Page 60 - 1959-08
P. 60
Pag. 4 DRVMUC SOCIALISMULUI Nr. 1447
Opinia publică salută apropiaţii! juitlmjeJLe şlini - JuiitmAls sJtini • u ltim ele şilr i • uHuuels ştiri T u lb u rări on A fr ic a
de sud
schimb de vizite li. S. H ru p v LONDRA 17 (Agerpres). — In ul
— 0. BseÉwer
timele zile, în provincia Natal (Uni
unea sud-africană) au loc tulburări în
rândurile populaţiei africane nemulţu
mite de măsurile samavolnice ale au
torităţilor locale. Printre altele, auto
rităţile au confiscat teritoriile pe care
R.P. CHINEZA N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower ca Festivitate consacrată Festivalului zădărnicireaFidel Casiro despre populaţia locală le folosea pentru vi-
„o piatră la fundamentul păcii trainice nat.
PEKIN 17 (Agerpres); Sub titlul „On în întreaga lume",
\ important eveniment internaţional favo internaţional al film ului de la Moscova noului complot pus io cale Potrivit relatărilor presei, pe o se
INDIA rie de plantaţii au izbucnit incendii,
rabil păci'", ziarul „Guanmlpjibao" a
publicat un articol în care scrie că MOSCOVA 17 (Agerpres) Salfuddln MOSGOVA 17 (Agerpres) Festivitatea a tost deschisă de fmpofriwă Clici in urma acestui fapt a încetat trans
hotărîrea conducătorilor guvernelor Kitchlew, cunoscut fruntaş al vieţii pu TASS anunţă t La 16 august pe motociclişti, Gare au trecut pe portul feroviar între Harding şi Port
U.R.S.S. şi S.U.A. de a face un schimb blice din india, membru al Consiliului stadionul „Dinamo“ din Moscova pista de alergare, purtînd stea NEW YORK 17 (Agerpres) In declaraţia sa Fîdel Gastro Shepstone. In regiunea Isipofl au fost
de vizite constituie o dovadă că în Mondial al Păcii, semnează în numărul a avut loc o festivitate consacra gurile ţărilor participante la Ziarul „New York Times“ anunţă a subliniat că complotul împo arestate 84 de femei africane. Pe stră
situaţia de după război are loc o de 16 august al ziarului „Komsomols- tă Festivalului internaţional al iestivaL din Havana că primul ministru al triva Gubei este sprijinit de Or zile oraşului Harding au început să
schimbare importantă. Această hotărî- kaia Pravda" un articol în legătură cu filmului la care au participat a* Gubei, dr< Fidel Gastro a rostit ganizaţia statelor americane şi circule patrule poliţieneşti înarmate cu
re. se spune în articol, nu numai că apropiatul schimb de vizite dintre N. S. proximativ 1.000 de artişti din Programul vast oare s-a pre 0 cuvîntare radiodifuzată şi te de Statele Unite. EI a criticat automate.
va contribui la o mal bună înţelegere Hurşciov şi D. Eisenhower. Kitchlew diferite ţări, printre care cunos- zentat cu acest prilej a cuprins levizată în oare a vorbit despre Statele Unite care, a spus el,
între cele două puteri şl va crea astfel scrie că „popoarele multor ţări răsă cutele stele ’de cinematograf cu diferite scene din filme (scene zădărnicirea noului complot îm primesc pe „criminalii de răz Doi africani au fost ucişi de poliţie
condiţii favorabile pentru îmbunătăţi ritene, inclusiv poporul indiei, au pla renume mondial ca' Roşită Quin- din renumitele filme sovietice potriva Gubei, pregătit de dicta boi“ ai fostului dictator cuban într-un sat în apropiere de Peterma-
rea relaţiilor sovieto-americane, dar va nuri' mari de dezvoltare a economiei tana şl Maria 'Aquînar (Mexic)’, torul Republicii Dominicane, Batista. Ele au permis organiza ritzburg. După cum anunţă agenţia
avea totodată, fără îndoială, o imensă lor naţionale. Ele doresc ca S.U.A. să Tzin (China) şl renumiţi artişti „Crucişătorul Potemkin“, „Ma Trujillo. rea contrarevoluţiei împotriva Associated Press, în ciocnirile cu afri
influenţă pgzitivă asupra destinderii se întreacă cu U.R.S.S. în a acorda sovietici Nikolai Gerk’asov, Ser- Gubei. canii, care au folosit pietre, a fost
încordării internaţionale şi asupra cau ajutor acestor ţări în domeniul con ghei Bondarciuk, Alina Bistritka- ma“, „Deputatul din Bailtica“, Fidel Gastro a arătat că un rănit tpi poliţist.
