Page 46 - 1959-08

Pag. 2
îl !B LA J-llfe
Să fié lichidată rămînerea
în urmă a treierişuiui
(Urmare din pag. l-a)
de Livadia şl Rîii Bărbat. Aici bato­
zele stăteau pe arie fără să lucreze.
La fel stăteau şi la Băieşti şi în alte
sate aparţinătoare comunelor Pui, Rîu
Alb, Sălaş, Sîntămăria.Orlea şi altele
din raion.
Aşa se face că pînă în seara zilei
de 10 august cele 42 batoze, cîte există
în raionul Haţeg, nu treieraseră decît
recolta de pe 310 ha. Ritmul zilnic de
treieriş. în raionul Haţeg este stabilit
la peste 300 tone. De la începutul tre­
ierişuiui şi pînă acum (în circa 20
zile) mu s-au treierat însă nici 600
tone. Şi aceasta din cauză că organi­
zaţiile de partid şi sfaturile populare
nu au luat măsuri pentru ca timpul
de lucru şl batozele de care dispun să
fie folosite din plin
Ceva despre cauzele rămîneril în urmă
r Se naşte întrebarea firească de ce
oare treierişul se desfăşoară atît de
încet în raionul H aţeg? Iată de ce.
Organele de partid şi de stat raionale
nu exercită un control sistematic pe
teren, nu s.au îngrijit din timp să ia
măsuri pentru a asigura desfăşurarea
în bune condiţiuni a treierişuiui. Atît
Comitetul raional de partid cît şi
sfatul popular raional, s-au angajat,
înainte de începerea campaniei de va­
ră, că vor lua măsuri pentru a asi­
gura desfăşurarea el în cele mai bune
condiţiuni. Angajamentele lor au ră.
mas însă vorbe. Fapte nu se văd.
Unii tovarăşi care au sarcini de răs­
pundere în coordonarea campaniei de
treieriş, aşa cum este de pildă tov.
Donţiu Grigore, vicepreşedinte al Sfa­
tului popular raional, privesc cu su­
perficialitate aceste sarcini, se mulţu­
mesc să dea dispoziţii generale, să
facă control din fuga maşinii, în loc
să, ajute concret sfaturile populare în
organizarea muncii. Aceasta este o
cauză care face ca sfaturile populare
comunale să muncească şl ele în ge­
neral, în loc să ia măsuri concrete şi
bine gîndite în vederea coordonării şi
executării la timp şi în bune condiţiuni
a tuturor lucrărilor ce se cer a fi fă­
cute în această campanie. Există unii
preşedinţi, secretari şi agronomi ai
sfaturilor populare comunale care nici
nu cunosc măcar ritmul zilnic de tre­
ieriş stabilit pentru comuna lor, nu cu­
nosc cum se prezintă situaţia treieri-
şului pe comună, cît e norma zilnică
a batozei, oare este situaţia preluărilor
din contractări, a achiziţiilor, a ară­
turilor de vară etc. Aceasta este o
dovadă că nu-i preocupă mersul cam­
-sssas-
Gospodăria colectivă din Şi-
bot, este una dintre cele mai
vechi din regiune. Ea dispune
de un teren fertil, de reale con­
diţii pentru creşterea animalelor,
pentru dezvoltarea altor ramuri
anexe, pentru sporirea continuă
a producţiei la hectar.
in anii care au trecut de la
înfiinţarea ei, gospodăria s-a în­
tărit din punct de vedere orga-
nizatorico-economic, a reuşit să
smulgă pămîntului an de an re­
colte care întrec cu mult pe cele
ale ţăranilor individuali. Ga ur­
mare, colectiviştii au putut să
realizeze venituri mari, îmbună-
tăţindu-şi astfel nivelul de viaţa.
