Page 56 - 1959-08
P. 56
Fa g. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI V. Nr. 1446
ULTIMELE Schitibul de vizite N.S. Hruscfoy-B. Eisenhower „lealitatea din U.R.S.S. nu seamănă
„Literatura i Jizni“ d elo c cu modul în c are este p re z e n ta tă
în centrul atenţiei opiniei pnhiice mondiale „Laexpozifienu am de ziarele am ericane“
văzut America"
NEW YORK 15 (Agerpres). acolo, pentru că realitatea din
S. U, A. ti unite în vederea tratativelor, aduce o schimbare în situaţia „La expoziţie nu am D. E. Murray, redactor al ziaru Uniunea Sovietică nu seamănă
politică mondială, creînd posibi văzut America, Ameri lui „Mirror News“, care apare deloc cu modul în care este pre
NEW YORK 15 (Agerpres). întreprinse la Washington şi litatea înlăturării pentru tot ca marilor oameni, Ameri la Los Angeles, luînd cuvîntul zentată de ziarele americane.
— Ziarul „New York Herald Moscova“, săptămînalul labu deauna a războiului rece“. ca poporului talentat şi la Seatle în faţa redactorilor Am vizitat Uniunea Sovietică în
Tribune“ a publicat un articol rist „Tribune“ subliniază nece harnic", scrie ziarul „Lite ziarelor abonate la agenţia Asso calitate de ziarist american, a
al cunoscutului gazetar ameri sitatea reglementării relaţiilor în Nu trebuie însă ignorate, sub ratura i Jizni“ în numărul ciated Press, a declarat că presa spus Murray, şi am fost uimit.
can Walter Lippmann consacrat tre Occident şi Uniunea Sovie liniază „Freies Vofk“, acele for său din 14 august despre americană dezinformează opinia
apropiatelor întâlniri dintre pri tică. Războiul rece şi cursa înar ţe care se opun destinderii. Zia expoziţia naţională ameri publică în legătură cu situaţia El a subliniat că ruşii sînt pa
mul ministru al U.R.S.S., N. S. mărilor, scrie „Tribune“, „pre rul atrage atenţia că cancelarul cană de la Moscova. din Uniunea Sovietică. El a su trioţi, îşi sprijină guvernul şi
Hruşciov şi preşedintele S.U.A., zintă un mare pericol îndeosebi Adenauer este unul dintre acei bliniat că americanii care vizi consideră că trăiesc în cel mai
D. Eisenhower. Salutând viitoa în secolul atomic“. care nu doresc tratative şi acor In preajma întilnirii bun sistem din lume şi realizea
rele întrevederi dintre aceşti doi duri, ci duce cu încăpăţînare o conducătorilor celor două tează Uniunea Sovietică sînt ză mari progrese în domeniul
oameni de stat pe care le con Influentul săptămînaf conser politică de înarmare atomică a mari state, scrie ziarul,
sideră foarte utile, Lippmann îşi vator „Economist“ relevă Intr-un Germaniei occidentale. Ziarul moscoviţii examinează cu extrem de uimiţi de cele văzute ridicării bunăstării materiale.
exprimă părerea că în prezent articol redacţional că încetarea subliniază că este necesar ca un deosebit interes expona
„nu există altă alternativă de- războiului rece ar aduce atît An populaţia vest-germană să im tele expoziţiei americane, „ ? ‘ Humanité“ despre înrăutăţirea
cît pacea“. gliei cît şi întregii lumi numai pună schimbarea acestei politici şi, din păcate, ei nu găsesc situaţiei materiale a oamenilor
avantaje. După părerea săptămâ a guvernului de la Bonn. acolo ceea ce caută. muncii din Franţa
Războiul nuclear, arată el, nalului, în prezent realizarea
este intolerabil pentru toţi şi unui acord care ar pune capăt B I R M A N I A !^ Nu vedem în cadrul ex PARIS 15 (Agerpres). Ziarul discrepenţa dintre salarii şi pre
aşa-numitul război limitat (pre cursei înarmărilor nucleare este poziţiei, remarcă ziarul, ţuri, discrepenţă care a fost mare
conizat de unele cercuri din o chestiune cît se poate de rea RANGOON 15 (Agerpres). — cum munceşte şi chiar cum „1‘Humanite“ a publicat un ar încă în iulie 1957, s-a mărit cu
( S.U.A.) este preludiul unui răz listă. Contradicţiile care există In cadrul sesiunii camerei de se odihneşte americanul ticol semnat de Madeleine Golin, încă 6 la sută“. Măsurile econo
boi total“. în prezent între participanţii fa putaţilor a parlamentului birma- simplu, noi vedem numai secretar al Confederaţiei Gene mice şi financiare luate de gu
nez, care s-a deschis la Ran- reclama modului de viaţă rale a Muncii, despre înrăutăţi vern Ia începutul anului — de
In continuare, Lippmann a- conferinţa de la Geneva pentru goon, Ia 14 august a fost adop drept etalon al fericirii pro rea situaţiei oamenilor muncii valorizarea, anularea ajutoare
tată în unanimitate o rezoluţie mise. din Franţa. lor — au avut de asemenea con
rată că Uniunea Sovietică este încetarea experienţelor nucleare în care este salutat apropiatul secinţe nefaste asupra oamenilor
profund interesată în menţine „nu sînt cîtuşi de puţin de ne schimb de vizite dintre preşedin Nu degeaba moscoviţii Arătînd că guvernul nu a în
rea păcii pentru a-şi desăvârşi rezolvat“, scrie săptămînalul. tele Consiliului de Miniştri al numesc pavilionul prin deplinit promisiunea „de a îm muncii.