zei păcii în întreaga lume. Ea este o strucţiei". ia. Irina Skobţeva, Boris Andre- rol principal în demascarea com „Organizaţia statelor america
mare victorie a politicii externe paşnice „Soarta unui om“, „Geapaev“, plotului l-a avut Morgan, maior ne, a spus în continuare primul Se construieşte cei mai
a Uniunii Sovietice şi constituie de a- Realizarea acordului privitor Ia ev, Boris Babocikin. De .aseme în armata cubană, de naţionali ministru, este victima propriilor
semenea o evoluţie firească a situaţiei schimbul de vizite este apreciată de „Marele cetăţean“ ), reprezenta tate american. Maiorul Morgan, sale relaţii cu dictatorii. Ea a mare lac de acumulare
internaţionale generale. Ea este neîn- Saifuddin Kitchlew ca o victorie isto nea la această festivitate au par scrie „New York Times“, a lup uitaf de popoarele Americii, de
doelnic un eveniment important în rică a ideii coexistenţei paşnice a ţă ţii ale cunoscutului ansamblu fe tat în armatele dr-ului Gastro în drepturile omului, care ar fi tre din R .P . Chineză
viaţa politică internaţională şi cores rilor cu orînduiri de stat diferite. A- ticipat aproximativ 60.000 de minin „Beriozka", al soliştilor timpul revoluţiei. buit să fie proclamate pe cînd
punde intereselor păcii mondiale. ceastă victorie, subliniază el, a fost moscoviţi. trăiam în condiţii de teroare“. PEKIN 17 (Agerpres). —
obţinută în special datorită luptei baletului din Leningrad, Ninel După cum a declarat primul După cum transmite agenţia
Adepţii „războiului rece", scrie în forţelor care militează pentru pace, îm ministru, maiorul Morgan l-a în In faţa telespectatorilor au Ghina Nouă, pe insula Hainan
continuare ziarul, s-au opus cu toate potriva forţelor care se pronunţă îm Kurgapkina şi Boris Bregvadze credinţat pe Trujillo că el ar luat cuvîntul cîţiva oameni de se construieşte lacul de acumu
forţeje reafizărij unui acord la confe potriva tratativelor şl a reglementării etc. conduce luptele în munţi cu tru pe bordul avionului dominican lare Suntag, unul dintre cele
rinţa miniştrilor Afacerilor Externe şi paşnice a problemelor nerezolvate, pele guvernamentale cubane. El care au tost luaţi prizonieri. mai mari din R. P. Chineză.
au barat în fel şi chip calea spre con care se opun contactelor personale Trei anî de la interzicerea a anunţat că trupele sale ar fi Barajul de 700 metri al acestei
vocarea unei conferinţe ia nivel înalt. intre oamenii de stat. ocupat oraşul Trinidad din pro Primul a fost Altredo Mari- construcţii, care are o înălţime
Dar, datorită iniţiativelor forţelor păcii, P. Co din Germania vincia Las Villas, şi a cerut să bran, spaniol voluntar în legiu de cîţiva zeci de metri, va stă
' gheaţa „războiului rece“ a început să Saifuddin Kitchlew scrie că U.R.S.S. 1 se trimită un avion. Avionul nea străină franceză. El a decla vili marile revărsări ale cursului
şi S.U.A. — cele mai puternice state BERLIN 17 (Agerpres) Ziarul boiului rece" şi pentru asigura- pe bordul căruia se aflau contra rat că a fost recrutat de repre superior al fluviului Nandu.
topească. Hotărîrea conducătorilor din lume, sînt liderii celor două sis „Neus Deutschland“ a publicat rea păcii. Fără o pace trainică revoluţionarii a aterizat la Tri zentanţii oficiali ai lui Trujillo
guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. cu pri teme fiziologice mondiale care se opun un articol de Martin Spiegel, problemele vitale ale poporului nidad. în Spania şi adus în Republica Capacitatea acestui lac de a-
vire Jâ schimbul de vizite a dus la o unul altuia, in ciuda acestui fapt, în membru al Biroului Politic al german nu pot fi rezolvate. Dominicană pentru a intra în le cumulare este de aproximativ
cotitură în situaţia internaţională. tre ele nu există contradicţii de nere G.C. al Partidului Gomuni-st din Dof 'din cei 10 oameni, care giunea Trujillo. trei miliarde metri cubi. El va
zolvat care să excludă coexistenţa paş Germania, consacrat împlinirii a Credincios sarcinilor sale isto- se aflau pe bordul avionului bi- permite irigarea a 250.000 ha.
R.D. GERMANA nică între ele şi să nu le permită să-şi trei ani de la interzicerea P. G. rice, continuă Martin Spiegel, motor „B-46“, de provenienţă a- Louis Poso Himenes, alt ares pămînt pentru cultivarea bum
îndeplinească misiunea de mari puteri din Germania. Autorul articolu- P.G. din Germania a considerat, mericană, au fost ucişi, iar cei tat, este fiul fostului primar al bacului, a cafelei şi a altor cub
BERLIN 17 (Agerpres) Otto Winzer, în domeniul menţinerii şi întăririi păcii. lui subliniază că Partidul Gomu- începînd din anul 1954, ca sar- lalţi 8 rămaşi în viaţă au tost Havanei, în prezent fugit din turi. In apropierea lacului de a-
prim adjunct al ministrului Afacerjlor nist din Germania a tost inter- cină principală lupta pentru asi- luaţi prizonieri. In schimbul de fără. Himenes a vorbit despre cumulare se va construi o hidro
Externe al R.D.G., a declarat într-un In această ordine de idei Saifuddin zis pentru că militariştii vest- gurarea păcii şi democraţiei în tocuri a tost ucis un locotenent rolul lui Trujillo în organizarea centrală cu o capacitate de
interviu că schimbul de vizite dintre Kitchlew scrie despre imensa năzuinţă germani şi guvernul Adenauer Germania occidentală. Gînd gu- complotului şi a declarat că după 60.000 kw.
I N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower şi rea spre pace a oamenilor sovietici şi des voiau să înfăptuiască înarmarea vernul Adenauer a început reîn- din armata cubană şi un funcţio
lizarea înţelegerii reciproce pot deschide pre dorinţa lor sinceră de a trăi în atomică, să introducă serviciul armarea, P.G. din Germania a părerea sa. Trujillo încearcă să
caLea atît spre convocarea conferinţei prietenie cu toate popoarele. Saifuddin militar obligator şi să continue adresat un apel poporului ger- nar civil. Au tost răniţi 9 sol
la nivel înalt, cit şi spre convocarea Kitchlew arată că el, personal, cunoaş politica revanşei şi agresiunii, man şi a organizat lupta împo- daţi. pună în aplicare planurile de a
conferinţei de pace şl încheierea Trata te uriaşa năzuinţă spre pace a condu Această politică a dat însă făli- triva remilitarizării Germaniei invada Guba.