Cu cîţivă ani în urmă, colec­
tiviştii au construit un grajd
modern de mare capacitate cu
scopul de a-şi înfiinţa o formă
de vaci şi de a o dezvolta Ia ni­
velul posibilităţilor pe care le
are gospodăria. Au mai construit
tur saivan pentru oi, au amena­
ja t- cocini pentru porci etc. A-
vînd condiţiile necesare create,
colectiviştii au înfiinţat fermele
respective. In prezent au 12 vaci
de producţie, 6 juninci, 3 pere­
chi de boi, 10 scroafe de pră­
sită şi 347 oî. După cît se vede,
numărul animalelor nu a crescut
în măsura' posibilităţilor pe ca­
re le are gospodăria colectivă.
Fermele de animale — deşi
nu sînt la nivelul posibilităţilor
— aduc gospodăriei venituri fru­
moase. Din banii proveniţi de la
ferfliele ’de animale, colectiviştii
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1444
A A M A /V W A V
C LEM EN TA
Ţinîndu.se seama de numărul şl ca­ IN S P E C T O R U LU I
pacitatea batozelor, de suprafaţa cui. •>
tivatâ cu păioase, s-a stabilit că raio­
nul Haţeg poate să termine treierişul PROLOG. Se spune că ul-— Nu ştiu. Să mă tăiaţi' bu-J
în cel mult 44 de zile. De la începe­
rea lui şi pînă în prezent, a trecut ciorul nu merge de multe ori căţi şi n-am să ştiu pînă cind.>
aproape jumătate din acest termen şi
în raionul Haţeg nu s-a treierat decît la fîntînă: Aşa spune prover- Dar mă întreb... ^
recolta de pe o suprafaţă ce reprezin­
tă 3 la sulă din cea cultivată cu pă­ bul. Şi e perfect adevărat. Nu- — ...de ce-i merge după cum>
ioase, pe cită vreme în mod normal
ar trebui să fie treierată recolta de mai că în cazul de faţă încă vrea el ? •>
pe aproape jumătate din această su­
prafaţă. tot merge şi se înfruptă din — Da!
Dacă tovarăşii de la sfaturile popu­ apa cea mai bună — apă cu — Ei şi ? L
lare s-ar gîndi mai puţin la motivele
prin care să justifice întîrzierea treie- < miere, îndulcită de inimile re- —Pentru că e ca săpunul.!
rişului şi mai mult la măsurile ce
trebuie luate pentru urgentarea lui, \ cunoscătoare ale unor filan- — Cum adică ?
atunci desigur situaţia ar fi mult mai
bună. I tropi. Dar, să lăsăm asta şi — Dacă mîinile se spală!
să trecem la... una pe cealaltă, săpunul, ştiţi,!
CONŢINUT. De altfel e par- le spală pe amîndouă.
tea cea mai dificilă. Aici nu — Da, dar ce-i cu titlul foi- -
poţi merge la general. Totul letonului: „Clemenţa inspecto-<
trebuie exprimat concret, în ci- rului" ? ;
fre şi fapte. Deci, mai întîi ci- — Intr-o zi mergeam la H u-;
VEŞTI DIN RftIOHUL IHA La staţiunea experimentală din Geoagiu se duce o intensă t frele: 508. Să zică cineva că nedoara. Pe drum se urcă şi'
»muncă ştiinţifică. Cercetătorii se străduiesc să pună în practică
Conferinfe itoate cunoştinţele lor pentru a îmbogăţi sortimentul pomicol al} nu sînt concret! inspectorul, adică Sora. „Bile-!
