Page 6 - 1959-08
P. 6
Pag. 2 ¦ D W m u soerALJsmuJ! Nr. 1434
O C Ă LĂ TO R IE
IN ANUL
(Urmare din pag. l-a), ?i8rul local cumpărat te chioşc
aflăm că la filiala din Siberia a
22.000.000 de apartamente şi ca Academiei de Ştiinţe se deschi
se individuale, aproximativ de conferinţa unională pentru Noutăţi tehnice Tainele m ii oraş «spirit Polonia în c if r e şi f a p f e
130.000 de oşpătării, restauran problemele consumului pentru din
te şi braserii, mii. d,e şcoli, spi următori} 10 ani- Pptriyiţ reja Oamenii de ştiinţă uzbeci au părare care dovedesc că popu- « Popula,ţia Republicii Populare Po 9 Anul acesta a începui în Polonia
tale, zeci de grădiniţe de copii, ţărilor ziarului, în U.R.S.S. nor R, P, Chineză iâţia din Taraz cunoştea un sis lone numără în prezent peste 29 mi producţia de cauciuc sintetic, a fost
mele de producţie pe cap de io- descoperit în raza actualului tem superior de construcţii de lioane locgiiori, din care peste o treime dală în exploatare o uzină de cupru,
eluburi, teatre. Pretutindeni, în cuitor Ia o serie de principale Maşini cje mare precizie oraş Djambul din Kazahstan fortificaţii. S-a stabilit că în se- esie forrnqtă din tineretul născut în (glii care vp. prelucra zăcămintele de mi
toate casele se vede mobilă ruinşle vechiului oraş Ţaraz, colui al Xl-lea OFaşul avea o puterii populare. Mai puţin de o treime nereu descoperite recent şi care re
nouă, dulapurile-biblioteci au de- produse alimentare a atins nive STRUNGUL AUTOMAT „C-107-A" care în sec. IX-XII-lea a fost un curte pentru bătut monpzi şi a- din populaţie se compune din tineri prezintă aproximativ 20 la sută din
lul prevăzut de oamenii de ştiin a fost realizat de Uzina constructoare important centru comercial la teiiere de olărit. născuţi în tţmpul războiului sau îna rezervele mondiale de cupru.
venit neîncăpătoare, Doar anual ţă, De pildă, consumul anual de de maşini din Nankin. Cele cinci cu- încrucişarea de drumuri din Ka- inte de război. Doar o treime din popu
se editează peste 1.500,000 cărţi, carne pe cap de locuitor este de ţite ale acestuia prelucrează piesele cu zahstan în Asia Centrală. După cum au dovedit săpă laţie eşte formată din oameni care • In cele 25.000 de şcoli elementare
în medie cîte 30 de cărţi de fie 71 kg., peşte — 20 kg., lapte şi o precizie pipă la 5 microni şi o ne .C u prilejul săpăturilor au ie depăşesc vîrşfa de 40 de ani şi carp din R.P. Polonă învaţă 4.240.000 de
care familie. produse lacţăte — 450 kg., cje tezime de suprafaţă de 8 clase. (In şit la iveală construcţii vechi turile arheologice, oraşul Taraz au fost educaţi în perioada antebe elevi, Nufp^rul cadrelor- didactice din
zahăr — 44 kg. etc. această privinţă China depăşeşte An- din cărămidă, o conductă' de lică. acestea, atinge 130.000,
Noua noastră cunoştinţă ne glip, siiiţlndu-şe la nipehfl Elveţiei) apă, fîntînj- .din piatră pentru întreţinea vaste legături cultu
Totodată, vorbind despre pro Strungul „C-107-A" este condus de un captarea apei, fortificaţii de a- • In Polonia există în prezent un • Din numărul iotal de studenţi ai
vorbeşte despre zecile de neve ducţia pe cap de locuitor trebuie dispozitiv 4e camă; întregul proces rale, economice şi politice cu di oraş cu pecie un milion de locuitori, institutelor de învăţămînt superior din
Diesel electrice oare sosesc din avut în vedere nu rezultatul a- — de ta introducerea materialului pînă R.P. Polonă, 47.000 studiază diferite
toate colturile lumii să încarce ritmetic al împărţirii volumului ţa prelucrare —¦se desfăşoară aulomaf. ferite ţări. 20 de oraşe cu o populaţie de peste ramuri politehnice, 26.000 urmează in-
lemnul din Siberia. In ultimii 7 general al producţiei la numă 100.000 locuitori şi 90 fie oraşe ca stHgiele medico-jarmaceutice, 11.000
ani volumul comerţului exterior rul de locuitori ai tării, ci re STRUNGUL AUTOMAT „C-25-4", „Radarul medicilor“ studiază agronomia, ştiinţele juridice
al Uniunii Sovietice a crescut partiţia reală a bunurilor mate produs de Uzina constructoare de ma peşte 20.000 locuitori. şi economice, filologia şi istoria, ma
considerabil, iar materialul lem riale produse în tară între mem şini nr. 3 din Şenian, prelucrează au Specialiştii' sovietici au reali- apoi imaginea exactă a tumorii, 9 Depunerile pe carnetele de econo tematica şi ştiinţele naturii.
