Page 52 - 1959-08
P. 52
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1445
mam
Contactele personale trebuie să ducă la slăbirea încordării
Comentarii pe marginea întîlnirilor N. S. Hruşclov-D. Eisenhower
Declaraţia ă rile mici vor avea numai de cîştigaf
iui A. Greenwood din îm b u n ătăţirea re la ţiilo r
MOSCOVA 14 (Agerpres) sovieto-am ericane
Construirea unei noi centrale Populaţia am R.F.G. se pronunţă TASS anunţă : Anthony Green MOSCOVA 14 (Agerpres). - Opi niază ziarul polonez „Dziennik Lu-
atomo-electrice în U. R. S . S. wood, fruntaş de seamă al parti nia publică mondială continuă să a- dowk“, pe calea spre un acord „există
îm potriva înzestrării dului laburist englez, membru corde o mare atenţie apropiatului încă multe piedici". „Totuşi, subliniază
MOSCOVA 14 ( Agerpres). — fa va pune în mişcare turboge- al parlamentului Marii Britanii, schimb de vizite între preşedintele ziarul, nu încape nici o îndoială că
TASS a n u n ţă: Pe fluviul Don nératoarele centralei. BnndesweiirniHi cu arme atomice vorbind la postul de televiziune Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., convorbirile directe dintre Uniunea So
a început construirea noii cen din Moscova, a salutat hotărârea N. S. Hruşciov, şi preşedintele S.U.A., vietică şi S.U.A. vor contribui la des
trate atomo-electrice experimen In momentul de faţă se ri BONN 14 (Agerpres). Ziarul înzestrării Bundeswehruiui cu lui ELsenhower, preşedintele D. Bisenhower. Presa ţărilor mici şi tinderea încordării internaţionale".
tale — industriale de la Voro- dică corpul principal al centra „Die Andere Zeitung“ relatează arme atomice, împotriva ampla-, S.U.A., de a vizita Uniunea ţărilor recent eliberate de sub jugul
nej, cu un reactor de tip apă- lei unde se vor monta reactorul că în rîndurile locuitorilor satu sării de bomba atomise în Ger Sovietică, şi a lui N. S. Hruş- colonial îşi exprimă marea satisfacţie Referindu-se la perspectivele apro
apă. Drept combustibil va servi şi 3 turbogeneratoare de cîte lui Grummersbach (lîngă Fran mania şi pentru crearea unei ciov, preşedintele Consiliului de în legătură cu acest schimb de vi piatului schimb de vizite dintre şefii
uraniul înnobilat; greutatea to 70.000 kw. Pentru reactor s-a kfurt pe Main) a fost efectuată zone de destindere a încordării Miniştri al U.R.S.S., de a vizita zite. guvernelor celor două mari puf&i,
tală a elementelor generatoare şi construit un cămin din beton din iniţiativa „Comitetului de în Europa centrală. ziarul polonez „Zolnlerz WoloscJ" a .
de căldură din uraniu, în reac armat cu ziduri groase de 3 me luptă al populaţiei ruraie împo Statele Unite. Nu este greu de înţeles, scrie zia rată că rezultatele întîlnirilor sovieto-
tor va ti de 44 tone, ceea ce va tri, ceea ce va asigura o protec triva înarmării atomice“, o an „Rezultatul acestei anchete, Greenwood, care se află în vi rul „An Nida“ din Beirut, că state americane la nivel înalt depind în mod
fi deajuns pentru funcţionarea ţie sigură a personalului de ex chetă care a arătat că majorita scrie ziarul, arată clar ce gîn- le din Asia şi Africa, îndeosebi ţă practic nu atît de noile propuneri ca
fără întreruperi a instalaţiei ploatare contra radiaţiilor radio tea covîrşitoare a populaţiei din deşte populaţia noastră. Totuşi zită în Uniunea Sovietică la in rile arabe şi ţările mici, vor avea' "mult re pot fi făcute de N. S. Hruşciov la
timp de 1 an şi jumătate. active. R.F.G. se pronunţă împotriva guvernul de la Bonn nu vrea să vitaţia grupului parlamentar al de cîştigat din îmbunătăţirea relaţii Washington, cît de atmosfera pe care
ţină seama de aceasta“. U.R.S.S., a vorbit la 13 august lor dintre Uniunea Sovietică şi S.U.A. o va crea partea americană pentru
Dirijarea tuturor proceselor Zona activă a reactorului cen în cadrul unui program al pos îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale aceste tratative. .
noii centrale atomo-electrice de tralei electrice va fi adăpostită Pentagonul se pronunfă pentru reluarea tului de televiziune din Mosco subliniază ziarul, va contribui la
3a Voronej se automatizează Ia într-un corp de oţel de mare experienfelor cu arma nucleară va. EI a declarat că este mulţu extinderea comerţului dintre ţări Intr-o convorbire cu ziariştii din
maximum şi se va înfăptui (ie rezistenţă cu diametrul de 3,8 mit de vizita pe care a făcut-o şi la sporirea ajutorului acordat Mexic, Milton Eisenhower, fratele pre
Ia un singur tablou de coman metri şi înălţimea de circa 12 WASHINGTON 14 ’ (Ager- asemenea în favoarea experien în U.R.S.S. Harold Macmillan şi ţărilor înapoiate din punct de ve şedintelui S.U.A., a declarat că „atît
dă. Schema tehnologică a pro metri. Acest corp este calculat pres). Ziarul „News“ din Was ţelor. Ministrul de război Neil în acelaşi'tim p a arătat că nu dere economic de către ţările socialiste. în Statele Unite d t şi Uniunea Sovie
pentru presiunea apei de 100 at hington scrie că „conducătorii Mc. Elroy consideră „de dorit“ treşte mari speranţe în vizita pe tică, există o deplină înţelegere a fap
ducţiei de energie electrică la mosfere. Pentagonului exercită presiuni reluarea experienţelor... Genera care o va face în Uniunea Sovie După părerea ziarului libian „Al tului că divergenţele internaţionale nu
asupra Casei Albe pentru a ob lii cer reluarea experienţelor a- tică Gaitskell, lider al partidu Libii", întîlnirea conducătorilor celor pot fi reglementate prin forţă şl
noua centrală se prezintă în fe Materialele referitoare la ex ţine reluarea experienţelor cu tornice pentru perfecţionarea ar lui laburist englez. două mari ţări va avea o mare însem că unica metodă de înlăturare a lor
ploatarea noii centrale atomo- arma nucleară dacă în urma tra mamentului tactic“. Potrivit spu nătate pentru popoarele mici, fiecare o constituie tratativele paşnice".
lul urm ător: Apa (agent ter electrice de Ia Voronej, care va selor ziarului, aceleaşi cercuri Vorbind despre vizita în Uni
fi racordată la sistemul energe tativelor care au intrat în pre se pronunţă de asemenea îm unea Sovietică, Anthony Green pas spre slăbirea încordării internaţio După cum sublinia Robert Wilis,
mic), care circulă prin zona ac tic unic al părţii europene a potriva „oricărei lichidări a ba wood a subliniat că asupra lui preşedintele Consiliului general al
U.R.S.S., vor contribui la sta zent în impas la Geneva nu se au produs o deosebită impresie nale trebuie să atragă după sine in Congresului sindicatelor britanice, chiar
tivă a reactorului la o presiu oamenii sovietici, „sentimentul şi „faptul că America a acceptat schim
bilirea celor mai eficiente căi va fi ajuns la un acord cu pri lor de demnitate şi încredere". tensificarea luptei împotriva colonia bul de vizite constituie o bună pre
ne de 100 de atmosfere, se în misă^ ’
de dezvoltare a construcţiei de vire Ia interzicerea controlată Greenwood şi-a exprimat spe lismului.