tului de pace cu Germania. El a subli cătorului statului sovietic — Nikita ment. O parte tot mai mare a occidentale. Tocmai ’de aceea gu-
niat că poporul german este întrutotul Hruşciov. Cu prilejul înfîlffirii cu Hruş vernul monopolurilor a ordonat
interesat în succesul tratativelor dintre ciov, scrie el, mi-au făcut o Impresie
N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower în- profundă sinceritatea Iul şl marele şi populaţiei vest-germane îşi dă tribunalului federal să interzică -scana-
trurit îmbunătăţirea relaţiilor internaţio adevăratul lui umanitarism. seama că criminala „politică de P. C. din Germania,
nale ar însemna că şi guvernul de la pe poziţii de forţă“ ascute con- Rezoluţia celei de-a V-a adunări a F.M.T.D.
Bonn va trebui să renunţe la politica ISLANDA tradicţiile interne şi externe, că ’Adenauer dorea să deschidă
„de pe poziţii de forţă“. Poporul ger calea milităriştilor. Dar era lui
man aşteaptă ca întîinlrile istorice ale REYKJAVIK 17 (Agerpres) TASS a-
celor doi conducători de stat să ducă nunţă; Comentînd apropiatul schimb continuarea acestei politici nu Adenauer, scrie autorul, se apro- PRAGA 17 (Agerpres). — tele Consiliului de Miniştri al constituirea unei zone denuclea-
la o serie de tratative în urma cărora de vizite între N. S. Hruşciov şi D. poate duce decît spre o nouă ca- pie de sfîrşit. Guvernul R. F. După cum s-a anunţat cea de-a U.R.S.S. şi D. Eisenhower, pre- rizate în Europa centrală, în re
poporul german să obţină mult aştep Eisenhower, Torarinsson, redactor al tastrofă naţională. Germane devine tot mai izolat. V-a adunare a F.M.T.D. a a- şedinţele Statelor Unite ale A- giunea Mării Baltice, în Bal
tatul tratat de pace. ziarului „Tininn", deputat în Alting doptat o rezoluţie în ca- mericii. Aceste vizite, se spune cani, pentru securitate şi pace
din partea Partidului progresist, scrie In articol se menţionează în P. G. din Germania, s-a 'dove re sînt analizate activitatea şi în rezoluţie, deschid noi pers- în Europa.
Toţi germanii iubitori de pace, că încordarea relaţiilor dintre Răsărit continuare că ideile şi propune dit a fi un partid consecvent de sarcinile F.M.T.D. , în lupta ei pective pentru o înţelegere paş-
aşteaptă ca apropiatul schimb de şi Apus poate fi lichidată cu succes rile formulate de P.G. din Ger mocratic. El luptă împotriva in pentru pace şi independenţă na- nică. Adunarea ia atitudine pentru
vizite dintre N. S. Hruşciov şi D. numai prin acţiuni treptate, întreprin mania s-au dovedit’'a fi ‘juste tensificării exploatării oamenilor ţională, pentru o viaţă mai bu- constituirea unei zone denuclea-
Eisenhower să ducă la destinderea în se în decursul unei perioade îndelun Autorul articolului subliniază ne muncii’’de către monopoluri, pen nă a întregului tineret. Adunarea F.M.T.D. cheamă ti rizate în regiunea Oceanului
cordării internaţionale, a declarat A. gate. Torarinsson subliniază că pacea cesitatea restabilirii legalităţii tru ridicarea nivelului de trai al neretul şi organizaţiile lui la Pacific şi lichidarea bazelor mi
poate fi asigurată numai prin politica partidului comunist. Lupta pen populaţiei. Autorul subliniază că Rezoluţia caracterizează acti- litare americane, pentru restabi
Keller, secretarul Consiliului german al tratativelor şi a concesiilor reciproce. tru legalitate a P. G. din Ger în condiţiile actualei situaţii, nu vitatea F.M.T.D. după cel de-al luptă comună pentru încetarea lirea drepturilor legitime ale
El îşi exprimă speranţa că întîlnirile mania scrie el, este în acelaşi poate exista democraţie în Repu- IV-lea Congres şi subliniază că experienţelor cu arma atomică. R. P. Chineze în O.N.U., pen
luptătorilor pentru pace din landul dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower timp o luptă pentru schimbarea blica Federală Germană fără ă- F.M.T.D. şi-a consacrat toate e- tru retragerea trupelor ameri-
Schwerin. vor constitui începutul unei asemenea politicii Germaniei occidentale, nularea interzicerii P. G. din forturile cauzei luptei pentru pa- Delegaţii la adunare sublinia- cane din regiunea Taivanului şi
politici de pace. pentru încheierea perioadei „răz- Germania'. ce şi împotriva primejdiei unui ză importanţa încheierii unui din Coreea de sud si pentru u-
D. Adoif din oraşul Rostock a ca război atomic, pentru dezarmare tratat de pace cu Germania şi nifioairea paşnică a Qoreei şi
racterizat apropiata întîlnire dintre şi coexistenta paşnica, pentru Vietnamului.
independenţă naţională, împo- a soluţionării problemei Berii-
triva colonialismului. Adunarea Adunarea a discutat diferite
nuIui occidentaL probleme legate de situaţia din
salută în mod deosebit succesul Africa, Orientul apropiat, Ame
Nu vor îmbrăca niciodată uniforma ., , _ . rica Latină şi America de Nord.
celui de-al VH-lea Festival Mon-
Adunarea cheama tineretul la Adunarea s-a pronunţat pen
dial al Tineretului şi Studenţilor
militarismului german care a avut loc la Viena. lupta comună pentru dreptul tru organizarea în 1962 a celui
BERLIN 17 (Agerpres) Getă- ADN locuitorii oraşului Ham, In rezoluţie se subliniază că popoarelor la autodeterminare, de-al VlII-lea Festival Mondial
ţenii vest-germani născuţi în a- care urmează să fie chemaţi pen- al Tineretului.
nul 1922 protestează împotriva ^ ^ c e n tr a r e au convocat o adunarea a stabilit sarcinile de pentru lichidarea colonialismului
, , . . . . U- , , adunare de protest. Ei au sem- In rezoluţie se arată că
hotariril Minatorului de Război nat 0 rH 4 e în tare d6clarl viitor. Ele constau în lupta îm ?< a dominaţiei imperialiste,
F.M.T.D. a contribuit în multe
potriva primejdiei de război, pen Adunarea a discutat proble-
tru coexistenţă paşnică, împo privinţe la succesele dobîndite în
al R. F. Germane de a-i concen- c§ nu vor îmbrăca niciodată u- triva colonialismului pentru in mele diferitelor regiuni ale lu
ultimii ani în mişcarea de ti
Calea frafafiveior esfe calea cea mai sigură" tra. După cum anunţă agenţia niforma militarismului german. dependenţa naţională, împotriva mii. neret.
--------------------- m ----------------------
poate duce decît la întărirea pă reînvierii fascismului, pentru In ceea ce priveşte Europa,
MQSGOVA 17 (Agerpres).— cii în întreaga lume. Acfiunile huliganice ale unor militari adunarea se pronunţă, printre
TASS a n u n ţă: In articolul in din R.F.G. aparfinînd tarilor N.A/f.O. drepturile democratice şi satis altele, pentru lichidarea bazelor
titulat „Calea tratativelor este In continuare, Sam Russel facerea intereselor economice şi
calea cea mai sigură“, ziaristul scrie că numeroşi lideri sindi militare şi a rachetelor atomice
englez Sajji Russel scrie în zia- cali şi membri ai parlamentului sociale ale tineretului.
rql „Sovetskaia Rossia“ că labu din partea partidului laburist Adunarea constată cu satis de pe teritoriile străine, pentru
riştii englezi manifestă un deo continuă, de asemenea, să salute
sebit interes tată de apropiata apropiatele întîlniri dintre con BERLIN 17 (Agerpres). — au coborît la înălţimea de 20-50 facţie că în urma conferinţei de
vizită în Uniunea Sovietică a li ducătorii Uniunii Sovietice şi la Geneva a miniştrilor Afaceri
derilor partidului laburist H. S.U.A., subliniind totodată do Nu sînt rare cazurile cînd locui- metri. Şoferul unui autobus, ca- MIERCURI 19 AUGUST 1959
Gaitskell şi A. Bevan, care du rinţa poporului englez de a se lor Externe s-a obţinut o apro
pă numeroase amînări au hotă- pune capăt experienţelor cu ar torii Germaniei occidentale se re mergea pe autostradă, asur- Spectacole cinemato gr afice
rît, în sfîrşit, să viziteze Uniu ma nucleară şi de a se înceta piere între diferitele puncte de
nea Sovietică la sfîrşitul aces producţia şi crearea de stocuri află în pericol din cauza acţiu- zit de zgomotul avioanelor cu
tei luni. Fruntaşii laburişti, con de arme nucleare. vedere şi s-au creat noi condi
tinuă autorul, consideră că a- nilor huliganice ale unor mili- reacţie, şi-a pierdut controlul.
ceastă vizită a fost ămînată ţii pentru continuarea tratative
cam prea mult şi că liderii par tari aparţinînd ţărilor N.A.T.O. Maşina s-a răsturnat, ceea ce a DEVA : Grădinarul spaniol [ Eu şl BARU MARE : Idolul de sare ; APOLŞ
tidului laburist trebuie să aibă, lor. Adunarea salută cu căldu bunicul i HUNEDOARA : Pagini de DU DE S U S : Poznaşii din Bareni
în sfîrşit, curajul să stabilească După cum transmite agenţia provocat rănirea a 2 persoane. ră apropiatul schimb de vizite vitejie; ALBA IUL1A : Legea m ării; b u rg ; ZLATNA : Păianjenul de aur \
cu conducătorii sovietici chiar Septembriştii ; ORAŞTIE : Favoritul BRAD : Marele cetăţean j IHA : De
un contact mai bun decît cel AADnMN, 2o av. i•oane cu reacţ.•i•e ale v.inLaatoaHreeidceumbreuargcsţ,,’i.euna zab,vuiornat, dl.ae între N. S. Hruşciov, preşedin- 13 ; Poznaşii din Barenburg ; PETRO zertorul ; S1MERIA: Dn cîntec din
stabilit de primul ministru en N.A.r.O., zburind pe deasupra o înălţime foarte mică deasupra ŞANI : Amigo; Oleco Dundici; TE- c a v a l; SEBEŞ: Spioana din HongJ
IUŞ : Roza vînturilor; LONEA : De K ong; CALAN: Ivaţj cel Groaznic,’
glez. autostrăzii Bremen—Hamb’urg, clădirii în care se afla o poli zertorul j HAŢEG: Lady Hamyiton i
După cum se subliniază în
clinică. Din cauza zgomotului
continuarea articolului, laburiş
tii englezi speră că vizita lide asurzitor al avionului, aproxi
rilor lor deschide o nouă pagi
nă în relaţiile dintre Uniunea mativ 30 de bolnavi au avut
Sovietică şi Anglia, ceea ce nu
şocuri nervoase, iar o femeie m \ a \ B ii
care se afla pe stradă a aîţut PROGRAMUL I : 6,15 Melodii rală romînească: 22,45 Concert sim
populare romîneşti; 7,15 Marşuri pa fonic.
un atac de cord. K
triotice pentru fanfară; 9,30 Vreau să PROGRAMUL II : 14,07 Jocuri popu-:
Cea mai mare La a 14~a aniversare a independenţei ştiut 11,03 Solişti instrumentişti de Ia re romîneşti; 14,40 Pagini din lu
fabrică de prelu muzică populară romînească; 12,00 crări scrise în cinstea Zilei Eliberării t
Rasişti englezi crarea cărnii din Republicii Indonez ia Cîntece patriotice; 13,05 Din concer 16,15 Cîntecul săptăm înii: „In noap
în acţiune î R.D.G. se află in tele Decadei culturii din R.P.R. t 15,10 tea de August“ ; 16,50 Curs de limba
oraşul Magdeburg. DJAKARTA 17 (Agerpres). — Cu prem provizoriu şi a Consiliului pro Program muzical dedicat fruntaşilor în rusă; 19,00 Muzică uşoară de compo
LONDRA 17 (Agerpres). — prilejul zilei de 17 august, cea de-a vizoriu al planificării poate fi consi producţie din industrie şi agricultură; zitori romîni şi sovietici; 20,00 De
Potrivit relatărilor presei, la 15 In 1958, aceasta 14-a aniversare a independenţei Re derată într-o anumită măsură ca o 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45 „In cada culturii din R .P.R .; 22,00 Mu
august în cartierul Notting Hill, a produs peste publicii Indonezia, secretarul general înfăptuire a ideii colaborării între cinstea Marii Sărbători“, — emisiune zică uşoară ; 22,30 Muzică populară
care şi-a cîştigat o tristă.taim ă 30.000.000 buc. nu al C.C. al Partidului Comunist din partide. Conştiinţa politică şi vigi de cîntece; 18,00 In slujba patriei; romînească ; 23,15 Concert de noapte.
datorită frecventelor cazuri de mai de cirnaţi. In indonezia, Aidit, a adresat poporului lenţa naţională au crescut considera 20,20 Noapte bună, copii; 21,00 Şcoa
persecuţii rasiale, rasişti înar 1959, fabrica are o chemare în care se subliniază că bil. Poporul a înţeles bine învăţă la şi v ia ţa ; 21,40 interpreţi de mu Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
maţi cu răngi de {ier şi pum sarcina să sporea anul acesta poporul indonezian sărbă mintele amare ale trecutului — acti zică populară romînească, care au con 13,00; 15,00; 17,00; 20,00 ; 22,00:
nale-au-m altratat pe africanul scă producţia cu toreşte ziua de 17 august în condiţii vitatea subversivă, străină, îndeosebi certat peste hotare; 22,30 Muzică co 23,52 (programul l) 14,00; 16.00;
Laonso Briggs, în vîrstă de 60 130,1 la sulă, faţă mal favorabile decît anul trecut, în- din partea imperialiştilor S.U.A., Olan 18,001 21,00; 23,00 (programul II).
de ani. Victima a fost internată de 1958. trudt, odată cu revenirea la constitu dei şi ciankalşiştilor, precum şi acţiu
în spital. ţia din anul 1945, unitatea naţională nile rebelilor. Timpul probabil în regiunea noastră
a devenit mai trainică. Aidit cheamă poporul să sprijine Pentru ziua de 18 august, vreme 24 şi 28 grade, iar noaptea va co
Acest fapt, se spune in chemare, întrutotul programul noului guvern şi nestabilă cu cerul variabil, mai mult borî între 12 şi 17 grade. Vini po
cere ca acţiunile care împiedică înde noros în cursui zilei. Înseninări par trivit cu intensificări temporare din
este coniircnat de sprijinul unanim plinirea acestui program să fie con ţiale noaptea. Ploi locale sub formă sectorul est.
acordat de păturile cele mai largi ale siderate drept cea mai gravă crimă. de averse şi însoţite în unele locuri
poporului programului guvernului Su- In încheiere Aidit cheamă la întări de manifestări electrice. Temperatura Pentru următoarele 3 zile, vreme
karno—Djuanda. rea fără rezerve a unităţii naţionale. staţionară, ziua va fi cuprinsă intre nestabilă, favorabilă ploilor locale, cu
tendinţă de îmbunătăţire temporară.
Crearea consiliului Consultativ su
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva
