Page 55 - 1959-08

N f. Î446 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

P E V A L E A -~~ Un artist amato
r~ ~ § E B E A U U J I
VasIIe T!rziu face parte din corul iul era tot atît de greu. Ce putea cîş-

^ Frumoaiă e Valea Sebeşului, casnice. Numai în comuna Săs- bărbătesc al clubului „11 Iunie" din tiga un copil pe vremea capitaliştilor?

l cu munţi îmbrăcaţi în păduri ciori, de exemplu, au fost con- ) Călan. Nu se deosebeşte cu nimic de Vasiie nu-şi putea da scama de ce

(; de brazi şi poeni, cu pante do- struite în ultimii ani peste 301 ceilalţi corişti. Ceva totuşi te îndeamnă muncitorii care mergeau in fiecare di­

l moale sau prăpăstioase, cu ape de case noi. Tot în această co- 3 să te apropii de acest om, să stai de mineaţă spre uzină erau aşa de poso­

t cînd clocotitoare, oînd rnurmu- mimă, cu satele aparţinătoare ) vorbă cu el, să-I cunoşti. După cîte se moriţi.

L rînd tainic în umbra răcoroasă (Sebeşel, Găpîlna, Laz), num â-) pare este cel mal în vîrstă membru al Intr-o zi, în toamna anului 1912 fra­

(_ a pădurilor, cu oameni harnici rul aparatelor de radio a eres- 1 corului din C ălan: are 58 de ani. Ex­ tele mai tnare l-a anunţat pe Vasiie

l şi iscusui. cut după electrificarea satelor } plicaţia dragostei de a cînta, o afli să se pregătească pentru a merge la

t Ga oriunde în ţara noastră, de la 50 ia 200. -j chiar de la e l : uzitlă. Şi s-a dus. După patru ani de

^ şi pe Valea Sebeşului în trecut, Electrificarea comunei S ă s - )‘- " A / v U l i l u U l Cyc i — îmi place să cînt, căci am şi de ucehide, s-a calificat în meseria de
yl p o V C i 1 v_/ c i U U L / L / y U L U l 1 1 1 l / l O O L4 t 1 i UI 1 1 \ S l V -1 C 4 0 J

l oamenii au fost asupriţi şi igno- ciori şi a satelor Sebeşel şi } ca. Păi ştii dumneata cum era odată ?... turnător. Cum a învăţat-o numai ei

(. raţi. Alături de huzurul celor Laz, punctele sanitare, casele^ ...Şi de la el am aflat povestea vieţii ştie. Bătăi, foame, mizerie...

t avuţi, şi-au pus de naşteri, c.ăă- ^) sale. la t-o : La Nadrag n-a stat prea mult.
jC- aici pecetea mi- minele culturale) ...Nadrag, anul 1912. Peste puţină — Cînd aveau nevoie de oameni, fe

[ zeria, analfabe- de toată frumu-1 vreme, Vasiie avea să împlinească 12 angajau imediat, iar cînd vedeau că

L tismul şi poli- seţea, dotate c u } ani şi se gîndea că a sosit momentul nu mai au la ce te pune, te dădeau

i- le sociale. Pe cinematografe — să nu mai şadă pe capul bunicii, să-l afară, povesteşte Vasiie Tîrziu. imi a-

j2atunci calea spre Ca cele din ¦] ţină cu mîncare. Şi aşa bunica se chi- duc aminte că într-un timp am stat

l învăţătură Şşi asistenţă me- Săsciori şi Sebeşel — sau că- ) nuise destui cu el şi cti ceilalţi trei patru luni fără să am de lucru.

C. dicală. era deschisă numai minele în curs de construcţie, 1 fraţi ai săi care rămăseseră orfani. Am mai lucrat la Călan ticnp de opt

[• pentru bogătani. Plutaşii de pe ca cele din Loman şi Găpîlna, ^ Er'- drept că Unul dintre ei intrase la ani, Am venit aici pentru a doua oară

L Valea Sebeşului munceau în bibliotecile săteşti cit şi coope--j uzină tot la vîrsta de 12 ani, dar tra- în anul 1946. De atunci am lucrat însă

r condiţii grele. Apele reci ale rativizarea unor comune şi s ä te ) Lupeni... Noul V v A A lW altfel. Nti mai aveam în gînd teama
rîului pătrundeau pînă în mă- ca Loman, Şugag, Găpîlna,"} funicular şi coşul că nu voi avea de lucru şi voi fi pus
Oameni ai zilelor noastre din nou pe drumuri. Puterea populară,
Odin curtea uzinei partidul, ne-au creat o viaţă omenească,
PREŞEDINTELE GOSPODĂRIEI demnă.
unde a avut loc
L putea fi vorba. Nici orescăto- înaltă modul de viaţă şi de gîn- ) greva din 1929.,. Acum slnt şei de echipă la secţia
Cărămizile de la baza coşului turnătorie, sortimentul radiatoare. Am
[ rii de animale, în majoritatea dire al oamenilor de pe aceste} păstrează urmele gloanţelor Colectiva din Miercurea s-a rii se pling că n-au destul fu­ podăria, fondul de bază a a- cinci băieţi în echipă. Ne străduim să
care demască şi acuză pe depăşim în fiecare iurtă pianul de pro­
l lor, nu o duceau mai bine. meleaguri. 0 înfiinţat cu aproape 9 ani în raj, răsadurile pentru grădină juns la peste 350.000 lei. Va­ ducţie, să realizăm economii. Dar şl
cîştig. Luna trecută, de pildă, am pri­
C. Dar 23 August 1944 şi ma- Lichidarea analfabetismului} monstruoşii ucigaşi,________ urmă. S-au adunat laolaltă 71 sînt încă nepregătite şi clte loarea zilei-muncă a crescut şi mit un salariu de 1.300 lei. Planul a
fost depăşit cu cca. 30 la sută. Facem
rile prefaceri sociale Gare au şi crearea condiţiilor pentru în -) Lucrările de zidărie de familii de romîni şi saşi ho- altele. Pînă să te desmeticeşti, ea. In anul I956, iarna, se des­ economii la mangal, ctiie de turnăto­
au fost terminate rie, grafit şi fontă lichidă.
c urmat după această dată în văţătură au deschis gustul oa- tărînd să-şi lucreze în comun ziua a şi zburat. Şi noaptea e chid în gospodărie cursuri a-
In primăvara acestui an, Comunistul Vasiie Tîrziu a mai vor­
t ţara noastră, au adus schim- menilor pentru citit şi a stimu- -j cînd s-a zbicit mai bine pămîn- cele 140 ha. teren de care dis­ mică, atlt de mică incit nu ştii grozootehnice. Ioan Tăuşan bit şi deSpre faptul că echipa pe care
tul, cetăţenii din satul Sulighe- o conduce s-a angajat ca în ziua de
[ bări_însemnate şl în viaţa oa- lat activitatea culturală în sa-) te, raionul Ilia, au deschis în puneau. cum s-o împărţi, între oleacă pleacă şi el la o şcoală pentru 22 august să lucreze în contul lunii
marginea satului un adevărat septembrie; aceasta în cinstea marii
^ menilor de pe Valea Sebeşului, tele de munter Numărul abona-") şantier pentru pregătirea cără­ Sarcina de preşedinte al de odihnă şi învăţătură. Căci, a-şi îmbogăţi cunoştinţele, pen­ sărbători.
mizii necesare construirii unei
l¦ plutaşii, tăietorii de mentelor la diferite ziare şi re-} noi şcoli. Aceasta fusese hotă- gospodăriei a fost încredinţată Ioan Tăuşan învaţă cu sîrgu- tru a învăţa cit mai mult. Se
rîrea unei adunări populare iar
C. Iemj1e Şl crescătorii de animale viste depăşeşte în prezent cifra} oamenii au şi trecut la înfăp­ la început tui Vasiie Barbu, în inţă, mai ales seara tîrziu de întoarce, începe să vadă lucru­
tuirea ei. Organizîndu-se pe
l din această parte a regiunii se de 1.700. Activitatea căminelor) anul următor lui Dumitru Du­ tot, pentru că ziua cu greu poa­ rile cu alţi ochi, Se trece la

\ bttcură de roadele cuceririlor cutlurale. a bibliotecilor, a cer-) ra, apoi lui Nicolae Bota şi, în te găsi timp pentru aşa ceva. acţiunea de îmbunătăţire a ra­

j. revoluţionare ale clasei munci- curilor de citit, a devenit to t} 1954 lui Ioan Fera. In 4 ani se încet, încet, greutăţile pro- selor de animale. încep să se

l toare- Muncitorii forestieri, din mai bogată. Oamenii citesc, se-{ perindaseră deci în funcţia de ridice construcţii. Saivanul,

C locuri mai îndepărtate, sînt cultivă, gustă din binefacerile) preşedinte, tot aiîţia colecti­

c transportaţi la locul de muncă culturii şi ştiinţei ) vişti. Unii au fost înlocuiţi pe maternitatea, grajdul cu o ca­ — Dar să revin la cor. Cum să nu

l a y f * » ® 1« I-F-E-T -ului. In PW sii> tâletoH; de ,emne sj ] motiv că n-aveau suficient spi­ pacitate de peste 80 capete vite cîrit cu dragoste cînd cu şi familia

l Pad™ 5mt .amenajate barac. % « f a , » , de p e ] rit gospodăresc şi nu se preo­ mari etc. mea avem tot ce ne trebuie? Am a-
cupau îndeajuns de treburile
j iar plu^su siot dotaţi cu cizme Va,ea Seb |u| întî ina gospodăriei, alţii au dat bir cu Intr-o adunare generală, Ioan partament foarte bun, dat de uzină, iar
fugiţii cînd s-au ivit greutăţi, Tăuşan vine cu o propunere.
t ie cauciuc şi pelerine imperme- de.a |5 .a aniversare a eliberă-’ Să se mărească suprafaţa gră­ în casă, mobilă, aparat de radio. Dar
ir dinii de la 6 la IO ha. Obţine
l 3 Le‘ , , ... rii patriei noastre de sub jugul \ circumscripţii şi muncind prin cel mai important lucru este faptul că
l DesPre transformările care fasds, cu aclincă rec„„oşlinU rotaţie, toţi cetăţenii din sat, în
frunte cu deputaţii Ioan Dră i'. . i ... ..........;.•.••. în statul nostru deifiocrat-popular nu
t s-au produs şi ,n Valea , ataş-ament {a(5 -de r -mll, j gan, Ioan Vasiu şi alţii, au pre aprobarea unanimă. In anul
gătit în cîteva săptămîni un nu Cînd colectiviştii l-au pro­ 1956, grădina de zarzavaturi mai port grija zilei de mîine, nu mai
Sebeşului, ne vorbesc cu tărie d6mocrat opulaT, păşlnd * , !n. 1 măr de 80.000 bucăţi cărămidă pus preşedinte, Ioan Tăuşan a aduce un venit de peste
Apoi, unii s-au ocupat de arde vrut şi nu a prea vrut să pri­ 120.000 lei. Peste un an trăiesc cu teama că voi fi dat afară
rea ei, iar alţi au şi început lu mească. 150.000 lei, iar îrt anul 1958
t 51 ali® fa.Pte; 0 im „edere pe drumul luminos des- 1 crul la săparea tundaţiei şcolii aproape 200.000 lei. De la din uzină. Partidul ne conduce spre o
de şapte ani, lucrare, pe care — Sînt puţin pregătit pen­ 350.000 lei in anul 1956, fon­
l case noi. Iar al(ll le-au renovat thls rte 23 A“S“st m A - 1 tru o astfel de muncă de răs­ dul de bază ajunge la sfîrşitul viaţă tot mei fericită... Şi cine vrea să
pundere, n-am experienţă des­ anului trecut la 662.678 lei.
L pe cele vechi, şi-au cumpărat F. CHIRUŢA} tulă. Şi apoi nici ştiinţă prea asculte cotul nostru, să vină Ia Călan
mare n-am. Cum o să mă des­ Valoarea zilei-muncă creşte y
I aparate de radio şi alte obiecte corespondent ? curc eu în conducerea atîtor în ziua de 23 August. V. ALBIJ

/vJu/u/

Realizări ale ceferiştilor PregăîirS penfru
deschiderea noului an
din Petroşani oamenii au hotărlt să o realize­ treburi? te pomeneşti că mă şi ea. în 1957 colectiviştii a-
ze .numai .prin , contribuţie şi şcolar
Un sumar bilanţ al activităţii care. Lunar au fost organizate muncă., voluntară. fac de rîs in faţa oamenilor. TEUŞAN IOAN jung să primească produse şi
muncitorilor de Ia staţia C.F.R. consfătuiri cu întreprinderile „Halat preşedinte ne-a'm ales", bani în valoare de peste 42 lei In satul Boholt din raionul ¦llia se
Petroşani, făcut cu ocazia pre- cliente, iar pentru îmbuhătăţi- Gînd totul a fost pregătit, s-a fac intense pregătiri pentru deschide­
iucrării recentei hotărîri a parti- rea lucrului de manevră, s-a in- trecut la lucrările de zidărie. Şi or să zică. vocate de micile dezordini, în­ la zi-muncă. Din ce în ce mai rea noului an şcolar. In acest scop,
dului privind majorarea salarii- stalat un număr mai mare de aici s-a muncit tot prin rotaţie, mulţi oameni vin în colectivă. s-a trecut la executarea unei repara­
lor şi reducerea preţurilor la nu- megafoane pe piaţa de itfane- iar acum clădirea .şcolii de 7 Dar. Ioan Tăuşan e comu­ cep să dispară. Se organizea­ Intîi vreo 10 familii, apoi ? ţii generale a localului de şcoală, lu­
nist. A fost printre primii din ză brigăzile: de clmp, zooteh­ crare, la care participă, prin iiiuncă
comună care s-au înscris în nică, legumicolă. Saşii slnt şi 20; 30. Acum colectiva din Mier­ voluntară, toţi cetăţenii din sat. Acum
partid. Şi comunistul Ioan Tău­ ei puşi în posturi de răspunde­ curea numără 248 familii cu se lucrează deja la tencuieli exteri­
meroase produse, a scos în evi- vră. ani din Sulighete, care va avea şan a primit să fie preşedin­ re la fel ca şi romlnii. Cine-i 536 ha. teren. oare şi la repararea tavanului. În­
denţă succesele obţinute în rea- C.F.R.-iştii staţiei Petroşani 5 săli de clasă, a ajuns în roşu treaga cantitate de var (6.900 kg.)
lizarea pianului de către cefe- şi S6 lucrează de zor la acope­ tele colectivei uSteagul roşu“ mai priceput — în frunte. Fie­ Dar văd că m-arn luat cu a fost pregătită numai prin muncă vo­
riştii acestei staţii. nu se mulţumesc însă cu aceste riş. Tot din fondurile contribu­ luntară. De menţionat că după deviz
rezultate. Pentru a-şl arăta re- ţiei voluntare au fost pregătite din Miercurea. care brigadă primeşte terenul vorba şi despre Ioan Tăuşan, lucrarea trebuie să coste 7.100 lei.
Aşa, de pildă, productivitatea cunoştinţa faţă de partid, ei au binalele, (uşi şi ferestre) şi în­ Dar, în urma contribuţiei cetăţenilor
muncii în staţia Petroşani a hotărît ca pînă la sfîrşitul anu- Greu, tare greu i-a fost la pe care trebuie să-l lucreze şi preşedintele, n-am mai pome­ prin muncă voluntară această lucrare
crescut în anui acesta cu 13 la lui 1959 să economisească su- nu va costa decît 3.000 lei. In mod
început. Din zori şi pînă sea­ de care răspunde în tot timpul nit nimic. Deşi firele albe l-au deosebit s-au evidenţiat în acţiunea de
reparare a şcolii din satul Boholt
ra tîrziu să faci faţă la sute unui an agricol. La fel este năpădit, munceşte, aleargă ne- cetăţenii ioan Duţu, Aron Oprean şi
alţii.
s.uta faţă de 1955, planul de ma de 95.000 lei, din care treaga cantitate de ţiglă nece­ de probleme, unele Intr-adevăr dotată cu atelajele şi uneltele stînd locului o clipită. E tot
producţie pe primul semestru al sară pentru acoperiş. Cetăţenii importantei altele care ţi se ri­ timpul entuziast, dornic de în­
anului curent a fost depăşit cu 90.000 lei prin reducerea staţio- din satul Sulighete vor cu tot dică parcă îrt faţă numai ca necesare pentru executarea văţătură şi în minte cu fel de
5.7 la sută, iar pe prima luna a dinadinsul ca acest local să tie să-ţi răpească de pomană muncilor. începe să crească spi­ fel de idei şi planuri noi pen­
celui de-al doilea semestru, cu nării vagoanelor şi 5.000 Iei prin dat îrt folosinţă odată cu înce­ timpul. Unii se supără, se cred ritul de răspundere personal.
peste 5 la sută. perea noului an şcolar.
reducerea consumului de ener- nedreptăţiţi şi încep să-şi ma­ La sfîrşitul primului an în ca­ tru înflorirea colectivei.
La fel se petrec lucrurile şi Ia
gie electrică

S. ION nifeste nemulţumirea, grăjda- re Ioan Tăuşan a condus gos­ V. PIŢAN

corespondent

unii indici de calitate în ramu­

ra exploatare, cum ar f i : sarcina Activul fără, de partid“ ajutor preţios ţul de cost al acestui sort a a- ceilalţi muncitori la îndeplinirea din activul tară de partid au
statică, tona j pe tren, staţionarea juns sub ce] planificat planului de producţie şl la scă­ fost primiţi în rîndul candidaţi­
vagoanelor, tranzit cu manevră în munca organizaţiilor de bază derea preţului de cost, s-a putut lor de partid 10 tovarăşi printre
şi fără manevră. lată un alt fapt care ilustrează ajunge ca la sfîrşitul celui de-al care muncitorul Nicolae Ispas,
Una din căile importante pen­ şi în producţie. Printre aceştia buni oameni ai muncii la rezol­ contribuţia preţioasă pe care ac­ II-lea trimestru întreprinderea-să controlorul Nicolae Izvoreanu,
Aceste rezultate au fost po­ tru întărirea şi consolidarea le­ se află muncitori ca Andrei Sza- varea problemelor care stau iu tivul fără de partid din între­ înregistreze o economie la pre­ maistrul Nicolae Martin şi alţii.
sibile datorită respectării, măsu­ găturilor partidului nostru gu kaos de la secţia finisaj, Agneta faţa organizaţiei de bază, în' prindere o aduce la rezolvarea ţul de cost în valoare de 67.000
rilor organizatorice luate de masele, pentru mobilizarea oa­ Fakner de la maşini de liniat, creşterea conştiinţei politice a ce­ multor probleme privind bunul iei, iar planul de produsţie să tie In atenţia organizaţiei de par­
conducerea staţiei. menilor muncii la îndeplinirea Mihai Florentina şi alţii care-şi lor din activul fără de mers al producţiei. Mult iirnp, depăşit. tid stă şi în viitor ca o sarcină
hotărîrilor o constituie munca depăşeso cu regularitate planul partid. Gu ajutorul adunărilor pe lîngă ventílele conductei prin de frunte educarea şi lărgirea
La fiecare loc de muncă a fost conţinu" cu activul fără de par­ de producţie CU 10-20 la sută. deschise de partid, organizaţia care se face alimentarea bolón- Ocupîndu-se cu grijă de edu­ activului fără de partid, avînd
afişat un îndrumător care preve­ tid. Lucrînd în permanenţă cu Aşadar, în activul fără de partid de bază a reuşit Să stabilească drelor cu caolină din rezervor, carea celor din activul îără de în vedere că acesta este un aju­
de sarcinile concrete ce trebuie activul fără de partid, organiza­ creat aici sînt atraşi acei oameni soluţii eficace în vederea îmbu­ această materie (importantă) se partid, ajutîndu-i să devină mi­ tor de preţ în munca organiza­
rezolvate, au fost depistate toa­ ţiile de bază îşi întăresc capaci­ care desfăşoară o muncă susţi­ nătăţirii muncii. O vreme destul scurgea datorită roaderii venti­ litanţi activi pentru aplicarea po­ ţiei de bază pentru înfăptuirea
te locurile înguste care frînau tatea de organizare şi mobilizare nută în producţie, pfe tărîffl po­ de îndelungată, preţul de cost al lelor şi creării unui spaţiu care liticii partidului, organizaţia de sarcinilor puse de plenara C.C.
dezvoltarea procesului de pro­ a maselor la rezolvarea proble­ litic şi obştesc, care au dovedit hîrtiei semivelină liniată era de­ permitea scurgerea. Muncitorul bază de aici i-a pregătit pe cei al P.M.R. din noiembrie 1958 cu
ducţie, a fost extinsă metoda melor complexe ale construcţiei prin fapte ataşamentul faţă de păşit gu 390 lei pe tonă. Organi­ Vasiie Drăghici din activul fără fnrt buni dintre ei pentru a de­
compunerii trenurilor prin des­ economice şi culturale. partid şi’ oare sînt cunoscuţi ca zaţia de bază a convocat o adu­ de partid a sezisat organizaţia privire la continua ridicare a ni­
compunere, precum şi accele­ oameni cinstiţi şi cu prestigiu în nare deschisă pentru dezbaterea de partid despre acest neajuns veni candidaţi de partid. Aşa se
rarea vagoanelor la diferite Din activul fără de partid cre­ masă. acestei chestiuni. Muncitorii fără şi a propus ca ventílele existen­ velului de trai, material şi cul­
puncte de încărcare şi descăr- at pe lingă organizaţia de bază de partid invitaţi la adunare au te să fie înlocuite. Propunerea explica faptul că, în acest an,
de la fabrica de hîrtie „1 Mai“ Pe baza îndrumărilor primite arătat atunci că principala cauză lui a fost temeinic studiată de tural al celor ce muncesc.
îmbunătăţirea deservirii Petreşti, fac în prezent parte din partea Comitetului raional care â influenţat negativ preţul însăşi secretarul organizaţiei de
populaţiei peste 40 de tovarăşi. Mulţi din­ de partid Sebeş, munca celor de cost al acestui sort de hîrtie bază, tov. Vaier Că'tană. Acesta, ANUNŢ
tre aceştia sînt în conducerea peste 40 membri ai activului fără este nerespectarea reţetelor de sprijinit de conducerea fabricii,
Comitetul executiv al cooperativei organizaţiilor de masă (sindicat, de partid este organizată pe şase fabricaţie. Se folosea la fabrica­ a înlocuit ventílele printr un alt Centrul Şcolar Agricol din cadrul Staţiunii Experimentale
meşteşugăreşti „Retezatul" din Haţeg, comisia de femei, U.T.M.), de­ grupe, sub conducerea a 1-2 ţie mai multă celuloză, mai mult sistem care nu mai permite scur­
analizînd felul cum se face deservi, putaţi în sfaturile populare. Un membri de partid din cele 6 clei bewoit şi clei animal decît gerea caolinei, înlăturîndu-se (Viticole Miniş primeşte pentru şcolarizare în anul 1959/1960 can-
rea populaţiei din localitate şi ajun. număr destul de mare dintre grupe de partid existente în sec­ prevedea reţeta (materii destul astfel pierderile destul de mari
gînd la concluzia că ea nu este la membrii activului fără de partid ţiile întreprinderii. Comuniştii de scumpe) şi astfel preţul de ce se făceau în trecut la această ididaţi în şcoala profesională de ucenici viticoli şi în şcoala teh-ţ
înălţimea sarcinilor aciuale, a hotărît deţin funcţii de răspundere pe din grupele de partid se ocupă, cost se ridica. In şedinţă cei din
luarea Unor măsuri menite a îmbună­ linie tehnico-administrativă, (şefi la locul de muncă, de educarea activul fără de partid au tăcut materie. ,nică de maiştri viticoli. •o?XM&JeJAv
tăţi aceaslă situaţie. de secţie, maiştri etc.). şi mobilizarea activului fără de numeroase propuneri interesante Acestea sînt doar cîteva exem­
partid, care munceşte în secţia privind întocmirea unui plan de CONDIŢIILE DE ADMITERE
Printre măsurile luate, sînt şi acelea Dar activul fără de partid nu respectivă, anfrenîndu-f la reali­ ple care reflectă contribuţia ac­
de a se executa în atelierele coope­ s-a constituit numai din oameni zarea planului de producţie. măsuri tehnico - organizatorice tivului fără de partid de la fa­ a ) . Pentru şcoala profesională se primesc absolvenţi ai 7
rativei confecţii pentru bărbaţi şi fe­ care deţin funcţii de răspundere
mei în serie, care să fie desfăcute în organizaţiile de masă sau pe Una din metodele des îolo'sîfs pentru eliminarea lipsurilor e- brica „1 Mai“ Petreşti în întrea­ •clase elementare, în vîrstă de 14-17 ani. Candidaţii vor prezenta
prin tîrguri şi prin reţeaua coopera­ linie de producţie. Numeroşi to­ de organizaţia de partid de aici
ţiei de consum. Printre noile produ­ varăşi din acest activ sînt frun­ xistente la fabricaţia sortului de ga activitate de producţie şi »următoarele acte: certificat de 7 clase elementare, certificat de
se ale cooperaiivei se mai numă­ taşi în producţie, inovatori şi ra- cu activul fără de partid este in­
ră : strecurători de roşii, râzători pă­ ţionalizatori, membri ai colecti­ hîrtie mai sus-amintit şi alte pro­ obştească din întreprindere. A- maştere, certificat de sănătate, declaraţie tip de starea materială,
trate, căldări de fier, jgheaburi, albii vului de redacţie al gazetei de vitarea acestuia la adunările
pentru spălat rufe, burlane, cuptoare perete, oameni care militează puneri privind bunul mers al în­ lături de comunişti, aceştia con­ »recomandare de la o gospodărie de stat.
pentru sobe de gătit etc. De asemenea deschise ale organizaţiei de par­
se va organiza o expoziţie cu vînzare activ; în viaţa obştească, politică tregului proces de producţie. In stituie exemplu demn de urmat, înscrierile se fac pînă la 3 septembrie. Examenul de admite- \
în cadrul căreia se va oieri vizitatorilor un tid. Aceste adunări au un rol
urma măsurilor propuse, defici­ lucru dovedit de însuşi faptul că >re se desfăşoară între 7 şi 14 septembrie 1959.
bogat sortiment de bunuri de larg con­ însemnat în atragerea celor maî
sum. enţele au fost înlăturate, iar pre- toţi cei peste 40 tovarăşi cîţi fac b) Pentru şcoala tehnică de maiştri se primesc abscoîvenţi

parte din activul fără de partid •ai şcolilor profesionale, ai gimnaziilor industriale, ai şcolilor in-

îşi realizează permanent sarcini­ ’ferioare de arte şi meserii cu practică în meseria de viticultor

le de producţie. Mobifizînd şi pe ide 3-5 ani. Înscrierile se fac între 1-29 august. Examenul de

’admitere se ţine între 1-10 septembrie. Pentru înscriere se vor

»prezenta următoarele acte: certificat de naştere, certificat de stu-

'dii, certificat de sănătate, adeverinţă de practică în meserie, reeo-

imandarea întreprinderii, dovada de satisfacerea serviciului mili­

tar. Informaţii suplimentare se pot primi în fiecare zi ele la di­

recţiunea staţiunii şi a centrului şcolar, îptre orele 7 şi 13.