1ţării noastre ou noi soiuri de pomi fructiferi. Prin amestecurile^
In sada căminului cultural ide polen, prin altoire şi alte metode agrotehnice aplicate pomi-1 — Mai concret, tovarăşe! tele la control“ — zice el. Şi;
„Nicolae Bălcescu“ din satul 'lor fructiferi se vor crea aici soiuri mai rezistente la boli şi\
paniei, că nu privesc cu destulă răs­ Bampotoc, directorul căminului vnult mai productive decît soiurile care se cultivă in prezent. vor zice cititorii. . călătorii le-au dat. Unul cu o<
pundere sarcinile ce le stau în faţă. cultural, tov. Simion Filimon,
a prezentat în îa|a cetăţenilor IN C LIŞE U : Ing. Ilisec Pasc, împreună cu laboranta< — 508, este numărul unui mustăcioră „coadă de rîndu-
Faptul că în raionul Haţeg treierişul conferinţa „Ge ne spune ştiinţa iCarolina Căta, cercetează starea de dezvoltare a perelor hi­
a rămas mult în urmă se datoreşte despre viaţă şi moarte“. La con­ bride. taxiu de pe piaţa D evei! le nică“ se căuta prin toate bu-
slabei munci politice pe care organiza­ ferinţă au participat aproape 100
ţiile de bază o desfăşoară. Se constată de ţărani muncitori. răspund eu. _ zunarele. N-avea bilet. S-a ri-
că agitatorii, activul fără de partid,
gazetele de perete, organizaţiile de ma­ Conferinţe care popularizează Şi ce ne-ai spus prin a- dicat de pe scaun şi şi-a cum­
să nu sînt antrenate în munca poli­ ştiinţa se ţin cu regularitate în
tică pentru sprijinirea campaniei de satul Bampotoc. Ele contribuie ceasta ? vor întreba ei. părat. Apoi i l-a întins. „Vezi'
treieriş. Cu alte cuvinte, în numeroase la formarea unei concepţii sănă­
sate, organizaţiile de bază nu desfă. toase despre lume şi viaţă. -t- încă nimic. Dar vă voi — zice Sora — ai avut noroc!
şoară o muncă politică de masă. In u- spune.
nele comune ca Livadia, Pui, Rîu Alb Faza raională a că sînt eu. Altul ţi-ar fi făcut
şi altele, munca politică se limitează sparfachiacîei pionierilor
numai la aceea dusă de instructorul — Adică ? bucata“.
comitetului raional de partid, de secre­ şi şcolarilor
tarul comitetului comunal de partid Aplicarea regalilor agrotehnice — 508 e un număr cu bu­ — Apoi ?
sau eventual de preşedintele sfatului Zible trecute au avut loc, în - chezăşia obţinerii ie proiecţii cluc. Nu întotdeauna a fost al — Apoi am adormit.
popular. Această practică este greşită. cadrul spartachiadei pionierilor
Organizaţiile de bază trebuie sprijinite şi şcolarilor din raionul Ilia, în sporite taxiului cu pricina. înainte vre­ - Ş i ? ’
de către comitetele comunale de partid, trecerile de nataţie. De menţio
de instructorii teritoriali, pentru ca să nat este că deşi timpul era ne me era numărul de taxi-u al ţi­ — Am avut un...
organizeze o vie muncă politică de favorabil, numărul participanţi
masă. In această muncă trebuie antre­ lor a fost destul de mare. Cei nui cetăţean, pe nume Sora. VIS... Se făcea că mă odih­
naţi toţi membrii de partid, activul fără mai bine pregătiţi la acest con
de partid, agitatorii, toate organiza­ curs s-au dovedit a fi pionierii Acum s-a schimbat. neam pe o margine de şosea..
ţiile de masă, cadrele didactice etc'., şi şcolarii din Dobra şi Ilia. ,
Gazetele de perete, căminele culturale, (Urmate din pag. l-a) multă grijă complexul de reguli Numărul ? Din depărtare alerga o maşină
staţiile de radioficare vor trebui activi­ Iată clasamentul fin a l: la agrotehnice, s-a obţinut o pro­
zate şi îndrumate săj sprijine din plin categoria I-a (ţineri între 9-11 lor le-au executat diferenţiat, în ducţie medie excepţională, de — Da, numărul. Dar şi ce- uriaşă. Nu ştiu precis ce e.ra :
campania de treieriş. ani), pe locul I s-a clasat Ale­ funcţie de fiecare grupă de plan­ 6.000 kg. grîu Ia hectar. De a-
xandru Biro de la şcoala de 7 te premergătoare, creînd astfel semenea, s-a obţinut o producţie tăţeanul. (Adică numărul şi basculantă ori camion ?