opera de construcţie economică. „Economist" îşi exprimă speran U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi pre cipal al expoziţiei america piedica urcarea preţurilor“, Co
Şi în S.U.A., scrie Lippmann, se ţa că tratativele dintre N. S. şedintele S.U.A., D. Eisenhower. ne din Sokolniki — maga lin scrie: „De la 1 ianuarie pînă „Intre timp, scrie Madeleine
întăreşte convingerea că „răz Hruşciov şi D. Eisenhower vor După cum anunţă agenţia Chi zin universal. la 1 iulie a.c., preţurile au cres
boiul rece a devenit prea împo face începutul îmbunătăţirii re na Nouă, făcînd această propu cut cu 7—8 la sută, în timp Colin, războiul din Algeria con
vărător“. laţiilor între Est şi Vest. nere, U Ba Nein, deputat din Dar oamenii sovietici sînt ce salariile au crescut în medie
partea Frontului unităţii naţio optimişti, subliniază ziarul. numai cu 2 la sută. Prin urmare tinuă“, necesitînd cheltuieli de
anglia Săptămânalul „New States- nale, a subliniat că schimbul de Ei sînt convinşi că vizita
man“ critică pe adversarii apro vizite dintre conducătorii Uniu lui N. S. Hruşciov în miliarde de franci.
LONDRA 15 (Agerpres). — pierii între U.R.S.S. şi S.U.A. nii Sovietice şi S.U.A. va con S.U.A. şi vizita preşedinte
Presa engleză continuă să pu tribui la întărirea păcii în lu lui Eisenhower în Uniunea Lombardo Toledano despre
blice ecouri la apropiatul schimb Adenauer, continuă săptămâ mea întreagă şi la destinderea i Sovietică vor permite în conferinţa de la Santiago
de vizite între N. S. Hruşciov, nalul, a recunoscut el însuşi că încordării internaţionale. sfîrşit să ne cunoaştem şi
menţinerea >actualei forme de să ne înţelegem mai bine MEXIGO 15 (Agerpres). „Ga- „First National City Bank of
preşedintele Consiliului de AM- stat pe care a creat-o el, depin Succesul orchestrei unii pe alţii. uza reală a convocării conîerin- New York“ şi din alte grupări
niştri al U.R.S.S. şi D. Eisen de de menţinerea impasului ca ţei de la Santiago şi a încercă- financiare, unite în monopolul
hower, preşedintele S.U,A. re se datorează războiului re în IL R. „B arfou Lautaru“ rilor de a folosi Organizaţia sta- zahărului, depun eforturi pentru
ce... telor americane împotriva Cubei, „a salva Cuba de primejdia co-
La 14 august apropiata vizi S. S. scrie într-un articol publicat în munismului“, cu alte cuvinte
tă a fost comentată pe larg în R. F. G.
paginile celor mai largi săptă-
mînale engleze. Salutînd „ac- BERLIN 15 (Agerpres). —
liÉ P ifll « P g flÉ ÍlÉ I F. S. I . Deşi Partidul Comunist din Ger BAKU (Agerpres). — TASS ziarul „Bakinskii Rabocii", com- revista „Siempre“ Lombardo To- pentru a împiedica dezvoltarea
îo fpfyra cu ultimele mania a fost interzis acum 3 ani anunţă : La 14 august, a plecat pozitorul M. Vainstein ÎI caliîi- ledano, lider al p’artidului popu- economică şi politică a Cubei“.
mímente internaţionale de guvernul R.F.G., ziarul „Fre- din Baku Ia Rostov pe Don, or- că pe Nicu Stănescu, coriducă- Iar din Mexic, constă în a apă-
ies V'olk“, organul său central, chestra de muzică populară ro- torul orchestrei, drept un vio- ra interesele monopolurilor ame- In prezent, continuă Toledano,
continuă să apară cu regulari mînească „Barbu Lăutaru" sub lonist virtuos. El face de aseme- ricane din Cuba. La Santiago nu mai este posibil să se folo-
tate. Numărul din 14 august sa conducerea lui Nicu Stănescu, nea aprecieri elogioase la adre- se fac încercări de a determina sească metodele de injurii iste-
lută apropiatele întîlniri dintre laureat al Premiului de Stat. sa cîntăreţei Angela Moldovan. guvernele ţărilor din America rice şi ameninţări grosolane
primul ministru al U.R.S.S., Latină să acţioneze împotriva care au fost folosite la confe-
Hruşciov şi preşedintele S.U.A., Presa din Baku subliniază în S. Tanîn, comentatorul ziaru- regimului revoluţionar din Cu- rinţa de Ia Caracas în 1954, şi
unanimitate înalta măiestrie a Iui „Viska“ din Baku, scrie că apoi pentru răsturnarea guver-
PRAGA 15 (Agerpreis). La 14 vietică şi care este cerută de Eisenhower. „Popoarele lumii, orchestrei care a dat concerte includerea unor cîntece ruseşti, ba. Monopolurile din S.U.A. sînt nului democrat din Guatemala,
august, la Praga, a fost dată opinia publică din întreaga lu- scrie ziarul, îşi pun mari spe- I în acest oraş. azerbaidjene, gruzine şi arme alarmate de tendinţa majorităţii Popoarele din America Latină
publicităţii declaraţia secretaria- me. ranţe în aceste întîlniri care pot I Intr-o cronică publicată in neşti, în programul orchestrei, ţărilor din America Latină de nu ar tolera aceasta. Acest sis-
tul ui Federaţiei Sindicale Mon- subliniază legăturile de creaţie ă efectua reforma agrară. „Uni- tem nu poate fi folosit a doua
diate, în legătură cu ultimele e- F.S.M. salută cu bucurie acest care există între popoarele ted Fruit Company“, ale cărei oară şi pentru că situaţia inter-
venknente de pe arena interna- succes al forţelor iubitoare de U.R.S.S. şi poporul frate ro interese în Guatemala au fost naţională s-ă schimbat,
pace şi rolul activ pe care îl
mân, prietenia lor indisolubilă, afectate, a provocat în 1954 in* Conferinţa de lă Santiago, a
ţională. au în ultimul timp oamenii mun-
Federaţia Sindicală Mondia- cii şi sindicatele din întreaga de a! cărei' spirit au fost pătrun tervenţia împotriva regimului lui subliniat în încheiere Toledano,
lă salută’ apropiatul schimb de lume. Federaţia subliniază în se toate concertele oaspeţilor. Arbenz. Astăzi, capitaliştii de la Poate adoPta numeroase rezolu
vizite între conducătorii Uniunii special ecoul pe care l-a stîrnit ţii. Dar ea nu va putea împie
Sovietice şi Statele Unite ale A- conferinţa sindicatelor şi oame- dica efectuarea reformei agrare
mericii. nilor muncii din Europa care a U.R.S.S. va acorda ajutor tehnic în Cuba sau în alte ţări din A-
merică Latină care nu au lichi
Federaţia Sindicală Mondială avut loc la Gorlitz şi luna de
Republicii Indonezia
— se spune în declaraţie — ca luptă pentru pace care s-a des- dat încă orînduireă semifeudală.
