Minerul loan Enăşcău, şeful de aici îşi vor putea duce la în­ cimi, incit solul să poată acu­ păioase obţinute la hectar sînt
mula hrana accesibilă plantelor condiţionate şi de soiul cultivat, Producţiile mari depind şi de
Hotărîrea colectivului. unei brigăzi fruntaşe de la mina deplinire angajamentul pe care pregătirea seminţei înainte de timpul şi felul recoltării. Stabi­
Telitic, a celrut să i se încredin­ şi l-au majorat de curînd, adică 000000 semănat, epoca de semănat şi lind la timp momentul coacerii
lucrările de întreţinere aplicate şi recoltînd mecanizat, vom re­
Muncitorii; tehnicienii şi ingi­ întreprinderi din Capitală, co­ ţeze conducerea unei brigăzi ră­ acela de a da încă 2.000 tone 000000 culturii. Cuitjvînd un soi selec­
nerii întreprinderii „Ceramica" lectivul întreprinderii a luptat ţionat, adaptat la condiţiile de duce la minimum pierderile de *
din Baru Mare, desfăşoară o cu mult avînt pentru reducerea mase în urmă. minereu peste plan şi a econo­ Printre construc­ mediu, cu capacitate mare de boabe.
susţinută întrecere pentru a în- consumurilor specifice. Drept ur­ ţiile ridicate în producţie, vom obţine o recoltă
tîmpina ziua de 23 August cu mare, numai în primele 10 zile Preluînd noua echipă, loan misi 1.500.000 lei pînă la sfîr- anii de democraţie mult mai mare decît de la un Toate aceste reguli agrotehni­
realizări cît mai frumoase în ale lunii curente sarcina de re­ populară la mina sol comun, mai slab productiv. ce sînt posibile de aplicat. Re­
muncă. Acest lucru a dus ia ob­ ducere a preţului de cost a fost Enăşcău s-a angajat să extra­ şitul anului. Ţebea se numără Sămînţa ce urmează a fi semă­ zultatele ce se obţin prin apli­
ţinerea unor rezultate deosebit realizată şi chiar depăşită cu şi puţul de extrac­ nată trebuie să fie curată, lip­ carea regulilor agrotehnice lac
de frumoase în primă decadă 1,3 la sută. ------------------ .5153.& ------------------------- ţie. El are o capa­ sită de corpuri străine, cu bo­ ca ele să devină factori hotărî-
a lunii curente. bul mare, sănătos, cu o culoare
Colectivul întreprinderii e ho­ specifică soiului şi cu putere de tori în creşterea şi depăşirea
Aşa, spre exemplu, planul va­ tărît să muncească cu şi mai încolţire mare. De asemenea, producţiilor planificate. Acolo
loric al producţiei globale a fost mult entuziasm pentru a asigura înainte de semănat, sămînţa tre­ unde s-au aplicat cu stricteţe re­
îndeplinit în proporţie de 111 toate comenzile cumpărătorilor gulile agrotehnice şi rezultatele
la sută, iar planul de creştere şi a întâmpina astfel marea săr­ sînt din cele mai bune. Colec­
a productivităţii muncii în pro­ bătoare cu rezultate şi mai fru­ tiviştii din G.A.C. „Viaţă nouă"
porţie de 108 ia sută. Pentru a moase. — Sîntandrei, de exemplu, au
se încadra în angajamentul luat
ca răspuns ia chemarea celor 8 IOAN SOLCOl

corespondent

•5*3*3 citate de peste 4 buie să fie tratată cu substanţe cultivat 300 ha. grîu de toam­

După prima decadă ori mai mare de- insecto-fungicide spre a preveni nă, după diferite plante bune
cit a . celui vechi. diferite boii cum sînt mălura premergătoare cum sînt trifoiul,

Minerii de la Ţebea au în­ sare a eliberării patriei cu rezul­ IN CLIŞEU: Pu­ şi tăciunele care pot calamita sfecla, porumbul, cartofii şi al­
cheiat primul semestru şi (una tate şi mai frumoase. ţul de extracţie de cultura. Nu trebuie neglijată e- tele, obţinînd în medie 2.200 kg.
iulie cu o apreciabilă cantitate la mina Ţebea. poca de semănat şi cantitatea grîu Ia hectar.
de cărbune extrasă peste preve­ Acest lucru a dus la realiza­ de sămînţa dată ia hectar. Se-
derile planului, in prima deca­ 000000 mănînd ia timp o cantitate co­ Lucrările de pregătire a te­
dă a lunii curente ei şi-au in­ rea sarcinilor de pian în pro respunzătoare de grîu la hectar renului în vederea însămîntări-
tensificat eforturile pentru a în­ porţie de 102,3 la sută. De la 000000 astfel ca Ia m.p. să fie o den­
tîmpina cea de-a 15-a aniver­ începutul anului ei au extras ia sitate de 4—500 plante, vom Ing. IOZEFINA COSTEA
zi, peste plan, mai bine de
2.700 tone cărbune. (Continuare în pag, 2-a)]