Page 54 - 1959-08

Pag. 2
Un mare nod hidraulic în pustiu
Intr-una din regiunile nepopulate de Prin crearea nodului hidraulic de la
pe cursul riulul Sîr-Darla s-a terminat Ceardara se vor putea valorifica pînă
construirea unei aşezări cu 800 de la 500.000 ha de pămînturl înţelenlte
case pentru constructorii nodului hi­ din Kazahstan şl Uzbekistan şi se vor
draulic Ceardara, — una din cele mai
mari construcţii hidrotehnice din Asia
Centrală sovietică..
In cadrul complexului nodului hi­
draulic Ceardara se va construi un
baraj înalt de 32 m. cu ajutorul că­
ruia va fl format un lac de acumu­
lare avînd lungimea de 60 km. şl lă­
ţimea de 30 km. Miliardele de •metri
cubi de apă din acest lac artificial vor Uzbekistan şl Kazahstan.
alimenta ramificatul sistem de irigaţie
care urmează să se construiască în
inima Stepei Flămînde — un pustiu
imens de sute de mii de hectare de
pămînturl fertile, dar extrem de sece­
toase. '
Apele lacului de acumulare Ceardara
revărsîndu-se, vor ajunge pînă la vasta
depresiune Arna-Sai, care se întinde în
adîncul pustiului Kîzîl-Kum. Pentru a
preîntîmpina pătrunderea apel în a-
ceastă depresiune, aici se va construi
un dig lung de 7 km.
O nouă meiodă de operaţie a hipofizei
ha clinica chirurgicală nr. 1
din Praga, condusă de proî.
'Joseph Pavrovsky se aplică cu
succes o nouă metodă de opera­
ţie a hipofizei, care, după oum
se ştie influenţează asupra dez­
voltării tumorilor maligne, în
special, asupra dezvoltării can­
cerului glandelor mamaie şi al
prostatei.
Prin extirparea hipofizei, me­
dicina modernă prelungeşte via­
ţa bolnavului şi îi uşurează su­
ferinţele. Această operaţie grea,
Descoperirea scheletului unui mamut
1 In judeţul Gansian, provincia Şertsi,
ă fost descoperit scheletul unui mamut
uriaş, a cărui lungime se presupune a
fi fost de aproximativ 7 m şi înălţimea
•de 4,88 m, adică cu 61 cm. mai înalt
decît mamutul al cărui schelet se păs­
trează la British Muzeiun. Un colţ al
mamutului este lung de 2,80 m şi
cîntăreşte peste 100 kilograme.
Ţinînd seama de structura, geologică
a solului în care s-au găsit oasele ma­ lucrărilor de construire a barajului de
DIN TOATE
Operaţie de inimă
O fetiţă de 6 ani şi jumătate
fuclndu-se cu alţi copii s-a în­
ţepat cu un ac al cărui vîrf i
s-a rupt în stern. De aici frag­
mentul de ac în lungime de 2
centimetri a ajuns la inimă.
O primă operaţie nu a reuşit
să scoată acul. Doi medici au
făcut o nouă operaţie. De data
aceasta intervenţia a fost făcută
pe inimă fără să se întrerupă
circulaţia. Timp de mai multe
zile unul dintre aceşti doi me­
dici făcuse încercări să desco­
pere cu degetele, ţinînd ochii în­
chişi, ace înfipte în organe
moarte.
După 90 minute de eforturi,
radioscopii şi cercetări, acul a
fost găsit şi, printr-o incizie,
scos afară.
Schelet din veacul
XVÎP.ea î. e. n.
Recent a fost făcută o intere­ anterior pentru care era necesar
santă descoperire arheologică. ca pe pămînt să se întindă un
Elevii unei şcoli cehoslovace de cablu pentru a se crea un cîmp
zidari au descoperit în timpul electromagnetic. In acest caz a-
lucrărilor lor un mormînt conţi- paratura de măsurat şi înregis­
nînd un schelet uman. Specia­ trare' era amplasată într-un eli­
liştii l-au identificat ca aparţi- copter sau avion.
nînd secolului al XVII-lea î.e.n. Datorită noului aparat, nu mai
Lîngă aceste oseminte tinerii zi- j este necesar să se întindă un ca­
putea alimenta cu apă 4.000.000 ha. de
păşune.
Nodul hidraulic de la Ceardara va
alimenta cu apă nu numai canalele de
irigaţie, ci şl turbinele hidrocentralei
care se va construi în corpul barajului.
La rîndul el, hidrocentrala va furniza
energie electrică oraşelor şl satelor din
In prezent, în regiunea şantierului
de construcţie se fac pregătiri în ve­
derea construirii unei linii ferate prin
Stepa Flămîndă.
Toate construcţiile hidrotehnice de pe
Sîr-Darjji şi de pe lîngă depresiunea
Arna-Sai se vor termina în cursul
septenaiului. Noile întinderi din pustiu
se vor transforma în cîmpurl de bum­
bac, podgorii şl plantaţii de citrice.
In Stepa Flămîndă va lua fiinţă o
nouă vastă regiune cucerită de omul
sovietic.
însoţită de hemoragie la creier,
durează cîteva ore.
Metoda profesorului Pavrovsky
constă în introducerea în orice
parte a creierului, cu ajutorul u-
nui instrument chirurgical spe­
cial, a unui grăunte de aur ra­
dioactiv oare distruge funcţiile
hipofizei. Toate operaţiile execu­
tate pînă în prezent după meto­
da profesorului Pavrovsky, care
durează în medie aproximativ 45
de minute, au reuşit.
mutului, se presupune că el a fost a-
dus acolo de apele provenite din inun­
daţii cu un milion de ani în urmă.
Au fost scoase din pămînt craniul,
colţii, molarii, vertebrele din’ şira spi­
nării, coastele, claviculele şi oasele
brahiale.
Mamutul a fost descoperit Ia o adîn-
cime de peste 20 de metri în timpul
pe rîui Veihe.
CITE CEVA
dări au observat diferite obiecte,
printre care o sabie de bronz,
ş. a.
Statui antice
Nişte lucrători din Pireu, In
cursul unor lucrări au descope­
rit recent două statui de bronz
de o mare valoare. Una repre­
zintă pe Minerva, iar cealaltă pe
Artemis. Peste cîteva zile, în a-
celaşi loc, aceiaşi lucrători au
scos la lumina zilei două capo­
dopere ale statuarului antic.
nou aparat pentru prospectarea
din aer a subsolului
Un grup de oameni de ştiinţă
de la Institutul de tehnică a ma­
şinilor şi de automatică din
Lvov a realizat un nou aparat
pentru prospectarea subsolului
din aer.
Noul aparat, care funcţionea­
ză după metoda inducţiei, este
superior prototipurilor realizate
ŞTIAU CA..,
• Primele cercetări în
l ţara noastră asupra Mării
t Negre au fost făcute de
L dr. Gr. Antipa, care in
l 1895 face ocolul mării, a-
[¦ duclnd un foarte intere-
L sânt material de studiu? jj
L ° Lungimea maximă a ]
l Mării Negre este de 982 ^
L km., suprafaţa luciului de -}
t apă măsoară 413.388 , km. I
jr pătraţi, adîncimea medie
l este de 1.000 m., iar cea
maximă de 2.246 m. ?
[. " Nu sînt rare iernile
L cînd apa mării este Inghe-
l ţaţă pînă la orizont, în
t timp ce vara temperatura
¦ apei se poate ridica la
24—26 grade C. ?
• In Marea Neagră se
l prind pînă la 150.000 de
delfini anual, folosindu-se
[ atît plase' speciale, cit şi
t arme de foc?
I ° Rezerva de delfini din
j- Marea Neagră este evalua-
[ tă la 30.000.000 kg.?
!T ° In 1770, chimistul en-
l glez Priestley a constatat
cel dinţii duşmănia dintre
c. cauci.uc .şi .creion, sau mai. 1^
r bine zis dintre cauciuc şi ~]
[ urma lăsată pe hîrtie, des- I
> Coperind astfel „radiera"?.. -)
. ° Din 10— 15 hidrocar- ^
¦ buri naturale chimiştii pot •)
1 prepara în prezent peste 1
¦ 200.000 de chimicale corn- -j
plexe ? J Ştiinţe a descoperit recent în apropie-
Laborator aerian
Un avion „ IL -12“, care zboa­
ră la mare înălţime, a străpuns
masa albă a unor nori cumulus.
Este laboratorul aerian al Obser­
vatorului aerologic central din
Moscova. In cabina, maşinei, cîţi-
va lucrători ştiinţifici ai labora­
torului supraveghează o serie de
dispozitive speciale.
O laborantă ia o probă de
aer, măsoară cu precizie tempe­
ratura şi cantitatea de apă con­
ţinută de nor. Din voinţa omu­
lui acest nor trebuie să se trans­
forme în ploaie. Inginerul me­
teorolog conectează instalaţia.
După anumite experienţe, din
— s is m --------------------- ---- pitaţiile provocate pe cale arti­
blu pe pămînt deoarece cîmpul
electromagnetic este creat de un
dispozitiv special din avion.
Oamenii de ştiinţă din Lvov
sînt de părere că noul aparat
realizat de ei va putea fi folosit
larg la prospectarea din avion
a zăcămintelor de minereuri u-
tile şi la întocmirea hărţilor geo­
logice. Gu ajutorul noului aparat
vor putea fi cercetate într-o pe­
rioadă scurtă de timp mari în­
tinderi de pămînt şi vor putea
fi stabilite regiuniie bogate în
minereuri în locurile greu acce­
sibile pentru geologi.
Noul aparat este supus în pre­
zent încercărilor de laborator.
Casa de odihnă
„Gheorghi Dimi­
trov" din R.D.G.,
care pînă in 1945
a !ost una din vi­
lele cele mai lu­
xoase ale bogătaşi­
lor, azi este pusă
la dispoziţia oa­
menilor muncii. Ei
vin aici să-şl pe­
treacă zilele de o-
dihnă.
w m au s Mrju n Nr. 1446
-SO.
electronică pentru
industria chimică
Inginerii de la filiala ucrai­ trolează gradul de solicitare a
neană a Institutului de automa­ aparatelor, consumul tuturor fe­
tică din oraşul Lisiceansk au re­ lurilor de materii prime. Dispe­ In institutul su­
perior de psiholo­
alizat o maşină universală pen­ cerul poate citi datele obţinute gie din Magdeburg,
studenţii au posi-
tru înregistrarea cifrică a indici­ direct de pe o foaie de hîrtie, în biliiăţi de \tsludiu
ştiinţific cu ajuto­
lor cantitativi în orice întreprin­ timp ce în mod obişnuit o ase­ rul celor mai mo­
derne aparate.
dere a industriei chimice. menea muncă este îndeplinită de
IN FOTO: Di­
Aparatul, oare a fost denumit 10 oameni, iâr informaţiile se plomatul Physiker
Poppel făcind o
„informatorul automat“, este de pot căpăta abia a treia zi. experienţă In labo­
ratorul institutului.
fapt o mică maşină electronică Noua maşină electronică per­
oare poate fi instalată pe masa mite dispecerului să urmărească
dispecerului. In 20 de minute întregul proces tehnologic şi să
maşină, care este deservită de intervină în mod operativ în
un singur om, adună datele din- producţie.
tr-un combinat întreg. Ea con-
-m -
Beton plastic din furfurol
La fabricile de hidroliză din perior tuturor celorlalte mărci C e a m ai m a re g răd in a
Uzbekistan s-a obţinut din de­ de beton folosite în construcţia
şeuri de bumbac noul compus de irigaţii. b o ta n ic ă din lu m e
furfuroMo „Fa“ — un excelent
material pentru construcţiile hi­ Betonul din furfurol vâ fi fo­ Grădina botanică principală a In dendrariul grădinii, care
draulice de pe rîurile de munte losit pe scară largă la fâţuirea Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. ocupă o suprafaţă de 70 ha., au
cil curs repede. canalelor în vederea combaterii — una din cele mai mari gră­ fost sădite 1.800 de soiuri de
infiltraţiilor. In prezent oamenii dini de acest gen din lume — copaci şi arbuşti, iar pe parcela
Rezistenţa betonului plastio de ştiinţă lucrează la elaborarea a fost deschisă pentru public. grădinii rezervate înfloririi ne­
produs din acest compus în a- unei reţete speciale pentru obţi­ Grădina ocupă o suprafaţă de întrerupte plantele formează un
mestec cu nisip şi pietriş se ri­ nerea unor tencuieli impermeabi­ 360 ha., In vecinătatea Expozi­ original „conveier" care funcţio­
dică la 400 kg. pe centimentru ţiei realizărilor economiei naţio­ nează Incepînd din primele zile
pătrat de 10 ori mai mare de­ le de beton. nale a U.R.S.S. Aici se cultivă ale primăverii şi pînă dau în­
cît la betonul din ciment. Noul peste 400.000 de plante aduse gheţurile.
beton nu este supus acţiunii După părerea specialiştilor uz­ din întreaga lume. In sera gră­
distrugătoare a sărurilor, este dinii botanice — una din cele Pe o suprafaţă de 25 hă. a
impermeabil şi rezistent la ger, beci, în viitorul apropiat betonul mai mari din Europa — s-a secţiei jjFlora naturală" cresc
ceea ce de asemenea îl face su- strîns o bogată colecţie de 2.500 3.000 de soluri de plante alimen­
plastio din furfurol va putea fi de soiuri şi varietăţi de plante tare, furajere, tehnice, melifere,
subtropicale şi tropicale, Intre medicinale şi alte plante sălba­
folosit şi la fixarea dunelor mo­ care, arborele de cacao, un nu­ ticei
făr uriaş, arborele de pline, eu­
bile de nisip din deşerturi. calipţi de Australia etc. La grădina botanică se fac
cercetări în diferite ramuri ale
D esco p erirea urnii oraş p re is to ric ştiinţei botanice — biochimie, fi­
Oamenii de ştiinţă din R. P. Ungară rea localităţii Suto, din judeţul Koma.
desfăşoară o activitate susţinută în ve­ rom (nord-estul Ungariei), o vastă a-
derea cunoaşterii şi cercetării temeinice şezare datînd din timpul epocii de
a culturii materiale a populaţiilor caro broriz.
au trăit în această ţară. Printre numeroasele vestigii descope­
Un colectiv de arheologi care lucrea­ rite în locul acestui oraş se numără
ză în cadrul Academiei Ungare de cinci cuptoare de copt pîine cu o ve­
chime de aproximativ 4.000 de ani şi
, avînd o greutate de aproape 200 kg.
Aceste cuptoare, făcute din bronz, vor
fi expuse în cadrul muzeului centrului
carbonifer Dorog.
avion îşi iau zborul cîteva bu­ ziologie, selecţie şi protecţia
căţele mici de „gheaţă uscată“, plantelor. Grădina expediază a-
care în contact cu norii se tran­ nual instituţiilor ştiinţifice, gos­
sformă în cristali şi apoi în podăriilor experimentale, şcoli­
fulgi de zăpadă. Căzînd pe pă­ lor şi diferiţilor amatori aproxi­
mînt, fulgii se topesc şi se tran­ mativ 30.000 mostre de semin­
sformă în picături de ploaie. ţe. Aproximativ 3.000 de mostre
se expediază In străinătate.
Colaboratorii laboratorului ae­
rian observă şi fixează pe pe­ Grădina botanică a Academiei
liculă toate modificările suferite de Ştiinţe a U.R.S.S. întreţine
de nor. Datele obţinute de ei a- legături cu 141 instituţii bota­
jută pe oamenii de ştiinţă să nice din 69 de ţări.
studieze procesele care au loc IN FOTO : Una din sălile
Combinatului textil din Phe­
în atnşosfera terestră, să supună nian (R.P.D. Coreeană).
forţele naturii omului. Nu este
departe ziua cînd agricultura va
putea să folosească larg preci­
ficială.
Un chirurg o ®©
de K. PROIMIN
Nu există, desigur, muncă copac I Iar acest copac are 10 uă soiuri de plante. toată această chirurgie din do­
meniul selecţiei înţelegi cum
mai migăloasă decit cea a se- trunchiuri. Intr-adevăr o mi­ A doua metodă este denumi­ s-a dezvoltat pomul din faţa
casei lui F. Zorin, pomul s-a
lecţionarului, mai ales dacă el nune. tă altoirea longitudinală. De obţinut prin metoda altoirii
longitudinale. Trunchiul lui es­
caută să obţină noi soiuri de Dar minunea nu constă In astă dată se iau două plante te format din zeci de diferite
portaltoiuri — cu frunze veş­
plante perene. Pentru a obţine aceasta, ci în faptul că pomi- anuale, de pildă, un lămîi săl­ nic verzi, cu frunze semiveşnic
verzi şi cu frunze căzătoare.
de pildă, un nou soi de măr cultorul s-a gîndit să schimbe batic şi un lămîi cultivat. Acesta este un original pom-
grădinu.
sau păr, de piersic sau cais, natura plantei fără să iroseas­ Trunchiurile lor se taie în lung
Ce posibilităţi deschide po-
de portocal sau lăinîi, sînt ne­ că pentru aceasta zeci de ani, pînă la coroană, iar apoi jumă­ mul-grădină pentru selecţio­
nări ? In coroana acestui pom
cesari uneori zeci de ani. Clte- obţinînd rezultatele dorite In­ tatea lămiiului sălbatic se ali­ pot creşte cîteva fructe, care
vor fi alimentate de rădăcinile
odată nu ajunge o viaţă de om tr-un răstimp mult mai scurt. peşte cu jumătatea lămî- unei plante, de crengile şi frun­
zele altei plante, iar poleniza­
pentru a obţine rezultatele pe Selecţionarea plantelor prin iului cultivat, se leagă rea florilor se va face de a
treia plantă, cu totul deosebi­
care conta selecţionarul atunci altoire este denumită hibridare strîns cu o bandă de liber tă. Fructul va primi toate a-
cestea, ca să spunem aşa, fără
clnd a început o experienţă. vegetativă. Există şi hibrida­ de tei topit, se unge cu clei a se deplasa, într-un singur
an!
Toate acestea mi le-a spus rea pe cale sexuală, cînd puiul fiert şi se sădeşte în pămînt.
Pomul-grădină oferă posibi­
cunoscutul selecţionar din Ku­ de plantă se obţine cu ajuta­ In anul următor pe copăcelul litatea de a se aplica conco­
mitent şi metoda vegetativă, şi
ban, Fedor Zorin. tul polenului ce se depune pe obţinut pe această cale apar metoda sexuală de hibridare.
Coroana pomului-grădină din
Stăm de vorbă în căsuţa lui floarea respectivă de la floa­ lăstari. Dar pentru a obţine un faţa casei lui Zorin este alcă­
tuită din crengile a 20 de so­
(. — „laboratorul", cum li spune rea unui alt soi de plantă. Cele nou. soi de lămîi. trebuie men­ iuri diferite de citrice. Poleni-
zind floarea unei citrice cu po­
Zorin. Prin cele trei ferestre două metode de hibridare nu ţinuţi numai acei lăstari care lenul altei flori, selecţionarul,
cu ajutorul altoirii, poate dă
ale camerei care dau In grădi­ mai sînt de mult noi. Noi sînt au crescut pe locul de îmbina­ transplanteze fructul, de pe ra-
mura-mamă pe ramura unui al
nă se văd coroanele veşnic numai metodele de altoire ela­ re a celor două jumătăţi de treilea soi. Intr-adevăr, aici
variaţiile sînt nelimitate!
verzi ale portocalilor şi man­ borate de Miciurin şi de disci­ trunchiuri, adică acolo unde
Astfel, mintea ageră a oa­
darinilor, lămîilor şi altor cul­ polii lui, printre care se află s-a format crestătura. menilor de ştiinţă supune na­
tura, forţind-o să slujească o-
turi sudice iubitoare de căl­ şi F. Zorin, candidat în ştiin­ Mai există o metodă, denu­ mului.
dură. ţe agricole. Aceste metode pot mită altoirea prin bifurcaţie.
— Da, nu-i vine uşor să fi numite pe bună dreptate Principiul ei este acelaşi ca ta
aştepte rezultatele experienţe­ metode chirurgicale. Se cunosc alteirea longitudinală, diferen­
lor nici selecţionarului şi nici cîteva asemenea metode. ţa constă doar în faptul că se
aceluia care ar putea beneficia lată una din ele — altoirea alege un trunchi bifurcat, în a-
clndva de ele — pomiculiornl cu muguri. Se iau doi muguri ceastâ bifurcare se introduce
— continuă Zorin discuţia în­ de diferite soiuri, se taie In trunchiul celeilalte plante care
cepută. lung, iar apoi cele două jumă­ se retează din două părţi, apoi
Ieşim din casă. La vreo cinci tăţi diferite se unesc la un loc se leagă strîns.
metri de cerdac creşte un co­ şi se introduc sub scoarţa co­ Există şi alte metode, prin­
pac cu totul neobişnuit. Dacă pacului, formind un ochi. Nil tre care metoda altoirii în inel,
te uiţi In jos vezi zece tulpini este necesar ca măgurele să clnd scoarţa copacului tăiată
diferite care se ridică din pă­ fie desprins de pe creangă, es­ în forma unui inel se aşează
mînt şi abia mai sils ele cresc te suficient să se taie în ju­ pe alt trunchi de pe care s-a
împreună, formind un singur mătate şi în acest loc să se înlăturat scoarţa. In acest caz,
trunchi. alipească jumătatea de mugur după un an, clnd scoarţa a a-
— Aici sînt 20 de soiuri de a celuilalt soi. Cresclnd lao­ derat bine, partea superioară
culturi citrice selecţionate spe­ laltă, mugurii dau un lăstar a copacului de lingă suprafaţa
cial — explică Zorin. comun, flori şi fructe care îm­ inelului se taie.
20 de soiuri pe un singur bină în ele calilălile celor do­ După ce iei cunoştinţă dc