Birourile organizaţiilor de bază tre­ ani din comuna Dobra ; la ca­ un strat de sol mărunţit, un bună şi de pe lotul care a avut
buie să înţeleagă că succesul fiecărei tegoria Il-a (tineri între 12-14 bun pat germinativ. De aseme­ ca plantă premergătoare trifoiul, cetăţeanul şi-au schimbat lo- — Şi ?
campanii sau acţiuni depinde de con­ ani), Ioan Bărbulescu de ta nea, ei au îngrăşat cu gunoi de (în medie 2.5C/< kg. grîu la hec­
-Tş.t-îi"inţa ma¦-siemlioi-r. 'N.’numi iani" atun-ci c¦î¦nd, .oa- şcoala medie din Ilia, a ocupat grajd circa 40 ha. Soiul culti­ tar). cui). Şoferui a trecut la voia- — La volan se afla Sora,
menii sînt conştienţi de însemnătatea de asemenea locul I. vat de colectiviştii din Sîntan­
unei acţiuni se vor mobiliza cu tot e. drei, este un soi selecţionat şi Spre deosebire de rezultatele nul maşinii- iar numărul la ţeapăn, tot aşa de ţeapăn ca
GHEORGHE COCIOABA productiv, Cenad 117. înainte bune, obţinute de colectiviştii din
lanul lor la îndeplinirea ei. Pentru a corespondent de semănat, au triorat sămînţa, Sîntandrei, colectiviştii din sa­ ţ spatele noii maşini care d e ' şi la volanul maşinii proprii,ţ
i-au încercat puterea de germi­ tul Strei, comuna Călan, care
ridica conştiinţa maselor se cere însă Recolia de grîu este bogată naţie şi au tratat-o cu germisan anul trecut au lucrat în înto­ data aceasta nu mai era parti- dar nu tocmai aşa de ţeapăn'
in acest an şi pe ogoarele ra­ (100 gr. praf Ia 100 kg. sămîn- vărăşire, au obţinut o producţie
o vie şi răbdătoare muncă politică. ionului Haţeg. Rău este însă că ţă). Semănatul s-a făcut cu se­ mică de grîu — circa 1.600 kg. culară ci de stat, şi plin de clemenţă ca-n îunc-<
în multe com.une snopii sînt mănătoarea mecanică în rînduri grîu la Hectar. Aceasta se dato­ — Ei şi?! ’ tia de inspector.
lăsaţi pe cîmp pradă ploilor şi dese, dînd 200 kg. sămînţă la reşte faptului că terenul în ve­ — Da s-ă înregistrat.
diferiţilor dăunători în loc să fie hectar. derea însămînţării nu a fost de- — Atît?
transportaţi pentru a se treiera. . Primăvara,
verzit, acoperind bine terenul, loc pregătit. Insămînţatul s-a — Cine ? Maşina ? — Cam atît... Nu! încă ce-ţ
IN CLIŞEU : Un aspect, de colectiviştii au aplicat o grapă
pe ogoarele raionului Haţeg. pentru distrugerea crustei care ÎB-Wiek- topuri -în mirişte — Nu. Figura 1 va. Mi se părea că, văzîndu-se!
s-a format. şi prin împrăştiere. Astfel, boa-
bele au fost repartizate în sol — De ce? la un asem’enea volan, Sora aţ
La~ timpul potrivit, s-au pli­ neuniîorm, Ia adîncimi diferite, — Au început oamenii
vit 220 ha. cu substanţe ierbi- ceea ce a dus la dezvoltarea rnîrîie“. ,sa fugit în grabă la ocrotitorul'
cide, iar 80 ha. au fost plivite neuniformă a culturii; deci la un — Şi atunci ? lui, de aici din Deva...
manual. Prin plivirea chimică, număr mic de spice şi ca atare — L'-au dat afară.
G.A.C. din Sîntandrei a realizat la o producţie. scăzută. — Chiar afară ? — Şi ocrotitorul...?
o economie de 97.800 Iei faţă de — N-a mai avut ce-i face.
plivirea manuală, deoarece un Pentru a obţine producţii mari
hectar plivit chimic costă nu­ de grîu la hectar, în anul viitor, — De ce ?
mai 60 de Iei faţă de 500 lei colectiviştii din Sîntandrei au — Sînt multe de' spus. Se)
cît costă un ha. care s-a plivit început să pregătească de pe a-
manual. Momentul coacerii a cum terenul. Ei au efectuat pînă — Nu tocmai afară L'-au pare că a aflat şi el (ştabul)'
fost urmărit şi stabilit la timp, la 10 august arături de vară pe
astfel că recoltatul s-a făcut fă­ o suprafaţă de peste 40 ha. »făcut inspector la I.G.O. Hune--că un mare număr de persoa->
ră pierderi.
Menţionăm că la G.A.C. „Via­ >doara. ne cunosc „legăturile“ ce le >
Din constatările făcute de că­ ţă nouă' din Sîntandrei, grîul — Zău?
tre colectiviştii din Sîntandrei, destinat însămînţărilor este în­ — Zău! are cu Sora'. L
reiese că cele 40 ha. îngrăşate magazinat separat şi se lopă­
cu 20 tone gunoi de grajd fa tează cu regularitate spre a se — Dar nu mi-ai spus cine-i?
hectar, au dat o producţie de preveni încingerea.
2.800 kg. grîu la hectar. De pe ştabul...' >
o parcelă experimentală de 7 Procedînd ca membrii gospo­
ha. unde a fost aplicat cu şi mai dăriei agricole colective din Sîn­ — Şi cum îi merge ? — Nimic grav... O să afli >
tandrei, şi alţi colectivişti din
regiunea noastră vor putea ob­ — Bine. în curînd. ş
ţine în viitor producţii mari de
grîu Ia hectar. — Pînă cînd? N. M U ŞA M EL >
/AAA/n N/SAy\/\A/S/VVV\AA/V\/\AAAAAAAA/\/\/VA/V>y\^\/\/VVN/VX/\/N---'
IN SEBEŞ
Lucrări gospodăreşti
In cinstea zilei de 23 August, mînd ca în curînd aceasta să fie
locuitorii oraşului Sebeş execută aşternută tot prin munca volun­
prin contribuţie în muncă şi prin tară a cetăţenilor. Comitetul e-
contribuţie voluntară o seamă xecutiv al sfatului popular oră­
de lucrări gospodăreşti menite
să dea oraşului un aspect cît şenesc a luat toate măsurile şi
mai plăcut. Pînă în prezent ei
au pietruit complect strada Tra- pentru continuarea lucrărilor de
ian. De asemenea, pentru ame­ pavare a străzii Poştei pe o lun­
najarea străzii Călăraşi se trans­
portă intens piatră ciuruita ur- gime de 400 m.I.
1C
l
A N SJ N î
Gospodăria colectivă din Şibot poate nu a luat măsurile necesare pen­ L Uniunea Centrală a Coope- 3
tru însilozarea cantităţilor de r rativelor de Consum — '
I i a mare putere economici nutreţ planificate. Gropi pentru [CENTRQCOOP — pregăteşte^
siloz nu sînt decît în capacitate de (cadre pentru unităţile coope-)
achită cheltuielile necesare pro­ jungă la 36 capete bovi­ vaci nerentabile, dar nici. pînă că colectiviştii ar creşte şi în- 60 tone, urmînd să se mai sape t- raţiei de consum în speciali-)
cesului de producţie şi împart ne, la 100 ha,, din care 16 acum nu au fost cumpărate al- grăşa purceii de ia scroafe, la una cu o capacitate de 30 tone. [ tăţile contabili şi merceologi,^
sume apreciabile de bani pentru să fie vaci cu lapte, iar numă­ tele'în locul lor. Aceasta ă fa- cel puţin 100 kg. fiecare, atunci, Aceasta înseamnă că în cel mai [prin şcolile tehnice de coope-^
zilele-muncă. Anul acesta, din rul porcilor să se ridice la 50 cut ca gospodăria să piardă su­ prin valorificarea lor ar realiza bun caz vor fi însilozate 90 to­ t rafie din localităţile Buzău,-j
vînzarea laptelui de la vaci, s-a capete la 100 ha. teren arabil, me însemnate de bani. Să facem sume mari de bani. Dacă. ar în- ne nutreţ, în loc de 200 tone t Brăila, Curtea de Argeş şi O -)
realizat — pînă la 1 august — din care 8 să fie scroafe. S-a un calcul care să ne deş o ima- .grăşa şi livra statului, anual, cît este planificat.
suma de 15.890 lei, iar oile au prevăzut de asemenea creşterea gine mai clară în această pri- pe bază de contract, numai 50 ( radea şi în specialitatea con-!!
adus, pînă la aceeaşi dată, un numărultti de oi cu lînă fină şi vinţă. Producţia medie de lapte porci la greutatea de peste 100
venit de 33.978 lei. semifină. realizată pe cap de vacă în kg! fiecare, atunci s-ar putea Nu se poate în nici un caz L tabili prin şcolile tehnice de j
G.A.C. din Şibot, este de 13,800 realiza un ' venit de aproape să se facă numai atît. Organe­
Se înţelege că dacă fermele Aceasta înseamnă că gospo­ litri zilnic. Aceasta înseamnă că 100.000 lei. Valoarea furajelor le de paritd şi de stat raionale [cooperaţie din Bucureşti, Ca-)
de animale ar fi mai dezvoltate, dăria colectivă din Şibot, care fiecare vacă a dat 414 litri lap­ necesare pentru creşterea şi în- au obligaţia să îndrume şi să
veniturile băneşti ale gospodă­ dispune de o suprafaţă de 200 te în medie lunar. De la cele grăşarea :.cestor porci se ridi­ ajute colectiviştii din Şibot pen­ t racal, Sî. Gheorghe şi Vaslui. )
riei ar fi şi ele mai mari. Tre­ ha. teren, din care 180 ha. teren cinci vaci care puteau fi cumpă­ că la cca. 30.000 lei, ceea ce tru a însilOza întreaga canti­
buie arătat însă că fermele de arabil, are condiţii pentru a dez­ rate în locul celor vîndute, s-ar înseamnă că venitul net ar fi tate de nutreţ planificată. Exis­ [ Durata de şcolarizare e ste )
animale în această gospodărie volta fermele de animale la 72 fi putut realiză astfel 2.070 litri de cca. 70.000 lei, pe cîtă vreme tă suficiente condiţii pentru a
sînt slab dezvoltate. De ce oa­ capete bovine din care 32 să fie de lapte lunar, iar în 6 luni din vînzarea purceilor mici, co­ se realiza acest lucru. Nutreţ i de 2 ani.
re ? Nu sînt condiţii favorabile vaci cu lapte şi la circa 100 ca­ 12.420 litri, care, valorificat la lectiviştii nu realizează nici este din belşug în acest an. Co­
pentru dezvoltarea lor ? pete porci, din care 16 scroafe preţul de 1,50 lei litru, ar fi a- 10.000 lei venit brut. lectiviştii au însămînţat şi po­ [ Pentru anul şcolar 1959/1960, )
de prăsită. dus colectivişti lor un venit de rumb pentru siloz. La’ săpatul
Nimeni nu ar putea să afir­ aproape 201000 lei. Din acest Venitul.net realizat din creş­ gropilor-siloz, un sprijin însem­ t se primesc în anul I absol- 1
me acest lucru. Oricine vizitea­ Colectiviştii s-au orientat bi­ calcul, se poate vedea şi cu cît terea animalelor poate fi sim­ nat îl poate da organizaţia
ză gospodăria colectivă din Şi- ne cînd au prevăzut în planul ar fi crescut veniturile băneşti ţitor mărit dacă colectiviştii vor U.T.M. din gospodăria colectivă. [ venţi ai şcolilor medii de cui-)
bot şi se interesează de posibi­ de producţie ca în acest an fer­ ale gospodăriei dacă ferma de lupta pentru reducerea preţului Ar fi bine dată comitetul raio­
lităţile ei poate să-şi dea sea­ ma de vaci să fie mărită de la vaci ar fi fost mărită ta numă­ de cost al cărnii şi laptelui. O nal U.T.M. ar îndruma pe tine­ Ctură generală, cu diplomă de)
ma- că are condiţii favorabile 12 la 20 capete, iar animalele rul planificat. cale sigură de reducere a pre­ rii ţărani muncitori, întovărăşiţi
pentru dezvoltarea sectorului zo­ cu o slabă rentabilitate să fie ţului de cost la carne şi lapte sau individuali din sat să spri­ [ maturitate, între 17-25 ani, pe)
otehnic şi în special a fermei înlocuite. A trecut însă mai. mult In ce priveşte ferma de porci, este însilozarea unor cantităţi jine gospodăria colectivă la con­
de vaci. de jumătate din acest an şi con­ colectiviştii au o orientare gre­ cît mai mari de furaje. Este ne­ struirea silozurilor şi la însilo­ (baza examenului de adm itere.)
siliul de conducere nu a luat şită. Ei se mărginesc, de exem­ cesar însă să se arate că şi în zarea furajelor.
Analizînd situaţia din regiu­ nici un fel de măsuri pentru a această privinţă lucrurile se [ Elevii care îndeplinesc con- •]
nea noastră în lumina hotărîri- mări numărul vacilor la cel pla­ plu, la a ţine numai scroafe de prezintă slab în G.A.C. din Şi­
lor consfătuirii de la Constan­ nificat. Nici în ce priveşte înlo­ bot. Planul de producţie preve­ ^ diţiile cerute, primesc lunar)
ţa, Conferinţa regională de par­ cuirea vacilor cu o slabă pro­ la care să vîndă purcei. Natu­ de ca în acest an să se însi-
tid a stabilit ca pînă în anul ductivitate, lucrurile nu se pre­ lozeze 200 tone nutreţ. Rău este [ burse.
zintă mai bine. E drept că au ral, în felul acesta ferma de
1960, numărul animalelor în însă că, consiliul de conducere ( Examenul de admitere în -)
fost vîndute în primăvară cinci porci nu poate să aducă,venituri
gospodăriile colective să a* ^ cepe la data de 25 septembrie •]
destul de mari gospodăriei. Dă-
[ a.c., ora 8 dimineaţa, la sediul)
( şcolilor. -j
Dacă gospodăria colectivă din [ înscrierile se primesc p în ă)
Şibot va primi un 'sprijin mal
concret din partea organelor de (la data de 15 septembrie a.c., -j
partid şi de stat, va putea să
'lichideze lipsurile ce le are în [ Ia serviciul organizare şi ca-)
Ldre al Uniunii raionale a co-^
privinţă dezvoltării sectorului r operativelor de consum în ca-)
zootehnic şi să devină o unitate ( drul căreia domiciliază can-)
socialistă cu o mare putere eco­ [ didaţli, de unde se pot lua in- 3
nomică. • ( formaţii amănunţite. ,. )
L. . . ..... '... . J
X. MARIAN