şi toţi oamenii muncii şi sindi- făşurat în urma hotărîrii acestei Am păşit în perioada revoluţiilor
cátele din întreaga lume, care conferinţe. F.S.M. consideră că DjJAKARTA 15 (Agerpres). In baza noului contract, Uniu- democratice antifeudale, perioa
au dovedit cu atîta fermitate şi primele succese obţinute pe a- TASS anunţă : La 14 august a nea Sovietică se angajează să da revoluţiilor pentru eliberarea
unitate dorinţa lor de pace şi ceastă cale trebuie să însufle avut loc la Djakarta semnarea pună la dispoziţia Indoneziei naţională de imperialism. A-
destindere a încordării interna ţească forţa oamenilor muncii contractului care stabileşte con- proiecte şi planuri pentru con ceastă luptă a ţărilor din Ame
ţionale, a întâmpinat cu profun şi a sindicalelor în vederea întă diţiile acordării de ajutor tehnic struirea a diferite obiective, să rică Latină poate fi încheiată nu
dă satisfacţie ştirea cu privire la ririi unităţii lor de acţiune. de către Uniunea Sovietică Re- acorde ^ tehnic a | f a l să mai printr-un progres economic
schimbul de vizite între, conducă publica Indonezia in conformi- .. ... . . care Să nu depindă de străinăta
torii Uniunii Sovietice şi Statelo F.S.M. este convins că oame tate cu acordul general de cola-, hvreze utllaJele mecanismele te. Acest progres constituie baza
Unite ale Americîi, precum ş nii muncii şi sindicatele vor con borare economică şi tehnică din necesare, să instruiască în trainică a dezvoltării lor gene
ştirea privitoare la reluarea tra tinua şi îşi vor intensifica ac tre aceste ţări semnat în septem rale.
tativelor în problema dezarmă ţiunile, şi crede de asemenea că brie 1956 şi cu protocoalele lă U.R.S.S. specialjşti indonezieni.
schimbul de vizite între Eisen acest acord semnate anul acesta.
rii. hower şi Hruşciov, care stârneş LUNI, 17 AUGUST 1959
F.S.M. vede în aceste impor te astăzi bucurie, va deschide ca In provincia Cekian, ta MARŢI 18 AUGUST 1959
lea pentru interzicerea definitivă Heinankian ( R.P: Chineză) se
fante hotărâri,.care dau o lovi şi pretutindeni a experienţelor construieşte o hidrocentrală Spectacole cinematografice
tură serioasă politicii de pe po nucleare şi a producţiei de arme de 580.000 kw. Ea va intra
ziţii de forţă şi cursei înarmă nucleare, pentru folosirea ener parţial în funcţiune încă în DEVA: Grădinarul spaniol; Eu şi BARU MARE: Idolul de s a re ; APOL-
rilor, începutul unei însemnate giei atomice în scopuri paşnice, cursul acestui an. bunicul; HUNEDOARA : Pagini de DU DE S U S : Poznaşii din Baren-
destinderi a încordării interna pentru dezarmare generală con vitejie; ALBA IULIA: Legea m ă rii; b u rg ; ZLATNA: Păianjenul de a u r ;
ţionale, destindere bazată pe tra trolată, pentru organizarea ajuto In fo to : Barajul în curs Septembriştii; ORAŞTIE : Favoritul BRAD: Marele cetăţean; ILIA : De
tative pentru rezolvarea proble rului economic acordat tuturor de construcţie al viitoarei hi 13; Poznaşii din Barenburg; PETRO zertorul ; SIMERIA: Un cîntec din
rrielor internaţionale litigioase şi drocentrale. ŞANI : Amigo; Oleco Dundici ; TE- c a v a l; SEB EŞ: Spioana din Hong-
pe coexistenţă paşnică, pentru ţărilor care au nevoie imperioa- 1UŞ : Roza vînlurilor; LONEA : De
care luptă, neobosit Uniunea So-
1să de acest ajutor.____________
0 0> <X><XX> 00000<X>0 0<XX> 0<X><> 0<XXXX>vXKX> 0<><> <X><X>0<>00 oooooooooooo<x5»ooooo<xxxxxx»ooooooooooooo^o.xx>oooooooooooooooo< xxx>oooooooooo o o o o o o o o zertorul ; HAŢEG: Lady Hamylton; K ong; CALAN: lvan cel Groaznic,
.VIENA: După cum relatează agen- ley care, potrivit declaraţiei AFL-CIO, loc la Aimeria o operaţiune de debar cial american „Discoverer" cu o greu Eent al Cehoslovaciei Ia O.N.U. a a- IRi A » II O
jia France Presse, în urma ploilor to ar fi permis să se elimine elementele care a trupelor americane la care au tate de aproximativ 770 kg. Corespon
renţiale care au căzut în ultimele 48 criminale din sindicate, fără să preju luat parte peste 12 unităţi ale flotei a dentul agenţiei Associated Press anun dresat o scrisoare Iui Dag Hammarsk- Emisiune consacrată decadei culturii
de ore pe teritoriul Austriei şi Ger dicieze organizaţiile sindicale legale. 6-a americane. Această operaţiune es(e ţă că satelitul s-a plasat pe orbită. In joeld, secretar general al O.N.U. In LUNI. — PROGRAMUL 1 : 6,15 din R .P.R .; 22,30 Muzică uşoară}
maniei occidentale, un număr de o- In aceeaşi şedinţă, membrii Camerei cea de-a treia manevră a flotei a 6-a tr-o declaraţie a forţelor aeriene ale memorandumul anexat scrisorii, se spu Muzică uşoară; 8,00 Valsuri; 23,15 Melodii populare romîneşti.
raşe au avut de suferit, de pe urma, reprezentanţilor au respins propunerea americane în marea Mediterană efectua S.U.A. se spune: datele preliminare
inundaţiilor. Din cauza revărsării rîu- de a se interzice practicarea discrimi tă într-o perioadă scurtă de timp pe obţinute în timpul lansării, precum 9,17 Marşuri pentru fanfară; 11,03 Mu- MARŢI. — PROGRAMUL I : 6,45
lui Salzach, podul care leagă auto ne că principiul justei reprezentări geo Muzică uşoară j 8,30 Muzică, 9,30
strada Salzburg—München s-a prăbu nării faţă de mem teritoriul Spaniei. şi datele obţinute de grafice nu se respectă cu consecven zică populară romînească; 11,30 Vor- Gîntece patriotice; 11,03 Muzică de
şit întrerupînd circulaţia. Oraşul Ste- COPENHAGA: In marea Baltică ţă la alegerea preşedintelui Adunării beşte Moscova; 12,45 Formaţii de mu- estrad ă; 12,00 Cîntece şi jocuri popu-
yer, aflat la sud de Linz, după cum brii sindicatelor du observatoarele din Generale a O.N.U. Pentru înlăturarea zică populară care au luat fiinţă în
anunţă France Presse, este parţial s-au încheiat marile manevre maritime
inundat. Numeroase alte localităţi a- pă criterii rasiale militare ale N.A.T.O., care s-au des Alaska, dovedesc anii regimului de democraţie populară;
flate la sudul Dunării, în provincia făşurat sub deviza „Fresh Vater". La situaţiei nenormale, cînd nici un re 13,20 Muzică uşoară din ţări prietene; . lare rom îneşti; 14,00 Concert de prînz;
Salzburg, sînt inundate ca urmare a sau religioase. aceste manevre au participat 64 de că satelitul se roteş prezentant al Europei răsăritene nu a 16,00 Viaţa nouă a patriei cîntată de 16,15 Vorbeşte Moşcova ; 19,30 Al V-Iea
prăbuşirii barajului de la St. Martin- nave engleze, vest-germane, norvegie fost ales preşedinte, propune ca pe or compozitorii noştri; 17,45 Muzică de concurs al formaţiilor artistice de a-
Grimming. Traficul feroviar între Vie- NEW YORK: In ne şi daneze. Analiza acestor manevre te pe o orbită avînd
na şi Elveţia a fost Întrerupt. se va face în portul danez Orchu. 0- dinea de zi a celei de-a 14-a sesiuni estrad ă; 20,00 Teatru la microfon: m atori; 20,30 Jurnalul satelor; 21,30
Congresul ameri pinia publică din Danemarca este în un apogeu de
BUENOS AIRES: In şedinţa adu can se discută un proiect de lege cu grijorată de faptul că cele 36 de nave aproximativ 450 mile (720 km.) şi un a Adunării Generale a O.N.U. să fi „Arborele genealogic“ ; 22,30 Concert Cîntarea României; 22,30 Concert de
nării generale a Uniunii internaţiona privire la construirea primului spărgă vest-germane care au sosit la Orchu perigeu de aproximativ 136 mile (217,6
le a ştiinţelor fiziologice, care a avut tor atomic din S.U.A. Corespondentul sînt comandate de amiralul Gerlach, km.). Perioada de rotaţie a satelitului gureze „problema aplicării cu consec de muzică romînească; 23,18 Concert noapte; 23,10 Concert de muzică ro-
loc recent la Buenos Aires (Argenti din Washington al agenţiei Associa care în timpul celui de-al doilea răz în jOrul Pămîntului este de aproxima
na), secţia de fiziologie normală şi ted Press relatează că reprezentanţii boi mondial a participat la agresiunea tiv 94 de minute. venţă a principiului justei reprezentări de noapte. PROGRAMUL I I : 14,07 mînească. PROGRAMUL I I : 14,07
patologică a societăţii ştiinţelor me forţelor navale ale S.U.A. au decla fascistă împotriva poporului norvegian.