călzeşte aci la 275 grade. In ranţa că în viitor se va lărgi în O nouă fază
centrale atomice în Uniunea mod important schimbul de vi Nu aşteaptă nimeni ca în urma a-
generatorul de abur ea va ceda zite între reprezentanţii celor
Sovietică. două ţări. propiatelor întîiniri să aibă Ioc o re
o parte din căldura necesară
glementare complectă a tuturor pro
formării aburului util, iar aces-
blemelor litigioase. După cum subli
¦cwaie-
DIE WELT: Conducătorii trebuie să
P roteste îm p o triva a experienţelor. Comisia pentru zelor militare de pe teritorii ţină seama de voinţa maselor în politica
energia atpmică se pronunţă de străine". internafională
uneltirilor S ta te lo r U nite ¦GVS&S- HAMBURG 14 (Agerpres). cruri şi ne cramponăm de me- MONTEVIDEO 14 (Agerpres). M.
— Ziarul vest-german „Die todele acelei ere în care politi- Buzivski, corespondentul agenţiei TASS
BUENOS AIRES 14 (Ager- ţărilor din America Latină. De Opinia publică americană Welt“ publică sub semnătura lui oa era exclusiv o afacere a uno- relatează: Presa braziliană continuă să
pres). Politica Statelor Unite Hans Zehrer un articol a că- ra“. Analizînd evenimentele ac acorde o mare atenţie apropiatului
:are la conferinţa de la Santia monstraţia s-a încheiat cu un şi-a schimbat atitudinea fafă de U.R.S.S. rul temă este recunoaşterea roa- tuale, Zehrer a priceput că po- schimb de vizite dintre N. S. Hruşciov,
go a miniştrilor Afacerilor Ex miting în cadrul căruia vorbi delor pe care le poate da înţe- litica de pe poziţii de forţă este preşedintele Consiliului de Miniştri al
terne a celor 21 de ţări de pe legerea reciprocă şi contactul depăşită. Concluzia lui este că U.R.S.S. şi D. Eisenhoweri preşedintele
continentul american au procla torii au chemat la luptă pentru LONDRA 14 (Agerpres). Zia schimbat mult atitudinea faţă de direct între conducători şi între întrecerea între cele două siste- S.U.A. In comentariile lor, ziarele arată
mat principiul „neamestecului“, eliberarea de sub jugul imperia rul „Manchester Guardian“ a U.R.S.S. popoare. me trebuie să se desfăşoare pe necesitatea pentru toată ţările din A-
iar care în realitate caută să list. publicat la 13 august un articol tărîm paşnic, lupta trebuind să merica Latină şl pentru Brazilia in
folosească Organizaţia statelor al cunoscutului scriitor D. Bro- Autorul articolului subliniază Citind ca exemple vizita lui se poarte pentru cucerirea min- special, de a trage anumite concluzii
americane în scopul amestecului Opinia publică din celelalte gan, care s-a întors recent din că remarcabilele realizări ale Nixon în U.R.S.S. şi viitoarea ţilor oamenilor. „Pentru sovie- privind politica lor externă. Subliniind
in treburile interne ale ţărilor de ţări ale Americii Latine, protes Uniunii Sovietice au produs o vizită a lui N. S. Hruşciov în tioi, adevăraţii copii ai secolu- marea inseninătate a apropiatelor vi
pe acest continent, continuă să tează de asemenea cu hotărîre S.U.A. In acest articol se arată impresie puternică asupra mul S.LMA., autorul articolului îşi lui XX, acest lucru nu este ni- zite pentru slăbirea încordării interna
provoace proteste în rîndurile o- împotriva uneltirilor Statelor U- tor americani. „Opinia publică manifestă nedumerirea pentru mic nou, scrie Zehrer. Ei, scrie ţionale şi întărirea păcii intre popoare,
piniei publice din America La nite. că opinia publică americană şi-a americană, sicrie Brogan, a fost faptul că anumite cercuri vest- ziaristul vest-german, duc 5e ziarul „Diario de Noticias" arată că
tină. Aici âu loc adunări, mitin zguduită constatând competenţa europene, este vorba în special multă vreme acest gen de po- in prezent a început o nouă fază in po
guri şi demonstraţii în apăra -* sau chiar sup7rac••o¦mWnpn'eotme1niţcaif'nrR'tru-- de cele din Germania occidental litică şi datoresc succesele reali- litica internaţională.
rea Gub’ei şi a Venezuelei. Co siei în noul domeniu al rachete lă, „nu pot înţelege“ aceste me- zate pînă în prezent faptului că
misia pentru apărarea revoluţiei înrăutăţirea relaţiilor dintre lor“. tode noi folosite în politica in- au fost primii care 'au recunos- „Ca una din urmările pozitive ale
lin Cuba, creată în Argentina, R. F. Germană şi Anglia temaţională. Zehrer constată că cut-o Şi au aplicat-o în practi- acestei faze noi — scrie ziarul — tre
a ţinut o adunare generală spe- „europenii“, cum denumeşte el că“. In acest domeniu. Ocoi-
zială, care a condamnat cu ho- BONN 14 (Agerpres). (co posibil ca vizita în Anglia a lui Pentru mulţi americani, scrie aceste cercuri, nu vor să vadă dentul a rămas neputincios, buie să subliniem posibilitatea pentru
:ărîre scopurile conferinţei de la respondentul ziarului „Westfalis Adenauer să fie anulată“. el, „vechea semnificaţie a unor anumite clemente caracteristice
Santiago. Cei care au luat cu che Rundschau“ subliniază în- cuvinte ca „comuniştii“, „China Adoptarea unei metod^ noi popoarele ţărilor din America Latină de
lantul în cadrul adunării au ce tr-o ştire din Bonn că în ulti Diplomaţi englezi de la Bonn, Roşie“, dispare şi, în măsura în pentru perioada contemporană şi în politică, „impune con'âucăto- a deschide pieţe noi tn Răsărit, intru-
rut miniştrilor Afacerilor Exter mul timp s-au înrăutăţit din scrie în continuare coresponden care rni-am putut da seama1, a anume rdlul maselor de al că- rilor politici eforturi neînchipuit
ne să împiedice amestecul în tre nou relaţiile dintre R.F.G. şi An tul, atrag la rîndul lor atenţia şi dispărut pentru tînăra genera ror ouvînt conducătorii ţărilor de mari“, avertizează autorul d t, in prezent Statelor Unite ale Ame
burile Cubei. glia. asupra faptului că ziarele vest- ţie“. „Chicago Tribune“ şi zia trebuie să ţină seama. De ase- care ţine să sublinieze cît de rica le va fi greu să menţină in vi
germane care au strînse legături rul şi mai lipsit de răspundere menea, datorită distrugerilor pe necesare sînt însă aceste efor-
Tineretul chilian a organizat Amintind că Bonnul este ne cu guvernul şi presa oficială a — „Daily News“ — care folo care Ie poate provoca arma nu- furi. El atrage -atenţia că vizita goare interdicţiile care există, de fapt,
tn faţa ambasadei americane mulţumit din cauza faptului că partidului lui Adenauer, Uniunea sesc astfel de expresii pot să cleară, „forţa, ca mijloc politic, în America a lui N. S. Hruş- in domeniul relaţiilor cu ţările lagăru
lin Santiago, o demonstraţie în în ultimul timp presa engleză creştin democrată, au dezlănţuit jcngleze mult şi bine cu ele, o- a fost neutralizată“. ciov „înaripează fantezia mase- lui socialist". Organul Uniunii naţio
critică cu asprime politica gu luna trecută o campanie împo pinia publică americană este deja lor“ şi că „ea a trezit multe
$emn de protest împotriva ames vernului R.F. Germane şi în- triva lui Macmillan, primul mi- pregătită pentru noua orientare „Impovăraţi cu concepţiile is- speranţe“. In aceste condiţii, el nale a studenţilor „Metropolitana" scrie
deosebi pe Adenauer, corespon- nistru al Angliei, din cauză că diplomatică. torice ale secolului 'al XTX-lea, cere conducătorilor 'din Europa
tecului în treburile interne ale dentul scrie: „Din această cau- el se pronunţase pentru con- scrie autorul .articolului, noi nu de asemenea in articolul intitulat „re
ză, după cum se afirmă în cercu- vocarea unei conferinţe a şefilor putem înţelege aceste două !u-
rile competente de- Ia Bonn, este de guverne din Est şi Vest. laţiile comerciale cu Rusia“ că Brazilia
occidentală să înţeleagă semne nu poate să mai ignoreze existenţa ţă
La 15 august, oamenii mun O aniversare glorioasă nul şi mizeria. Numai în pri le noii epoci, „să aibă grijă să rilor lagărului socialist. ?A sosit
cii din R.P.D. Coreeană săr mul semestru al anului 1958, nu ajungă în situaţia acelor su timpul, subliniază la rîndul său săptă
bătoresc cea de-a 14-a aniver 64,6 Ia sută din numărul între pravieţuitori ai secolului XIX“ mânalul „Nuovos Rumos", de a termina
prinderilor industriale şi-au re caracterizaţi drept „foşti“ care 'cu faza tristă a politicii noastre ex
sare a eliberării Coreei de că dus sau şi-au încetat de tot întorc spatele noilor reailităţi şt terne".
activitatea. Producţia agricolă trăiesc în lumea trecutului.
tre glorioasa armată sovietică. constructori ai socialismului Aceeaşi dezvoltare rapidă a succes sarcinile revoluţiei teh din 1958 a fost cu 34 la sută
Se cUnosc condiţiile vitrege din R.P.D. Coreeană au obţi nice şi culturale în satele co mai mică decît în 1944. Numă Duminică 16 august 1959
nut victorii strălucite. Prevede cunoscut-o şi industria con reene. Transformarea structurii rul şomerilor se ridică azi la
pe care le-a întîmpinat poporul rile primului plan cincinal au structoare de maşini, care nu sociale la ţară a avut un efect 6.000.000, iar în urma mize Spectacole cinematografice
coreean în lupta sa pentru o fost îndeplinite numai în doi mai într-un singur an şi-a du stimulator asupra producţiei. In
viaţă mai bună, luptînd împo ani şi jumătate, fapt ce se res- blat producţia. In momentul de anul 1958, producţia globală riei maselor, bolile şi mortali DEVA: Fata din Kiev; Trenul mer. BARU MARE: S-a întîmpiat la Pen.
triva cotropitorilor japonezi, frînge puternic asupra întregii faţă, în R.P.D. Coreeană se fa agricolă a fost cu 1.300.000 to tatea au luat proporţii uriaşe, ge spre răsărit; HUNEDOARA; Ivan k ov; APOLODU DE S U S : Simfonia
apoi împotriva barbarei agre vieţi economice şi politice. brică camioane, motociclete, in ne mai mare decît în ultimii ani încurajat de capitaliştii ameri cel Groaznic; ALBA IULIA: Alarmă în Leningradului; ZLATNA : Marinarul în;
siuni americane. Poporul co stalaţii tehnice pentru indus ai dominaţiei coloniale japone cani, guvernul lisînmanist re m unţi; Cîntă Ives Montând ; O- drăgostit; BRAD : Favoritul 13; 1LIA t
reean a constituit o pildă de In cei 6 ani de după armis tria siderurgică şi chimică, a- ze. Suprafeţele irigate au cres primă chiar şi cele mai timide RAŞTIE : Mingea ; Rîndunica ; PE Fata cu chitara : SIAtERIA: Prima zi j
patriotism şi eroism fierbinte, tiţiu, industria coreeană a cu parate electrice şi radiofonice, cut de 7 ori, şi o mare parte TROŞANI : Amigo; Fata în ne SEBEŞ : Născuţi în furtună ; CALAN :
reuşind în urmă cu 11 ani să noscut o înflorire nemaiîntîlni- un număr mare de maşini a' a muncilor agricole au fost me manifestări democratice. gru ; TE1UŞ: Omul meu d ra g ; LO- Ivan cel Groaznic.
pună bazele trainice ăle statu tă în istoria sa. In această pe gricole şi altele. Pe baza dez canizate. NEA: Gelcaş; HAŢEG: Voluntarii;
lui oamenilor muncii, R.P.D. rioadă creşterea anuală a volu voltării industriei constructoa In aceste condiţii, poporului
Coreeană. El poate privi azi cu mului producţiei industriale a re de maşini, industria uşoară In obţinerea acestor rezulta R.P.D. Coreene îi revine sar A !D> H O
mîndrie legitimă Ia realizările fost în medie de 41,4 la sută, şi-a mărit producţia anuală de te un rol important l-a avut cina istorică de a lupta ca tru
ritm care s-a intensiiicat mereu 12,5 ori faţă de 1953. entuziasmul maselor muncitoa pele am-- icane să părăsească PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică popu 8,30 Clubul voioşiei; 9,45 Revista pre
sale. ajungînd azi la 75 la sută. Ce re conduse de Partidul Muncii Coreea de sud şi ca ţara să lară romînească; 8,15 „Patria slăvită sei străine; 10,00 Concert distractiv
le mai strălucite rezultate au Simultan cu industria centra din Coreea care a iniţiat nume fie reunificată în mod paşnic. — cîntec“ ; 9,00 Teatru la microfon pentru oamenii muncii aflaţi la odih
Viabilitatea regimului demo fost obţinute în dezvoltarea in lizată, în R.P.D. Coreeană s-a roase acţiuni patriotice, cum In această luptă, poporul co pentru copii; 10,35 Emisiune consa nă ; 12,30 Concert de estradă; 13,15
crat-popular din R.P.D. Core dustriei grele, care a fost a- dezvoltat o industrie locală este de pildă mişcarea „calu reean este larg sprijinit de toa crată decadei culturii din R.P.R.; 11,45 Cîntă orchestra de muzică populară
eană a fost dovedită de re lui zburător" pentru ridicarea te popoarele iubitoare de pace, „Sub steagul partidului — emisiune de radio: 14,30 Cine ştie, cîştigă; 15,30
loarte însemnată, care asigură productivităţii muncii prin ino de toţi oamenii progresişti din cîntece şi versuri; 13,10 De toate pen Solişti de muzică populară romînească
construirea rapidă a ţării în proape inexistentă înainte de utilizarea cea mai bună a re vaţii tehnice, mişcarea pentru lumea întreagă. tru to ţi; 14,00 Concert de muzică popu care au concertat peste hotare; 16,45
anii de după război. Poporul eliberare. Producţia şi industria surselor locale. lărgirea parcului de maşinî-u- lară romînească pentru oamenii muncii Vorbeşte Moscova!; 18,00 Muzică u-
nelte şi altele. Aceste mişcări, Poporul romîn, care în peri aflaţi ia odihnă ; 14,45 Solişti şi formaţii şoară imprimată pe discuri „Electre-
coreean a reuşit în scurt timp siderurgică depăşeşte azi de Ultimii 6 ani au însemnat o de mare însemnătate patrioti oada de după eliberare a sta sovietice interpretînd muzică romînească cord“ ; 19,15 Muzică uşoară ; 19,50 De
înflorire şi pentru agricultura că, au contribuit în bună mă bilit relaţii frăţeşti cu poporul de estradă; 16,40 Cîntă orchestra de cada culturii din R .P.R .; 22,00 Muzi
să-şi refacă ţara vindecînd toa- peste două ori nivelul anului coreeană. Pe cîmpiile ţării, sură la creşterea producţiei in coreean, care a fost alături de estradă radio, dirijor Sile Dinicu; 19,35 că de d a n s; 22,30 Muzică populară
unde în timpul războiului mi dustriale şi agricole, la îmbu el în anii grei ai agresiunii im Maeştri; cîntecuiui popular romîncsc; romînească; 23,10 Muzică de dans.
h rănile războiului, să sporeas 1949 şi de peste trei ori nive lioane de ţărani au apărat cu nătăţirea condiţiilor de trai a perialiste şi în anii glorioşi de 20,00 Teatru la microfon; „Nopţi de
vitejie cuceririle regimului de populaţiei, au educat şi au înflorire economică şi cultura august“ ; 21,45 Muzică de dans. BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00:
că simţitor producţia industria lul perioadei dinainte de elibe mocrat, azi se întind gospodarii crescut oameni noi, au avut un 19,30; 22,00; 23,52 (programul I)
uriaşe care culeg recolte mai efect stimulator asupra dezvol lă, sprijină azi ou aceeaşi sim PROGRAMUL I I : 7,00 Răsună cîn- 7,50; 14,00--21,C0; 23,00 (orogramul
lă şi agricolă, iar în unele ra rare. Industria energetică avînd bogate decît orieînd. tării conştiinţei socialiste. patie lupta dreaptă a poporu tecu! şi jocul pe meleagurile patriei; II).
lui coreean. In ziua celei de-a
muri ale economiei chiar să de o importanţă deosebită în con In urma desfiinţării domina Succesele obţinute de poporul 14-a aniversări a eliberării Co
ţiei moşierilor japonezi şi com- din R.P.D. Coreeană devin şi reei, poporul romîn urează noi
păşească nivelul producţiei an strucţia socialistă a ţării se a- pradori, s-au lichidat metodele mai evidente dacă aruncăm o succese eroicului popor coreean
primitive de muncă. In întrea privire asupra situaţiei din te pe calea glorioasă a construirii
tebelice. Pe baza acestor rezul flă în centrul atenţiei poporu ga agricultură a R.P.D. Co ritoriile coreene la sud de pa
reene s-au stabilit reiaţii de ralela 38. In Coreea de sud la socialismului pentru pace şi
tate a devenit posibilă elabora lui. Au fost puse în funcţie hi producţie socialiste şi ţărăni fiecare pas.se manifestă decli- reunificarea paşnică a patriei
rea unui plan de perspectivă. drocentralele pentru aprovizio mea coreeană s-a eliberat de sale.
orice fel de exploatare. In ulti
In 1957 oamenii muncii din narea industriei cu energie e- mii ani au fost îndeplinite cu -v a
R.P.D. Coreeană au început iectrică şi numeroase centrale
lupta pentru îndeplinirea pri electrice mici şi medii pentru Timpul probabil în regiunea noastră
mului plan cincinal care are nevoile locale. Numai capaci
ca principal obiectiv dezvolta tatea centralelor electrice în Pentru ziua de 15 august, vreme cuprinsă între 14 şi 18 grade, iar ziua
rea industriei, transformarea curs de construcţie depăşeşte cu instabilă, cu cerul schimbător, mai între 23 şi 28 grade.
socialistă a agriculturii şi îm mult capacitatea termo şi hi mult noros. Vînt slab din sectorul su
bunătăţirea condiţiilor de trai drocentralelor construite în dic. Ploi sub formă de averse. Tempe Pentru următoarele 3 zile vreme
ale întregului popor. cursul celor 30 de ani de ocu ratura uşor variabilă, noaptea va ii instabilă, temperatura în uşoară scă
paţie japoneză. dere.
In această luptă, harnicii
. „AVn-y w v /'Va AaA , / w *-
Redacţia* şi "administraţia ziaru iu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai'1 -