nos este unul din articolele prin brii societăţii în funcţie de can tomat piese ou ajutorul unui mare zat un nou aparat ultrasonic Noul aparat permite să se des-
cipale de export, titatea şl calitatea mujicii depu număr de cuţite. Peste zece cuţite, pentru detectarea rapidă a tu- copere cu precizie o tumoare ma mii ale cetăţenilor polonezi reprezintă 9 In. perioada antebelică existau în
instalate pe patru suporturi poi prelu io rilo r .canceroase în organis- lignă chiar şi de mărimea unui suma de 7 miliarde zloţi. Pe fiecare Polonia 13.000 de medici. După război
...Munţii Urali î-am traversat se. Intr-adevăr, ce fojos arp, de cra concomitent patru piese. întregul mul omului. Medicii au numit milimetru. Aparatul va fi folosit au rămas din aceştia doar 7.300. In
noaptea. Acest depozit uimitor pildă, şomerul american că în proeps de prelucrare este automatizat•La acest aparat ,,radarul medicilor", larg la diagnosticarea canceru- carnet sînt depuşi în medie 1000 de prezent, în R.P. Polonă lucrează 24.000
tara sa se produce în medie pe prelucrarea rulmenţilor ţm astfel de Apara tul emite impulsuri ultra- lui, va ajuta pe mediei să_ de- de medici, 8500 stomatologi, 6.800 fel
al naturii, cum l-a numit marele cap de locuitor multă carne, strung poate înlocui manca a peste sonice care întîlnind în calea tecteze această boală gravă în zloţi. ceri şi 34.000 surori medicale calificate.
chimist rus D. Mendeleev, a de mult unt, multe televizoare şi lor un ţesut canceros conden- stadiul ei timpuriu şi în felul 9 In 1938 la fiecare o mie de.
venit un uriaş combinat chimi- automobile ? Partea leului din saţ se reflectă. Pe ecran apare acesta s-o combată cu succes.
co-metalureic. Numai în partea locuitori reveneau 24 de naşteri şi
de sud, care se învecinează cu toate bogăţiile produse revin a- Un fracfpr fâra fracSoris!
Celeabinsk, se produce mai mul celora în mîinile cărora se află 14 decese. In. 1958, natalitatea a cres
tă fontă decît în întreaga Fran capitalul, în timp ce mulţi oa cut la 26, iar mortalitatea a scăzut
ţă. Sclipesc luminile oraşelor meni, literalmente flămînzesc.
Uralului, cu uzinele sale unice, Numai în condiţiile socialismu la 8.
cu dumbrăvile sale umbroase,
cu cîmpiile nesfîrşite ale sovho
zurilor legumicole. Muncitorii, lui sporirea producţiei pe cap 20 de strunguri obişnuite, remorchează o combină
inginerii, oamenii de stiintă din de locuitor înseamnă îmbunătă
Ural construiesc uriaşe excava ţirea efectivă a vieţii oamenilor STRUNGUL DE COPIAT SEMIAU Un tractor pe şenile „5-100“ traver condiţiile producţiei. Dispozitivul de
muncii. TOMAT „C-720-K" produs de Uzina sează un Ian de grîu remoreînd o copiere, ea şi dirijarea de ia distanţă
toare păşitoare, bluminguri şi constructoare de maşini din Dalnii eşte combină „RSM-8M. Atrage însă aten ap perplis ca maşinile să fie folosite
maşini electronice de calculat, Care sînt perspectivele dezvol fdarie original. El funcţionează după ţia faptul că în cabina tractoristului cp mare randament la arat. Tractoa
ei produc îngrăşăminte noi si tării mai departe a industriei a- metoda hidrocopierli. In afară de pu nu se vede nici pn om. Agregatul este rele au lucrat fără tractorişti.
cea mai bună hîrtie din tară, iimentare ? Judecind după mate nerea şi scoaterea piesei toate proce dirijat de comWner dp pe puntea câ
extrag cupru şi nichel. rialele înserate în ziar aceasta sele sint automatizate. Datorită folo rmi de reglare, In prezent, patru din aceste trac
nt| eşte o problemă atît de sim- sirii complexe a unui mare număr de toare remorchează combine. Combine-
După Ural începe oceanul la- plă cum ar putea să pară Ia cuţiie, datorită automatizării şi prin Sovhozul cerealier „Temijbelski“ din rul dirijează tractorul fără a cobori
nurilor de grîu din depresiunea prima vedere, In prezent este cipiului. de prelucrare productivitatea ţinutul Stavropol a primit încă din de pe combină, priMr-o simpjă apă
centrală a Siberiei, Dacă nu ş-ar absolut evident că principalul îl lui esie. foarte înaltă. primăvara aceasta cîteva tractoare pre sare pe butoanele cutiei de distanţă.
zări gospodăriile sovhozurilor cu constituie îmbunătăţirea radica- văzute cu dispozitivul iventatorului Ivan Productivitatea agregatului a crescut
elevatoarele lor uriaşe, care a- lă a calităţii, asigurarea unei în mare măsură: în decursul unei zile
p .r şi dispar la orizont, ai a- asemenea structuri a alinienta- Logliinov pentru a le experimenta în ei seceră cerealele de pe o suprafaţă
vea impresia că trenul stă pe ţiei care să fie cît mai folositoa-
lo c: grîu, grîu şi iar grîu. Ve- re organismului omenesc. Aici de 25 ha. cu o producţie la hectar a
chea felină nu mai există de îşi vor spune cuvîntul medicii'
m u lt: în băncile claselor a IV-a şi pedagogii, fiziologii şi econo- cerealelor de peşte 30 chintale. Com-
ale şcolilor stau copiii născuţi miştii.
în aceste meleaguri în anii a- I binerul P. Nekrasov din sovhozul „Te-
Ce perspective se conturează mijbe!skiM, primul eare a început să di
ceia cînd părinţii lor au înce- pentru industria alimentară în rijeze un tractor de pe combină, îşi
put valorificarea acestui ţinui anii 1965-1975? ¦Dacă s-ar înconjura pămîptul dont a cărui vîrstă este de apro- propune ca în curînd să secere pe zi
minunat. cereale de pe o suprafaţă de 35 ha.
Observ că vă interesează pro- çg un ,fir de „pîn?ă de păianjen, ximativ 1.000.000 ani. Maxilarul
La Novosibirşk trenul nostru gramul conferinţei. Atunci, pu- Cpmbinerul a renunţat ,1a ajutorul
eşte îptîmplnat de o mulţime de tem coborî la Novosibirsk pen- acesta ar cînfări 450 de'grarne. a fost găsit fragmentat în trei le.g,ători,1«r,d e,,snopi. Agregaţul aşea (~\r~*r-*r - * r * w n r
fotografi şi reporteri. Se pare tru a asista Ia lucrările confe- ză paiele pe poloage, apoi acestea sînt
că împreună cu noi a călătorit nnfei. Un pasager nu poate că- Dar dacă am întinde acest fir părţi. Cea mai* mare are adunate şi legate de o preşă-colector .................... ^
un mare grup de lucrători ştiin- lători mai departe decît punctul de paie autopropulsată. Datorită faptu l In tot districtul Ploydiv (R-P. Bulgaria) a . început culesul )
tificî .de la Academia de Ştiin- indicat pe bilet, dar de coborît pînă la cea mai apropiată stea, ¦o lungime de ' f ' mV' şi cîrităreşte
ţe, Academia de Ştiinţe Medi- poate coborî oriunde înainte, lui că agregatul lucrează fără tracto [ trandafirilor. Dis de dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, du-1
cale şi de la o serie de insti- Alfa din centaur,: el ar cîntări 75 kg. Diametru unuia dintre cei
tute de cercetări ştiinţifice. Din Să coborîm deci aici. rist şi legători de snopi, cheltuielile
,,.50Q,000 toiip, 4 dinţi găsiţi este de 15 cm. t pă ce s-a depus rouă, membrii cooperativelor agricole se în- ¦]
¦?r t dreaptă spre grădinile de tranda firi şi încep culesul.-Cooperatorii 1
Gel mai bătrîn arbore din lu In scoarţa pămîntului, forma [d in satul Rosino, districtul Ploydiv, speră să obţină anul acesta }
me este fără îndoială arborele tă dintr-un strat gros de circa Co bogată recoltă. 1
de boabab care creşte în Tan- 16 km. se găsesc aproximativ de muncă la recoltare, ca şi preţui de L In foto; Culegătorii din satul Rosino la lucru. .|
ganica (Africa răsăriteană). Vîr- 775.000. 000 miliarde de tonecositţeal cerealelor se reduc considerabil.
sta acestui arbore eşte aprecia fier, 2.000.000 miliarde de cu
Ce reprezintă pentru statul tă fa aproximativ 5.0Q0 ani. aşa pru, 93,5 miliarde de tone de UN FRUMOS COSTUM NATIONAL CHINEZESC
aur, iar uraniu de aproximativ
sovietic o oră de muncă creatoare îneît şi pe vremea războiului 100 ori mai mult decît aur. Şi ii
troian acesta era un veteran.
în producţie ? Are înălţimea de 22 m„ iar pe rezervele de radiu şînt relativ
rimetrul trunchiului este de 47 m ari: 55.500.000 de tone. In
• In 'decurs de o oră In U.R.S.S. • In sectorul experimenta1 al birou metri. Unul dintre cele mai răşpîndile cos- nou îmbrăcămintea preferată a fe- nici o garnitură pentru purtat in
cea mai mare cantitate se gă
-ir seşte însă aluminiul — peste
In R. Cehoslovacă a fost des
se produc 6782 tone de oţel, 14.282 to lui central de sudură al Uzinei de coperit maxilarul unui masto- 1.370.000. 000 miliarde de tone. lume naţionale chinezeşti pentru fe- meilor noastre. fiecare zi, este foarte uşor de confte
ne de ţiţei, 3.240.740 bucăţi de cără cazane din Barnaul se pune la punct mei este „ţipao“ — un chimono lung In China antică chimonoul lung ţicnat. Astfel stau lucrurile însă
midă, 509.260 metri ţesături dp bumbac, sudarea electrică sub zgură a plăcilor cu guler înalt, Simplu ca model şi alcătuia îmbrăcămintea femeilor noa- atunci cind chimonoul se copŞe ¦din
43.980 perechi încălţăminte, metalice de mare grosime prin mi!to tin a din.-, bumbac comod de purtat, gţipao" conturează sire. In 1644, manciurienii (una din materiale mai scumpe. Pentru croitul,
clar liniile corpului. Mînecile lui, croi- minorităţile naţionale ale Chinei) au cusutul şi împodobitul acestei rochii,
9 Numai din fondurile de slqt în cirea unui ajuslaj fluidizării special.
U.R.S.S. se construiesc în fiecare oră Punerea la punct a acestei metode va Texiilistii uzbeci au reuşit să deosebit de frumoase. Principala te Komono, pot fi lungi sau scurte, întemeiat ultima dinastie feudală Ţin. croitorii chinezi folosesc metodele ira-
după dorinţă. Chimonoul s e . încheie in {impui dinastiei Ţin, chimonoul diţionale chineze de confecţionare a
3.700 m. pătraţi de suprafaţă locui permite uzinei să treacă la fabricarea obţină o fibră de bumbac care calitate a noii fibre este marea
bilă. In fiecare minut sint date în fo unor noi iipuri de produse. Inir-o oră prin aspectul ei exterior este sa rezistenţă la soare, la tempe de obicei în partea dreaptă nu cu „ţiciuan" — strămoşul chimonouhu îmbrăcăminţii. Marginile gulerului, ale
losinţă două apartamente de cîte 30 de lucru, In preajma pauzei de prtnz foarte apropiată de fibra de lină. raturi de 160 grade, la lesii si benzi de legat, ci cu nasturi. Ca să „ţipao" — purtat de femeile manciu- manşetelor şi cele de la poale se gar
m. pătraţi. au fost irimisp pentru analiză mostre acizi. Pentru obţinerea noilor au stinjenească mişcările în timpul riene se deosebea foarte puţin de chi- niseşc cu şiret de atlaz de. diferite
de metal sudat avînd lungimea su Fibra d e . bţimbac, prelucrată materiale pot fi îmbinate cu mersului, chimonoul esie despicai jos monoul bărbaţilor manciurieni. El a- putori, avîiid pe ele variate desene,
® In perioada 19—23 iulie, lucnnd durii de jumătate de metru. substanţe chimice nu numai fi in ambele părţi. Avantajele chimo- vea un guler rotund, înalt, iăieiura Uneori pe marginile chlmarioului „ţi-
în două schimburicolhozurile şi sov cu anumite substanţe chimice,
se înnobilează şi capătă însuşiri
hozurile ţârii au secerat în fiecare • Combinatul minier este cea mat cu totul noi, asemănătoare cu brele de bumbac, ci şi fire toar noului „ţipao" faţă de celelalte coslu- din locui reverului — oblică, mîneci pao" se lasă două sau trei rînduri
oră de Inerţi, 90,000 ha. şi au treierat mare unitate de producţie din regiunea fibra de lină, Din fibrele astfel se, şnururi, ţesături şi chiar con- me femeieşti constă în simplitatea de bordură colorată de atlaz, ’hai
peste 80.000 ha. de culţur.i cerealiere, economică Irkuisk. In decurs de o oră înnobilate se obţin apoi ţesături fecţii. confecţionării, folosirea ca material lungi, fără cele două deşpicăluri din lată salt mai îngustă, de o ţucrăUlră
mineriţ bazinului carbonifer de la Ce- a celor mai obişnuite ţesături şi a atit de fină îneît nu se poate dis-
® Intr-o oră de lucru, la uzina chi unui metraj mult redus ¦— vreo doi părţi. ' tiuge dacă garnitura este- upţipală
mică din Groznîi s-a produs din gaze.
In 1911, în urma răsturnării dinas-
Hei Ţin şt a „mişcării de la 4 mai"
aceeaşi cantitate de alcool sintetic, a- rernhovo au tjipus la suprafaţă 2500 Staţşuni m e c a n iza te metri şi juinătaie faţă de rochia care a luai naştere în 1919, în viaţa sau face parte chiar din ţesătura ro-
celonă -şi fenol pentru care şe consu tone cărbune — cu 500 tone mai muţi europeană care nec.eşliă aproximativ societăţii chineze au avut loc mari chiel.
mau înainte ciieva zeci dş tone de decît se extrăgea pe oră în iulie 1958, de creşterea anim alelor trei melrL şi faţă de un costum com- transformări. S-a schimbat şi viaţa Femeilor chineze le place să paar-
cereale de bună calitate. Extracţia de materii prime pentru in femeilor chineze. Un număr iot mai ie chimonoul „ţipao" impreitnâ cil oile
dustria cimentului din cariera „Pere- pus din bluză şi pantalon pentru care mare de femei chineze scapă de sub feluri de îmbrăcăminte; ele pun, de
• In colhozul -„Lefiin" din raionul val", situată la mare altitudine in zăvorul iatacurilor femeieşti şi încep pildă, deasupra chimonoului o japhe-
Kalinin, ţinutul Kraşnodar s-au . obţir. munţii Saian, a crescut de aproape Cele 42 de staţiuni mecanizate de Staţiunile mecanizate de creşterea este nevoie de material şi mai miffi, să ia parte la viaţa socială. Bineîn- iă ajustată în talie cu mîneci lungi,
nuţ înţr-o opă la mulsul, vacilor 75 două ori. S-au obţinut sporuri aprecia animalelor au un rol exlrem de impor ţeles că, paarlel cu aceste schimbări, bandă, sveter de lină şau curmă chi-
hi. de lapte. Este semnificativ faptul că bile la extracţia'de aur, , grafit, calc şi creşterea animalelor existenle în pre tant în dezvoltarea cultivării pămîntu- Ca frumuseţe, chimonoul „ţipao" nu suferă transformări şi îmbrăcămintea nezească, care şe pot confecţiona de
în 1953 ţnlr-o oră se obţitieau numai ghips. |ui, de succesul căreia depinde în mare feminină. In ultima perioadă a de- obicei din ţesături chinezeşti de mă-
11 hi, , . zent în R. P. Mongolă au devenit cen măsură trecerea cooperativelor araţi çsie cu nimic inferior celorlalte cos ceniului al doilea din veacul acesta lase şi lină,
9 Secţia de sudură electrică a uzi-, lor la viaţa stabilă, şi, peea ce este apare şi începe să se răspîndească
® întreprinderile industriei a’imen- nei de ţevi din Celeabinsk a produs tre de aplicare a noilor metode avan foarte important, crearea bazei fura tume. Forma, liniile şi aspectul ge chimonoul „ţipao" care îşi păstrează Astăzi nu există deosebire ufeţ-
tare .din regiunea Podolie au produs înir-o oră o canliiale de ţevi suficien- jere pentru creşterea animalelor. Anul calităţile preţioase de odinioară ale bilă între hainele de fiecare zi şi cele
intr-o oră aproximativ 9 tone preparate sate de conducere a gospodăriei. In acesta staţiunile mecanizate de creşte neral al acestei rochii (si qu trăsă- îmbrăcăminţii feminine manciuriene de sărbătoare. Cu clle-va decenii in
de carne, 6 tone de unt, iot atUa 'che- tă Psnira a instala I '5 )mI de COndUCÎa rea animalelor au însăminţat cu cpl- „ţiciuan" şi anume: simplitatea şi urmă, însă, îmbrăcămintea femeias-
fir, ip/Urt si. alte produse taclale. Fabri. niagistrală. condiţii avantajoase, ele cultivă pămîn- luri cerealiere 29.000 hectare d? pă- iurţle lor specifice. Deosebit de ca- comoditatea. Transformat şi îmbuna- că de sărbătoare, era alcătuită dintr-o
cile de, conserve au livrat 3.000 de ciţ-, infut, adică de 3,5 ori mai mult decît lăţit necontenit, chimonoul „ţipao" a- curmă cu guler ţnait şi fustă. Aces-
Iii de conserve de lapte, peste 5.000 tul pentru cooperativele araţilor; aici anui trepgt. mod la purtai eşle chimonoul „ţi- !unge la aspectul său de astăzi, mult iea sînt înlocuite acum cu chimonoul
culii conserve de fructe şi legume. deosebit de chimonoul „ţiciuan", ca- „ţipao" îmbrăcat în zile de sărbătoa-
se aplică fecundarea artificială a ani paou vara, pe arşiţă, deoarece eşle re se purta în fimpui dinastiei Ţin. re, în timpul recepţiilor şi în alte
® Depăşind sarcinile planului la toa „Ţipao" poate fi ţoluşi de cele mai ocazii festive. Ble se fac mai lungi
le tipurile de produse, filatorii, ţesăto malelor, se mecanizează lucrările care mai uşor şi ţine. mai puţin cald pa variqle modele. decît cele de fiecare zi, tăietura re-
rii şi miţncitprji secţiilor de finisaj de aerului închis înir-o parte esie făcută
la combinatul de bumbac din Kalinin, necesită un mare volum de mupcă. in orice altă rochie. La acestea mai Ire- „Ţipao" de vară se lucrează fără mai sus, iar gulerul mai înalt. Chi-
au produs intr-o oră 2.187 kg. de fire, căptuşeală şi cu mînecă scurtă, cele monourile de purtat zilnic, în cro-
15.180 m. ţesături crude, 41,814. m. ţe 1958, datorită aplicării tehnicii noi. buie adăugat şi faptul că se spală şi de primăvară şi toamnă cu capiu- iala cărora se urmăreşte mai ales
sături unicolore, imprimate pe .fond alb şealâ. „Ţipao" de iarnă sint căptuşite 'comoditatea, sînt mai scurte, iar gu-
-T- stambă, salin, flanel, celofibră şi cheltuielile de muncă s-au redus cu cqlcă uşor. Singurul lui inconvenient, cu vată de bumbac sau 'de mătase. Ierul lor este relativ mai jos.
fflbiturţ. Deosebii de călduroase sini cele căp-
peste 6.000.000 om-zile. eşte acela că, fiind jos foarte îngust tuşite ou vată de mătase, ele sînt Femeile chineze nu măi obişnuiesc
• Feroviarii de la staţiile. Tiraspo}, foarte uşoare şi totodată foarte căi- să poarte astăzi podoabe pentru ch.p.
Bender, Bessarabskaia, Ceadtţr Lunga, -— sţ sas —— şţînjeneşte libertatea mişcărilor. Din duioase, Totuşi, în ultimii ani, sini lot mai
în cadru! garniturilor care circulă spre moderne baticurile de pinză înflorată,
Moscova şi. Leningrqd, ¦spre Oliţa şi această cauză chimonoul „ţipao" este Modelul şi. cupa chimonoului „fi- de mătase sau voal care se potrivesc
Munnansk, precum ş i spre. ¦regiunea pao" poale fi simplă sau complicată, de asemenea foarte mult cu chimo-
fluviului Peciora, au expediat înir-o oră inc-omod pentru excursii şi călătorii, Modelul unui chimonoii „ţipao" fără noul „ţipao",
40 de vagoane de caise, pătlăgele roşii,
ce,apţi, varză( dijm ţe conserve ş i sucuri, In oraşul Calbc, pentru ascensiuni pe munţi şi pentru
(R.D. Germană), a . orice fel de muncă care nece-
fost construit primul l nit siiă multe mişcări,
combinat de produ- i;v fifll•¦¦'•fttt -J In anii grei ai luptei revoluţiona-
V
se medicinale în!jiCţ re, psniru a se acomoda condiţiilor
mm"’
care procesul de | aspre de atunci din regiunile el-ibe-
producţie csle in. râie, femeile — lucrătoare de cadre,
întregime mocani- f U UMU at{ început să poarte haine barbă-
zat. 11 m
teşii. Acest obicei a fost păstrat şi
-MvŞ.V; ;
In clişeu: Vede- ’ in anii de după eliberare, fiind, adop•
re generală a c'om 1 1 : } Oii lat mai iîrziu si de femeile manei'
binaighii de produ¦'¦"¦ »} tcare. Din anul 1956, obişnuinţa de
'¦
a paria haine bărbăleşii începe să
se medicinale. ;¦
dispară, iar chimonoul „ţipao" —- a-
cest minunai port naţional devine dţn