dicale din R.P. Romînă a fost admi rat Congresului că preferă spărgătoru BONN: La 20 au'gust, va începe geografice la alegerea preşedintelui Din cîntecele de luptă ale popoarelor; Din cîntecele armatei sovietice; 16,30
să ca membră a acestei uniunii. Re lui de gheaţă atomic, nave atomice NEW YORK: La 13 august de la transferarea primei unităţi de avioane
prezentanţi ai Republicii Populare Ro- de război. baza militară aeriană de la Vande.n- americane de vînătoare şi bombarda Adunării Generale. 16,15 Concert de estradă ; 17,15 Ştiin Muzică u şo ară; 17,30 Emisiune muzi
mîne au fost desemnaţi academicienii berg, cu ajutorul unei rachete „Thor" ment „F-100", putînd purta arme ato
Grigore Benetato şi VasMe Răşcanu. BONN : La Ministerul Afacerilor In a fost lansat un nou satelit artifi mice la bord, de la aeroportul Etien. DELHI: La 15 august, India a săr ţa şi producţia; 17,35 Romanţe ruse cală pentru copii; 18,45 Din cîntecele
terne al R.F.G., se elaborează proiec ne (partea de răsărit a Franţei), pe bătorit ziua independenţei. In dimi interpretate de solişti romîni care au tineretului nostru; 19,30 Muzică uşoa
WASHINGTON: După cum transmi tul de lejge cu privire ia mobilizarea ră ; 22,30 Muzică populară romîneas-’
te corespondentul agenţiei Associated totală în caz de război pentru a par aeroportul de la Spangdahlem din a- concertat în Uniunea Sovietică; 19,00 c ă ; 23,15 Concert de estradă.
Press, .Camera reprezentanţilor a ticipa la aşa-numita „apărare a popu propiere de Trier (R.F. Germană). Du neaţa acestei zile, Ia Fortul Roşu, ci
S.U.A. a respins cu 245 voturi con tadela capitalei Indiei, a avut loc tra Muzică uşoară sovietică; 19,45 Tri Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
tra 132 proiectul de lege al lui Schel- laţiei". Această lege, relatează ziarul pă cum arată buletinul de presă „Par- diţionala ceremonie a înălţării drape buna, ra d io : Politica externă a Repu 13,00; 15,00; 17,00; 19,00, 20 00; 22,00;
de la Bonn „General Anzeiger", se lamentarisch Politischer Pressedients“, lului de stat al Indiei. In sunetele im blicii Populare Romîne în slujba pă 23,52 (programul I) 14,00; 16,00;
referă la toţi bărbaţii, care nu vor fi vor fi transferate în total din Franţa 18,00; 21,00; 23,00 (programul II).
încadraţi direct în armată, şi la o ma 225 de avioane de vînătoare şi bom. nului naţional, drapelul a fost ridicat cii ; 20,20 Noapte bună, copii; 21,45
re parte a femeilor din R.F. Germană, bardament la baza din Germania occi
dentală. de primul ministru Nehru. La ceremo Timpul probabil în regiunea noastră
MADRID: Zilele acestea a avut
NEW YORK : Reprezentantul, perina-. nie au participat miniştri ai guvernu
lui central, deputaţi, şefi ai misiuni Vreme uşor nestabilă, cu cerul va între 26—30 grade iar noaptea între
14—20 grade. Vînt potrivit din sectorul
lor diplomatice, precum şi o nume riabil, mai noros spre sfîrşitul zilei sud-est şi sud.
roasă asistenţă. După înălţarea drape cînd vor cădea ploi locale însoţite Pentru următoarele 3 zile vreme
nestabilă; favorabilă ploilor locale.
lului, primul ministru Nehru a rostit de descărcări electrice. Temperatura Temperatura în scădere.
o scurtă cuvîntare. uşor în creştere. Ziua va fi cuprinsă
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Marlie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.l.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva