Page 50 - 1959-08

Pag. 2
IN ÍNTÍMPINAREA ZILEI DE 23 AUOUST
e a m e n i afniCi
ile călduroase de august. La
sate se duce acum. lupta
pentru treieriş. Oamenii mun­
cesc din zori şi pînă seara. Şi
totuşi în multe din sate ţăranii
muncitori îşi găsesc timp şi
pentru rezolvarea treburilor gos­
podăreşti. Aceasta exprimă de
fapt şi hotărîrea de a îndeplini
un angajament. Acela de a face,
în cinstea zilei de 23 August,
satul mai frumos, mai bine gos­
podărit.
Să vizităm cîteva din satele
raionului Alba.
Apâ poiabilâ in centrul
satului
ti n circumscripţia electorală
* comunală nr. 160 — Ptclişa-
Oardă de Jos, este deputat tov.
Nicolae Zdrînc. Nu odată, a-
tunci cînd s-a întîlnit la sfat cu
alegătorii săi, au hotărît împreu­
nă realizarea unor lucrări gos­
podăreşti deosebit de importan­
te. 0 problemă care frâmînta în
egală măsură şi pe cetăţeni ca
şi pe deputatul lor, Nicolae
Zdrînc, era problema apei po­
tabile. Izvor era, însă departe
de sat.
Intr-o adunare populară, de­
putatul Nicolae Zdrînc, după ce
s-a consfătuit cu cîţiva cetă­
ţeni, a propus să se facă un
apeduct de la izvorul din mar­
ginea satului şi pînă în cen­
tru. Lucrarea să se facă prin
muncă voluntară. In ziua urmă­
toare treaba a şi început. Acum
apa potabilă este în centrul co­
munei. S-a construit astfel o
C ooperator fruntaş
Croitorul Ştefan Gali, membru
ai cooperativei meşteşugăreşti
„Retezatul" din Haţeg* este un
bărbat de cca. 30 de ani, potri­
vit de statură, cu o faţă expre­
sivă, luminată de neastîmpărul
celor doi ochi negri, jucăuşi şi
sclipitori de inteligenţă.
Avînd un dezvoltat simţ al es­
teticului, coitorul Ştefan Gali s-a
perfecţionat în meserie în aşa
măsură incit foarte numeroşi
sînt clienţii cooperativei care,
prezentîndu-se la birou pentru a
comanda confecţionarea unui
costum, îşi mărturisesc o dorin­
ţă vie : lucrarea să fie executată
de tovarăşul Gali.
De aceea, pe bună dreptate,
anul trecut, preşedintele coope­
rativei a înmînat acestui harnic
croitor, insigna de „Cooperator
fruntaş".
Cooperatorul Ştefan Găll nu se
mărgineşte numai la practicarea
meseriei sale. In orele sale libe­
re el se dedică cu multă pasiune
I R I M I E S T R AU f
Editat de Casa regională a creaţiei
pâpulare, volumul de proză şi versuri
aparţinând tinerilor scriitori Irimie
Străuţ şt Ana Şoit, vrea să !ie, aşa
cum anunţă şi „Cuoiniul inainle", „un
modest monument ridicat amintirii mi­
nerilor eroi", căzuţi in urmă cu 30 de
ani, la Lupeni, în lupta pentru pline,
pentru drepturi şi libertăţi.
Apariţia acestei cărţi are o dublă în:
semnătate,: in primul rînd, pentru că
ea aduce un omagiu neînfricaţilor lup­
tători din 1929, acum cînd s-au împli­
nii 30 de ani de la greva de la ui-
peni, şi, în al doilea rînd, pentru că,
pentru prima oară, se înmănunchiază
intr-un volum roadele muncii entu­
ziaste pe tărim literar, a doi iineri
scriitori localnici: Irimie Sirăuţ din
Petroşani şi Ana Şoit din Deva,
¦A-
Irimie Sirăuţ este cunoscut în regiu­
ne. In urmă cu cîţiva ani, i-a apărut
in Editura tineretului o cărticică pen­
tru copii, „Ţupa-ţup", care s-a bucurai
de un frumos succes. Prin urmare în
aulorul schiţelor şi povestirilor de care
ne ocupăm, avem un tînăr scriitor în
plină ascensiune şi maturizare. Bucă­
ţile publicate in „Flăcări nestinse" se
leagă organic unele de altele, aducind
în faţa cititorului oameni şi fapte din roşu fluturîndu-1 în vînt“. 1
perioada premergătoare grevei de la „Tăcutul" descrie portretul fizic şl ce cădeau asupra să ca o ploaie săl­ autorului de a reconstitui momente, şi („După şuiul de noapie"), sau despre
Lupeni, din timpul luptelor şi după moral al unui luptător comunist, ager baticăj băoi „fiecare pat de puşcă era oameni cu mijloace artistice, reduse, pe preţuirea de care se bucură minerul în
sîngerosul masacru.
Astfel, „Fluturaşii", fTăcutul“ şi „Ru­ ţia poliţiştilor de la locui Unde se ţi­ dë lanţ dintre multele care încătuşa­ tă ¦calitate se transformă in: deject a- se odihnească la băi în Cehoslovacia
găciunea", ne fac cunoştinţă cu acţiu­ nea şedinţă ilegală a 'câmiteiiilhi local seră atîta vreme vdinţd şi gîildirea de tufâi qind tînărul seriilor se dovedeşte („Cinste"). „Balada minerească", poves­
nile premergătoare grevei, cu lupta de partid.
partidului comunist în adincă ilegali-
taie pentru lămurirea şi cişiigarea greutate a volumului. Schiţa aceasta. şă zugrăvească un tablou aproape corn- resc greşeli de construcţie, a tăm p'ejiiru exemplificate următoarele
D M ' MV b SOCIALISMULUI Nr. 1445
TT
tgKasg&Rg^s^sg^^ ^nroTn^BaswiHg
:'sL':
Un om povesteşte
conductă de apă potabilă cil că­ Prin muncă Voluntară cetăţenii Pînă tfa sosirea autobusului să şi-o procure cu multa sudoare
mai era vreo jumătate de oră, de la Brad, Abrud sau Deva
dere naturală pe o lungime de . au început să construiască un timp suficient pentru ca tov. unde plecau în oăutare de lucru.
Micu Solomon — noua noastră Bolile de tot felul făceau ravagii
600 metri. gard din zid şi grilaj din fiel. cunoştinţă — un bun cunoscă- în special în rîndul tinerilor, iar
tor al trecutului şi prezentului analfabetismul ă fost o plagă pe
La această lucrare s-au pres­ ¦Această lucrare va fi terminată comunei Blăjeni să ne vorbeas- care nu am putut s-o înlăturăm
tat 336 ore de muncă voluntară în cinstea zilei de 23 August. că ^despre comuna de la poailele decît în ziilele noastre. Blăjeniul.
a cărei valoare este de 7.420 Prin muncă vpluntară se vor munţilor Găina, Strîmba şi Vul- comună care se întinde pe vreo
lei. . face lucrărj de circa !!2.000 lei.: can. 17 km. cu oameni harnici', mo*
Noi lucrări de construcţii ¦ ic „Apoi, - - începu el a povesti deşti şi buni ospitalieri, era în
n saiitl Oarda de Sus,- cetă­ — pe timpuri, au fost pe aceste trecut un adevărat gropar pentru
meleaguri ale Blăjeniului mulţi locuitorii ei“,
‘ă-ţi fie drag satul, să lupţi ţenii pregătesc un_dar celor deavoli blestemaţi, care pentru o ' Toţi cei care-1 ascultaţi pe pre-
pentru a-l face cit mai fru­ mici — elevilor: Ei VOr ca no­ ulcică de mălai luau de pe om şedinţele sfatului popular, dă-
ul an şcolăr să înceapă în şfop- şapte piei. Arările bogăţii de aici dură din cap în mod aprobator,
mos! Iată ce îndeahihă în a- la nouă. De aceea pînă ta 23 nu erau pentru moţii 'noştri ci După o clipă de^ gîndire tov.
ceste zile pe ţăranii muncitori Augtist va fi terminată' zidăria.' pentru stăoînii pădurilor nesîîr- Micu Solomon adăugă : „iar as-
din satele raionului Alba să par­
şite'şi ai minelor. Pe aici, came- ffil... d a i Astăzi avem şi auto-
ticipe priti muncă Voluntară la Gu forţe unite
acţiuni gospodăreşti.
Disctitînd despre treburile sa-, ntrecerea_ patrioticei pornită ni, au avut întotdeauna pâmînt ^ a d -L ^ n l'p u s ă
tiilui cu deputatul Viorel Ţbmu- ' în satele raionului Alba, ca
ţa, cetăţenii din satul Presaca de aiifél tn íptréagp .régiuiieT puţin ; o prăjină sau doua in dg curînd îq {uncţiunei jşi făcu
au hotărît să-şi construiască un de. a íntimpina, ziua de 23 AU-:,
tocai pentru cooperativă. Umăr, gust cu noi realizări, . cuprinde jurul casei, din care scoteau cu apariţia de după un ’deal-’ Oa-
mare greutate o mînă de grîu menii şi-au scos bilete.şi maşina
la umăr oamenii au începui lu­ de lo o zi la alta mase tot mai- sau porumb. Mîncarea, trebuiau a pornit.
crarea. Au turnat fundaţia, au largi de oameni, ai muncii, Bi­
început zidăria. La 23 August ei lanţul celor realizate pînă acum Muguri noi, la ioi pasul
vor ca zidăria să fie terminată. ’éste deosebii de bogat. Astfel,
pînă la 6 august la diferitele ac­ De jur împrejur numai munţi şcolară. De menţionat că majo*
’n inima munţilor, la Valea ţiuni gospodăreşti, au participat împodobiţi în verdele bogat al ritatea acestor localuri-de şcoa-
Dosului, îşi profilează zidu­ 5.925 cetăţeni. Prin cele, 32.391
pădurilor şi livezilor, iar la poa- ^ au fost construite prin munca
rile semeţe o nouă clădire. Este ore de muncă voluntară pres­ lele acestora, ca pe fundul unei • voluntară şi cu fonduri din pon
viitorul cămin cultural construit tate pînă áóiiftii ei au rehlizut farfurii adinei se înşiră comuna.' tribuţia voluntară a cetăţenilor.
Maşina trece prin faţa unor case De exemplu, pentru construirea
ta propunerea şi prin contribu­ ecohomii în valoare de peste noi nouţe, vopsite într-un alb i- Şcolii de 7 ani din satul Bdşjeni
-A — mîndrie a întregului raion —
ţia cetăţenilor. Pînă acum cămi­ 117.400 lei. maoulat.
„Acestea sînt doar o parte ;¦=» cetăţenii au contribuit cu aproa­
nul cultural, a fost ridicat în Această acţiune a fost coţt- precizează tov. Micu Solomon, pe 80.000 lei. Tot prin muncă şi
roşu. Nu de mult tot cetăţenii cretizată în afară ele o serie de
preşedintele sfatului. Numai în contribuţie voluntară a fost con­
din Valea Dosului au fasonat şi noi construcţii de şcoli, edminé ultimii ani 40 la sută din popu­ struit şi un staţionar cu casă de
plantat primii 24 stllpi pentru culturale,-şi în cele 15 poduri şi laţia comunei Blăjeni şi-a con­ naştere şi dispensar care are o
reţeaua electrică. Acum, în fala- podeţe construite, în cei 5 km, struit casé noi pe cont propriu capacitate de 40 locuri.
căminului cultural,’ arde lumina de drum şi străzi reparate şi sau cu împrumut de la stat. Oa­ Deputaţi ca Ioan Bogaţii, Ioan
menii. noştri cîştigă astăzi mai Neagu, Avram Groflica, Blena
electrică. pavate, fţi cei 4,2 Iun, de cana--
* Uzare, în cei 6,5 km. reţea elec­ bine. O parte lucrează la minele Turteai, Ştefan Jurca şi- mulţi
a Galda de jos, de cltva trică extinsă şi multe altele. din împrejurimi iar alţii se ocu­ alţii, au fost mereu în fruntea
timp faţa disjjehsarUlui şi ' Toate acéstéa sînt fapte care pă cU creşterea oilor. Dar, şi u- acţiunilor, mobilizînd prin exem­
a băii comunale s-d schimbat. dovedesc cu prisosinţă grija cu
riii şi alţii sînt întovărăşiţi. A- plul personal cetăţenii ia buna
care ţăranii muncitori se pregă­ vp• m......î.n. vcroumTuunuă ppaaturuu iîinutuovvaărrcăi-- ®gosp\ o--d--ă--r-i-r-e- a co-m--u--n-ei. N-u--m-- ai
şiri zootehnice cu un fond de m cinstea zilei de 23:August ce-
tesc să intimpine sărbătoarea bazâ de 230 oi. Pentru adăposti- tătenii comunei aii construit trei
noastră naţională —1ziua de 23 poduri peste Valea lui Ban, Va­
rea oilor, întovărăşiţii au con­
August. Sînt fapte de oameni struit de curînd prin muncă vo­ lea Vulcanului şi a Crişului Alb.
luntară patru saivane economi­ Cei 11.000 lei economisiţi în
.hărnici. sind astfel circa 30.000 lei. Şi,
pentru xă tot vorbeam de viaţa construirea acestor poduri au
şi picturii. Fără a fi îii’drUma’t V. FURlR fost folosiţi lă lărgirea drumu­
de cineva, fără a Urma cursuri ie oamenilor, trebuie să spun că mai lui dinspre Buceş care ă permis
vreunui pretenţios cerc, el a des­ Se pregătesc pentru mult de jumătate din populaţia
coperit, rînd pe rîiid, tainele a- bomunei Blăjeni are astăzi apa- ca^pPeenn.ttrruu .Ppnri„mmaaMată îînn ilsstboria
eestei arte, ajungînd Ca, prin mărea sărbătoare BJ^jenilJ Ul. sa Poată patru[—înde
1954, să fie premiat cu Ocazia
unui concurs organizat în cins­ La clubul muncitoresc „11 Iu­ bate de radio cu baterii, araeaze 31C‘ ™aşi™le: Dar’ biografia co-
tea lui,23 August, pentru’tabloul nie“ din Gălân, toate formaţiile
deosebit de expresiv,, intitulat „artistice fac intense pregătiri în bieiciefe şi a'ite lucruri desnre mUnei BlaJeni se îmbogăţeşte
vederea întîmpinării zilei de 23''
„Agricultura nouă". , August. care în trecut nici nu se putea S U,CU .I?°L oiife T faPie‘ A‘
vorbi. • .. curi1, de pilda, avem in plan.să
A mai luat apoi parte, în anii Aşa, de pildă, corul bărbătesc,
următori, la numeroase con­ care va da un program în aju­ Pentru lichidarea analfabetjs- să. radioficăm co­
cursuri şi a prezentat, multe ta­ nul zilei de 23 August, pregăteş­
blouri la expoziţiile organizate te un bogat repertoriu, alcătiift rnului s-au construit pe raza .aceasta am pro*
pe plan raional şi regional. Lu­ din cîntece patriotice şi de masa. comunei şase şcoli şi un inter-
crările sale au atras unanime a- Orchestra şi fanfara au inclus dat cu 40 locuri. Aici sînt ca- 'cum S1 nn^anm ° , m,aiena,e- pre'
precieri din partea vizitatorilor în programul lor o seamă de zaţi în condiţiuni igienice si
expoziţiilor. cîntece pe care le vor prezenta SK
în zilele de. 23 şi 24 August la primesc o hrană îndestulătoare
Astăzi, odată ce a fost creat Găian Băi. Echipa de dansuri cei mai merituoşi copii de virată uiJî™ 'in curiPd vom
cercul plastic de pe lîngă casa pregăteşte uri bogat program de
raională de cultură din Haţeg, re ş i ^ I t e ^ f e COmunf i noaf-
pictorul amator Ştefan Gali este ‘dansuri popuitafe maghiare, cu
ten tară
îndrumat cu atenţie, este încura­ care se va prezenta la festivalul,
regioitalV’ Recent, din iniţiativa comite­ penttu pace şi ale colaborării in­ Acum foţi copiii învaţă carte
jat şi are perspective largi de tului de luptă pentru pace al ternaţionale.
dezvoltare. ALEXANDRU DEAfc raionului Sebeş, a fost organi­ f e S ^ o ? ' STbV K "*:> **
zată în incinta Sfatului popular Această expoziţie este vizitată
N1CU SBUCHEA ............. corespondent..* orăşenesc Sebeş o expoziţie cu cu viu interes de către locuitorii , B o a r e a a găait pe bănciţe
tema : „Popoarele lumii luptă oraşului Sebeş. Mult apreciate
corespondent pentru pace şi colaborare inter­ maşi pe anumite moşii sau mPun- foarte ^ ajSni.. Jln . numar
naţională". Aici sînt expuse a- sînt exponatele privind lansarea
proape 100 de fotografii mărite, celor trei sateliţi artificiali sovi­ ceai, ca zileri în pădurile din Im. f° î , de. C0P": ,Gr'Ja Per‘
reprezentînd aspecte ale luptei etici şi a rachetei cosmice, mo­ h'hMtinmi 70 in «,»+3 i* j. nicinontcî 3 noii orinduiri CcirG s-s
mente ale semnării diferitelor a- eerraauu nneeşşttiiuuttoorri rdiet carte fiaCr6?dÎ in3 satcaetsotronriacişti şai ItîonraBlcăajJreeniaule-uarmdaatt
corduri economice şi culturale
între conducătorii anumitor ţări cauza mizeriei şi a bolilor o posibilitatea să înveţe si să a-
etc. mare parte se stingeau din viaţa iunga oamenj de nadejde-cu care
pleci al luptei greviste, firul desfăşti- , frazelor, pe alocuri insuficientă versuri scrise în stil popular': astăzi se mîndreşte 'întreaga co­
Nicutiţă, ciobănaş,,. mună, Ioan Ciocan este inginer
rării acesteia. grijă . pentru stil, pentru găsirea cu- Turma unde ţi-o lăsaşi ? explorator în oraşul Brad, Gra-
Bîta ghinţuită-n fier ? ţian Gioflica şi Ştefan Avram
Apropiată ca valoare de aceasta, cea- vintului celui mai potrivit. — Dorm mioarele sub cer sînt ingineri geologi , în Bucu­
Umbrele cresc peste baci,.. reşti, Romul!us Neagu este învă­
' laiiă schiţă din volum, „Orfanii", con- Cli i ioate lipsurile semnalate. schiţele ţător şi student în anul III fără
Ană Şoit cultivă o poezie de ima­ frecvenţă la o facultate, din Cluj
,. firmă calităţile .de ,, scriitor.. înzestrai şi povestirile prin care Irimie Străuţ gini : etc, Şi ca ei mulţi alţi feciori ai
moţilor din Blăjeni au ajuns oa­
,ale autorului. Aici, cp şi in „Achim", s-a simţit dator să fie prezent la co­ — Munţilor, străveche vatră meni de nădejde. Astăzi alţii
Sus, că vine Sfarmă Piatră, continuă să înveţe cu sîrguinţă
acţiunea se desfăşoară :pe m a i.,midie memorarea grevei minerilor de la Lu­ Măclnînd în pumnii lui pe băncile noilor şcoli din Blă­
Inima pămîntului, jeni pentru a deveni oameni fo­
maselor, ne înfăţişează încleşiarea gre­ vorbeşte convingător ăespfe felUl Vum planuri,. faglele., de v ia ţă ... se. întrepă­ peni, ne dezvăluie un scriitor talentat Florile cărbunelui. lositori societăţii noastre.
viştilor cu aparatul de represiune al- a parcurs drumul înţelegerii-, grăjda- trund.. şl se compleciează reciproc, reu­ care, printr-o muncă asiduă, va obţine Salutăm întoarcerea poeiei spre pro­ I. M. ' "
cedeele literaturii populare folosite cu
regimului burghezo-moşieresc, iar „Or­ r-ul Achim. Bacă pJină ta grevă,' AçhiiH şind să creeze o imagine amplă a. rea- realizări şi mai frumoase, succes in amplul său poem „Lumina PLEXIGLAS
lui August", publicat în anul 1953 în
fanii" şi „Mătuşa Pusa" ilustrează ' trăia izolai de ai săi,-în-tovărăşia:ani­ liţăţilor.. prezentate. Schiţa esie domi­ Ar „Almanahul iinerilor scriitori". DEŞEURI
Cumpără
momente din ceea ce ă urmat după malelor .pe care le îndrăgise mult, a- nată de personalitatea Ilenei lui Ius­ Versurile Anei Şoit sini închinate Mai puţin izbulile, lipsite de origi- I.I.S. CELULOIDUL
năliiate sau jără un mesaj distinct Bucureşti
singeroasa reprimare ă grevei. Dintre tunci cîiul jandarmii ii. baijocores'ij pe tin, femeie care a Simţit .din .plin viaţa . vieţii ,noi a minerilor Văii Jiului. Din ni se par versurile din „întrecere in­ str. 30 Decembrie nr. 54
tre pbet şt miner" şi „Cocorii cînd Telefon î 15.45.54.
cele dinţii atrag atenţia in primul rînd cei ucişi de jocul gloanţelor şi l îm- de cline a muncilorului în regimul • ele .se degajă optimism, dragoste pen­ alunecă spre sud", aceasta din urmă,
nedepăşind stadiul unei constatări sim­
„Rugăciunea" şi „Tăclilul". In „Rugă­ punsăturiie'tyaiiMeielbr, Ţoi azvîrle in burghezo-moşieresc, în sărăcia şi an\a- tru vremurile ce le trăim. Una. din ple : un miner pe care-l vede poeia
Seamănă cu tatăl său (?). De ce ră-
ciunea", pe im spaţiu destul de redus căruţă, ca. pe mişte buşteni, in sufletul . . rfil căruia mai găsesc un luminiş cei particularităţile de seamă ale poeziei mine mgindiirăiă poeia atunci cînd ii
pr-iveşie pe minerii ce irec pe drum,
ca întindere', cu economie de mijloace lui se prâduce o puternică zguduire ? (ţoi orfani a i . grevistului .Gali Irimie. Anei Şoii, este lirismul caid, jemini- nu aflăm din poezie.
«? 'V' \ y v ' / V W W v v ’A 'V V W V V V W „Dintf-bdăiâ, ¦Achiin ‘prlye'pé în toată alungaţi. .de acasă de. jandarmi şi pri­ iaiea. Iată un exemplu: Considerăm că scopul urmărit de
Casa regională a creaţiei populare prin
Cronică literară grozăvia sa rolul oë-t ftlâă aici, de ce păşiţi .în. cuptorul . de. , copt. pline al O, palmele acestea bătătorite, grefe, publicarea acesiei cărţi, a fost atins.
împreunate parcă pe veci cu stiilca dină, Ciiiionlor li s-a pus la dispoziţie o car­
artistice, tînărul scriitor izbuteşte să l se ceruse căruia. Toiul i se învălpiăşi ţemeil. Au uneori atîta înmlădiere-n ele, ie bună, care se citeşle cil plăcere.
redea atmosfera apăsătoare dinaintea In.mîngîierea calmă de linişti şi căldură. „Flăcări nestinse" esie o carie inslritc-
izbucnirii grevei. înaintea ochilor. Şt, ei, omul care se Tot aici .ne eşle înfăţişată ridicarea itvă, care cultivă tn inimile cititorilor
Poezii despre mineri s-au scris des­ respect peniru cei care şi-au vărsat
Personajele sini caracterizate prin ştia ăl mal blajin dintre blajini, omul la luptă împotriva jaiidanhilor, shigi tule. Aproape ioate S-au străduit să ne singele, pentru Statornicirea unei vieţi
gesturi scurie („obărul , tresări opriri- care tn viaţa lui nu tidichse barem ' plecate a te.patronilor, a femeilor, soţii transmită ceva din încleştarea mine­ însorite pe aceste meleaguri, dragoste
du-şi privirea pe feţele neclirîtite ale o dată mina să biciuiască un cal, . afe celor căzuţi sau ascunşi prin pă­ rului cu sttiica dură, nl4 înfăţişau pe peniru patria noastră liberă, pentru
minerilor şi făcu bătrînului ştaigăr un răcni atunci cu o voce pe care nici acesta la locul de muncă, cu mina pattid, peniru harnicii mineri ai Văii
semn din sprîncene să continue rugă­ durile din apropiere. . pe pichamer şi înnegrit de cărbune. Jiului.
ciunea“ / „cele patru umbrd ’de pe ga­ el nil şi-0 tmnâscuse; CU- vorbe pe
Lpcrafea care, încheie ciclul lui Iri­ Ana. Şoit ne prezintă minerul in chip - I. MĂGURĂ
care- niciodată n-ar ji bănuit că le mie Sţrţţuţ, ¦„Mătuşa .Paşa", ..pste de­ deosebit. Intr-un loc, poeia vorbeşte
poartă îii sttflki : ¦ ' ' dicată luptei erqţce a comiinişiilor de
— Staţi mişeilor / Nu-i¦ deajuns că după înăbuşirea grevei.
Schiţele .!şi. povestirile :lui ¦ Iriipie
•le,-a'ţi luaVtillviifarîţa,•, acum vă b¦a¦te¦t:i',şi joc.
de ei?
lerie ţineau tîrnăedpul intr-uri fel 'sem­ Şi scoţîiui cuţitul, 'Achiiji iăîe himii- Străuţ au şi califăţi de. reportaj. In despre palmele minerilor, care în cea­
nificativ" / „Paşii obărului răsunau sa: ' rite calfoi 'şi bitiuindii-i ti ‘go/il de la, . cele -mai .multe, .cajzuri, personajele şi surile de odihnă frăinintă clapele ar­
cadat purtîndu-1 spre ieşirea diri lotul criihăi. Nti1' mai bibiă ca él să. .întîmplările.. sini, luaie din realUdte, monicii („Palmele minerului"), aliă-
mină"), situaţiile se precipită pînă în ' fie b sirripiâ tuiéaiiâ îti 'mină jandar­ silit prezentate .fără ,participarea, imagi­ daiă despre ospitalitatea şi căldura
final cînd. „sirena de deasupra minei milor peÂifii' 'acopetirea nelegiuirii. In naţiei-, . Privite din, acest punct de ve­ sufletească a inunciiorutUi din subte­
scoale un fe! de oftat, care învioră fe­ Aehim se : trezise omul, tbvăraşul de dere, ele au şi o inconieslabi!ă valoare ran („Ospeţie de mineri" şi „In vizi­
ţele minerilor şi cîneVa scoâSé Un steag suferinţă ăl celbr căzilţi. De aceea, nu documentară„ .......................... tă"), despre modestia bălanului comu­
simţea loviturile jandarmilor, lovituri Vorbeam ,mai sus "despée capacitatea nist, jruniaş în întrecerea socialistă
şi inteligent, care ştie să abată aten­ Un ciOCafi câré-i rupea oîte o verigă iniinderea a .numai 3-^4 pagini. Aceas­ orînduirea noastră, cînd esie trimis să
’rob, supus“» a iui ji •destul de exigent. („Fraţii"). tea urnii. cioban devenii miner, conţine
Achim", se paré că esté piesă de In „Achim",. Irimie Sirăuţ -reuşeşte, Poate• iot lipsei >de exigenţă se daio- pasaje de. o vadevărată frumuseţe. Ci­