Page 62 - 1959-08

Paef. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1448

Infrecerea dintre gospodăriile agricole colective I.F .E .T. S E B E Ş O EIMIT^TE F ftW E S T B E R * FR U N T A Ş ^

Draşovenii îş! respectă Organizarea muncii —
chezăşia succeselor
angajamentul

Ea nord de Valea Seoaşului, sfecla de zahăr şi porumb' s-'au
după ce laşi în urmă satul Gun- efectuat patru şi, respectiv trei

ţa, pe un platou înclinat îţi apare praşile manuale. După felul cum

în faţă satul Draşov. Nu cu mult se prezintă aceste culturi, colec­ I.F.E.T. Sebeş şi-a încheiat ră de organizare a muncii a daf sectorul Oaşa şi brigada Iui Ni-

în urmă în acest sat o parte din tiviştii prevăd o recoltă mult bilanţul activităţii pe anul 1958 posibilitate colectivului întreprin- colae Trifu de la parchetul

locuitori şi-au unit pămînturile mai mare decît cea planificată. cu planul producţiei globale în- derii să scurteze mult timpul de Curpăt din cadrul aceluiaşi sec-
într-o gospodărie colectivă pe In întrecerea dintre echipe deplinii doar în proporţie de scoatere a materialului lemnos. tor, care zilnic a reuşit să in
care au numit-o „Dezrobirea“. s-au evidenţiat în mod deosebit 94,5 la sută, iar cel al produc­ Prin respectarea principiului de troducă în rîul Sebeş cîte 500
Numele gospodăriei aduce amin­ echipele a I-a-Şi a 111-a, condu­ ţiei marfă în proporţie 97 exploatare ,,!a rînd" şi aplicarea fn.c. lemn. In întrecerea ce se
te braşovenilor de timpurile de se de Istina Salonti, şi Ilie A- la sută. Acest lucru s-a da­ metodei de scoatere a lemnului desfăşoară în cinstea zilei de 23
torat unor deficienţe de natură în trunchiuri lungi şi catarge, August se -dovedesc fruntaşi şi
odinioară cînd au cunoscut din postol.
O parte din angajamentele organizatorică şi, numai în foar­ în,primul semestru din acest an maiştrii Traian Atunteanu de la
plin exploatarea nemiloasă a privind dezvoltarea sectorului te mică măsură, unor condiţii d- s-a obţinut uri indice de utiliza­ parchetul Dobra, loan Ştefan

burghezo-moşierimii.
Deşi este o gospodărie tînără, zootehnic, sînt îndeplinite, iar biective. In primul rînd, modul re fa răşinoase de 97,54 la suta, de la parchetul Balşa, Simion
de organizare a muncii în anul la fag — 102,20 la sută, iar la Scrob de la parchetul Fenesaşa,
colectiva braşovenilor se numă­ altele sînt în curs de îndeplinire. trecut nu a asigurat desfăşura­ stejar — 385 Ia sută. Numai în
ră printre gospodăriile fruntaşe rea normală a procesului de pro­ această perioadă au fost valori­ Nicodim Troancheş de la par­
din raion. Ea îşi întăreşte con­ Astfel, colectiviştii prevăzuseră ducţie în vederea îndeplinirii ficaţi 615 m. steri material lem­
tinuu puterea sa economică. planului în mod ritmic. Datori­ nos şi 462 tone crăci cu diame­ chetul Grohaş, comunistul şef
să cumpere încă 6 vaci de lapte tă acestui fapt, nici utilajele din tru sub 5 cm. prin strîngerea
In întrecerea dintre gospodă­ dotaţia întreprinderii nu au fost rămăşiţelor de exploatare răs- de brigadă Gheorghe Sicoe de la
riile colective, colectiviştii din şi au cumpărat 7, care dau o amplasate şi folosite raţionai, pîndite prin parchete.
Draşov au obţinut succese re­ Ia întreaga lor capacitate. parchetul Gropata Ruginosu, N:-
marcabile. Bunăoară, la capito­ producţie de peste 300 litri de Rezultatul masurilor aplicate
lul „întreţinerea culturilor“ unde Măsurile tehnico- n-a întîrziat să se arate. Astfel, colae Suseanu şef de echipă .j
colectiviştii s-au angajat să or­ lapte lunar pe cap de vacă fu­ planul semestrial a fost îndepli­
ganizeze în aşa fel munca încît organîzatorice şi roadele nit la valoarea producţiei mar­ parchetul Grohaş, loan Morar
să execute plivitul la păioase ori rajată ; în loc de 8 scrofiţe cîte fă în proporţie de 115 la sută,
de cîte ori va fi nevoie, să aplice aplicării lor •iar Ia producţia globală în pro­ lui Dionisie de Ia sectorul de
trei praşile la culturile prăsi­ îşi planificaseră au acum 10, iar porţie de 102 la sută. In acelaşi
toare ; colectiviştii s-au organi­ Cunoscînd cauzele depăşirii timp, Iă preţul de cost au fost plutire Valea Sebeşului şi mulţi C?. m t ,c'L;
zat în patru echipe şi fiecărei e- numărul oilor a crescut de la 240 preţului de cost Ia unele sorti­ realizate economii de peste alţi muncitori, membri şi ne­
chip'e i-a fost repartizată o su­ mente cum ar f i : traverse nor­ 964.000 lei.
la 310, depăşindu-şi angajamen­ male şi buşteni răşinoase pentru membri de partid de la această
Cărţi apărute în cinsteaprafaţă de teren pe care s-o în­ fabrică, sortimente cu o mare Organizarea muncii în brigăzi întreprindere.
tul în acest sens. pondere în volumul producţiei cu acord global a contribuit la Unul ’din piinclele turistice cele mai frumoase de pe Valea Prahovei
grijească. industriale, încă la sfîrşitul a- reducerea cheltuielilor secţiilor este Hotelul „Alpin" de la cota 1400 Sinaia.
De asemenea, din cele 60.000 nului trecut conducerea între­ de producţie. Dacă anul trecut
celei de a 15-aOrganizîndu-se întrecerea so­ prinderii, sub îndrumarea orga­ cheltuielile la acest capitol au Cu toate rezultatele bune ob­
kg. nutreţ, cît au hotărît colec­ nizaţiei de partid a luat o sea­ fost depăşite cu 210.000 lei, în In clişeu: Hotelul „Alpin" de la cola 1400 Sinaia.
cialistă între echipe s-a reuşit mă de măsuri tehnico-organiza- primul semestru din anul 1959
ca griul să fie întreţinut în bune tiviştii să însiiozeze, au şi fost torice în vederea înlăturării de­ acestea au fost reduse sub sar­ ţinute la I.F.E.T. Sebeş, există
ficienţelor manifestate. Procesul cina planificată cu peste 500.000
a eliberăriicondiţiuni obţinîndu-se în me­însiiozate peste 20.000 kg., iar de producţie a fost organizat în lei. S-a redus, de asemenea, pre­ încă rezerve suficiente pentru E® ¦
aşa fel încît să fie eliminate u- ţul de cost la lemn rotund răşi­
die 1.900 kg. la hectar, iar la pentru construirea grajdului de nele operaţiuni inutile cum ar fi: noase pentru fabrică, Ia lemnul sporirea productivităţii muncii
manipulări suplimentare în depo­ rotund răşinoase pentru mină, Ia
In rîengtîimonpailnaarîeatinfeersetitvualuluilui în d răzn ealaBrigăzile ufemisfe da50 capete, s-au confecţionatzitele intermediare, folosirea Urlemn rotund fag etc. Toate aces­şi reducerea preţului de cost. Cu
nor instalaţii de scos-apropiat tea au dat posibilitatea între­
m uncă p a in o îic ă la lucru 80.000 bucăţi de cărămidă. costisitoare etc. Printr-o ampla­ prinderii să realizeze în prime­ prilejul discutării bilanţului pe
sare judicioasă a depozitelor in­ le 6 luni din anul acesta un be­
La U.M. Cugir au fost create Aceste cîteva exemple dove­ termediare, s-a asigurat depozi­ neficiu de 434.277 lei. primul semestru a.c., s-a ajuns
19 brigăzi de muncă patriotică. tarea materialului lemnos, înlo­
Pină in prezent aceste brigăzi desc că draşovenii sînt oameni cuirea în mare. măsură a cărău­ Contribuţia colectivului Ia concluzia că realizările pu­
au efectuat un număr de 10.800 şilor particulari de la faza scos-
ore de muncă voluntară şi au harnici, dornici să facă din gos­ apropiat cu mijloacele hipo pro­ La succesele deosebite obţi­ teau îi şi mai mari. In unele sec- j
colectat şi predat 26.000 kg. fier prii. O atenţie deosebită s-a a- nute de I.F.E.T. Sebeş şi-a adus
vechi. Membrii acestor brigăzi podăria lor o unitate economică cordat şi scurtării distanţelor de contribuţia întregul colectiv de toare procesul de producţie poa- i
au lucrat de asemenea cu sîrgu- apropiat prin extinderea, la ex­ muncitori şi tehnicieni şi îndeo­
inţă la terminarea parcului tine­ puternică, un izvor de belsup şi ploatarea Zlatna, a drumurilor sebi cei organizaţi în brigăzi cu te fi încă îmbunătăţit în mod
retului din localitate, la amena­ auto pe care se execută acum acord global, care au lucrat cu
jarea spaţiilor verzi in colonie, fericire. R- BUpiv în întregime transporturile fina­ simţitor. Sînt posibilităţi ca şi bule la aceste schimbări. In cele
ta clubul muncitoresc etc. Dintre le, iar la exploatările din Va­ o înaltă productivitate. In frun­ restul de muncitori să fie orga­ din urmă, frămîntarea îl aduce
acestea se evidenţiază in mod Membrii brigăzilor respective lea Sebeşului, prin asigurarea tea luptei pentru îndeplinirea nizaţi în brigăzi cu acord glo­ de Marin Preda pe erou alături de partidul co­
deosebit brigăzile nr. 70 şi. 101,, urmează să primească insigne unor condiţii optime plutituluî sarcinilor de plan se situează bal, fapt care ar contribui Ia de­ munist.
ai căror membri au prestat fie-, de brigadieri. sălbatîc^chiapdin apropierea de- păşirea într-un procent şi mai In nuvela lui Marin Preda
care cîte 100 ore de muncă vo­ pozitelor intermediare. sectoarele Oaşa şiMLIatnar,r Ptrin, mare a planului de producţie. este surprinsă transformarea u- y y x i [ i 8 t î $ t 5u
luntară. Tinerii Constantin Ecfospa de dansuri se munca depusă, ".s-jyit .evidenţiat., Există apoi unele deficienţe în nui ţăran sărac sub influenţa
Gheorghe, Nicolae Gherghel, Pozitiv este şi faptul că încă în permanenţă brigada cu acord organizarea întrecerii socialiste, evenimentelor ce au avut loc în '.\4úné!{v
Constantin Ciobanu, losif Du­ p regăteşte intens de la începutul anului forestier, global de la sectorul Zlatna, lucru care se datoreşte contro­ ţara noastră în timpul celui de-al '.;4
mitru, Rozina Ciobanu şi Petru: exploatarea fiecărui parchet s-a condusă de loan Voican, cea lului insuficient asupra activită­ doilea război mondial, ca şi in
Printre celelalte formaţii ar­ ţii comitetului sindical din în­ perioada imediat următoare. m im e
tistice din Cugir care vor parti­ condusă de Petru Sicoe de la treprindere. Meritul organizaţiei
cipa la cel de-al 111-lea festival de partid şi al conducerii între­ Mînia ce mocneşte în sufletul
regional al tineretului se numă­ prinderii este că pentru înlătu­ ţăranului Anton Modan, obidit
ră şi echipa de dansuri. Tinerii rarea acestor deficienţe au şi şi umilit, este aţîţată de mârşa­
din această echipă, sub condu­ luat măsuri corespunzătoare. vul război antisovietic.
cerea şi îndrumarea tov. Gheor­
ghe Martoş, fac repetiţii şi în­ In scopul consolidării şi dez­ Ziua de 23 August 1944 este
vaţă noi dansuri. voltării succeselor obţinute în pentru el semnul unor schimbări
îndeplinirea planului, lucrătorii adinei, a căror perspectivă îl
Dorind să se prezinte cît mai acestei întreprinderi, sub îndru­ tulbură. Altă faţă va avea de
bine pregătiţi, ei nu precupeţesc marea organizaţiei de partid, aici înainte viaţa lui, a celor din
sînt hotărîţi să-şi intensifice e- jur, a ţării întregi — de asta e
timpul pentru a se instrui cî t ' măi
forturile în întrecerea ce se des­ sigur. Dar Anton Modan simte %í .I K t T * l t!
temeinic. Această echipă va pre­ făşoară în cinstea zilei de 23 că nu poate aştepta cu braţele
zenta pe scenele festivalului o sui­ August, pentru a1scoate la ivea- încrucişate, nu poate lăsa ca to­
^ ’’n ^ ^ e r v r de creştere a pro- tul să vină de la sine. El simte
tă de dansuri ardeleneşti, dans nevoia să acţioneze, să contri-
ductivităţii muncii şi de reduce­

re a preţului de cost.

V. PIŢAN

din Ţara Oaşului, dansurile „Fe­ făcut pe baza planurilor tehnice
de exploatare, Ia întocmirea că­
cioreasca", „Bărbuncul“ şi diferi­ rora s-a avut în vedere să se
te dansuri sovietice. stabilească cel mai avantajos
Gheorghe au efectuat fiecare in­ -SISÜS-
tre 100-166 ore de muncă volun­

Realizările pompierilor voluntaritară.

proces tehnologic, cele mai a- Formaţia de pompieri vo­ a 2—3 metri, bară de echilibru,
vantajoase soluţii privind con­
ANUNŢ I struirea şi amplasarea mijloace­ luntari din Apoldu de Jos, ra­ obstacole etc.
lor de scoatere (canale, cuşcaie
etc.). ionul Sebeş, întîmpină ziua de In urma pregătirii sale, for­

ŞCOALA TEHNICA DE METROLOGIE din Bucureşti, stra-i Pentru însuşirea regulilor teh­ 23 August cu însemnate suc­ maţia de pompieri voluntari din
’da Alexandru Popov, nr. 24, raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej, nice de exploatare şi efectuarea
’va ţine examenul de admitere pe data de 25 septembrie 1959. unui control mai eficient, peste cese în pregătirea profesională ¦Apoldu de Jos a reuşit să se

Se pot prezenta tineri cu examenul de maturitate. 75 la sută din muncitori au fost şi politică. In afară de aceasta situeze pe locul I la faza raio­

Informaţii detailate se pot obţine de la laboratorul de me-j organizaţi în brigăzi cu acord prin contribuţia personală a fie­ nală de concurs, iar în prezent
’trologie din Deva, strada Lenin, nr. 27, telefon 419, sau ol-,
rect de la secretariatul şcolii. global. Această formă superioa- cărui pompier voluntar au fost se pregăteşte cu intensitate pen­

confecţionate o seamă de mate­ tru concursul regional.
ILlâ NICOARĂ
riale necesare concursurilor pro­
corespondent
fesionale : garduri de înălţimea

xao^OCXX.K>UU;CÂX?auiXXXXXXXX>SU300000000000000Q00000000 XXIOÇiXÎOOvXKJGKXXÎCCüCKJOOOôüOOCÔOCX'

In întîmpinarea Zilei fiolei aeriene a U. R, S. S. fost însorise cu litere de aur nu­ nească cele mai grele teme de — construit de Andrei Tupolev metri, tar la 14 iulie, inginerul
mele aviatorilor sovietici Nikolai luptă în tot cursul zilei şi nopţii, a efectuat de curînd zborurile aviator Vladimir Iliuş.in a atins

Puternicele ale Gastelo, Viktor Talalihin, Boris în orice condiţii meteorologice.şi fără escală Moscova-New York CLl avionul „T-431“ înălţimea de

Safonov, Ivan Polbin şi ale mul­ la mare altitudine. în 11 ore (tâ minute şi New York 28-?62 metri, depăşind recordul

tor altora. Peste 200.000 de a- Aviatorii sovietici îşi însuşesc —Moscova în 9 ore şi 48 mi-nu- înălţimea •zborului de 27.881
- viatori au fost decoraţi cu ordi­ noile metode tactice în zboru­ te. Aceasta reprezintă un succes m- stabilit anul trecut în S.U.A.
ţă ri i s o v i e t i c e ne şi medalii, peste 2.000 au fost rile cu viteză supersonică şi rea­ remarcabil al aviaţiei sovietice. Aviatorii din multe ţări ale
distinşi cu înaltul titlu; de Erou lizează în stratosferă o mărire In anii septenalului (1959— Inmn se străduiesc să realizeze

al Uniunii Sovietice, aproxima­ a vitezei, înălţimii şi distanţei 1965), transportul aerian va de- 0 Gl1 mai mare înălţime a zbo-

La 23 August se sărbătoreşte Aviatorii sovietici, înzestraţi tiv 70 de piloţi şi ofiţeri de bord zborurilor. In această privinţă v—en* l,nul din ...p..r.i.n..c..i.p...a.l..e.le mij­ rL|lui, să pătrundă cît mai "de­
în Uniunea Sovietică Ziua flo­ cu avioane de prim rang, au au fost de două ori distinşi cu eşte edificator zborul fără es- Ioace de transport al călătorilor, parte in stratosferă.- Dar nici u-
tei aeriene. Această sărbătoare de locotenent-colone! inaugurat traseuri necunoscute acest titlu, iar glorioşilor avia­ cală la mare distanţă al avioa- Traficul de călători va creşte a- nul dintre ei n-a reuşit să reali­
este întîmpinată de poporul so­ V. IGNATIEV înainte în istoria aviaţiei. In a-
vietic cu o legitimă mîndrie. nii premergători celui de-al doi­ tori . sovietici Aleksandr Pokrîş- nelor deasupra teritoriului UnÎu- proximativ de şase ori. Pentru zeze rezultatele obţinute de avia­
Vorbind despre oameni de lea război mondial, aviatorii so­ kin şi Ivan Kojedub li s-a con­ nii Sovietice. Un avion militar a se asigura exploatarea noilor torii sovietici. Succesele acesto­
întreaga istorie mondială a a- ştiinţă şi inventatori, nu putem vietici au realizat 230 recorduri ferit de trei ori acest înalt titlu. de serie a parcurs 16.950 km., avioane grele se prevede recon­ ra sînt cu atît mai importante
viaţiei este indisolubil legată de să nu amintim de eminenţii a- mondiale de distanţă, viteză şi Succesele obţinute de poporul în 21,02 ore fără escală şi fără struirea şi construirea a peste daca se ţine seama că noile
dezvoltarea ştiinţei aviatice ru­ viatori, care s-au dovedit adevă­ înălţime. întreaga lume a urmă­ sovietic în perioada de după aprovizionare în. aer cu combus­ 90 de aeroporturi. zboruri la mare înălţime au fost
se. raţi maeştri ai zborului încă în rit plină de emoţie zborurile
zorii aviaţiei — aviatorii mili­ transarctice ale lui Valeri Ci- război în construirea comunis­ tibil. Un al doilea avion de ace­ Pe an ce trece, creşte numă­ efectuate cu avioane obişnuite şi
Genialii oameni de ştiinţă ruşi tari Petr Nesterov, Mihail Efi- kalov şi Mihail Gromov de la laşi tip a parcurs 17.150 km. nu cu avioane „record“ con^
Mihail Lomonosov şi Dmitri mov, Evgraf Kruten, Konstantin Moscova, deasupra polului nord mului au deschis o nouă etapă în 21,15 ore, iar în rezervorul rul aeromodeliştilor, planorişti- struite special. <
Mendeleev, depăşindu-şi vremea, Arţeulov. în Statele Unite ale Americii. A- în dezvoltarea şi perfecţionarea lor, paraşutiştilor, piloţilor so­
au lucrat cu succes la proble­ ceste zboruri au constituit măr­ flotei aeriene. Au trecut numai de combustibil al fiecărui din vietici. Tinerii sovietici iubesc Comisia pentru aviaţia spor­
mele' zborului şi rezistenţei ae­ Aviaţia a luat însă o mare turii vii ¦ale uriaşelor realizări 17 ahi de la primul zbor al aceste avioane a mai rămas sportul aviatic care presupune tivă a Aeroclubului central al
rului. In vara anului 1882, Alek- dezvoltare abia după Revoluţia obţinute de aviaţia sovietică. avionului cu reacţie, pilotat de combustibil pentru un zbor de curaj, neînfricare. Ei îşi însuşesc U.R.S.S. a trimis materialele cu
sandr Mojaiski,.cu mult înaintea din Octombrie. Prevăzînd vii­ căpitanul Gheorghi Bahcivandji, peste o oră. Aceste zboruri de- cu perseverenţă cunoştinţe în privire la cele două zboruri Fe-
fraţilor Wright, a construit şi torul strălucit al aviaţiei, impor­ Forţa aviaţiei sovietice, erois­ dar cîte schimbări i s-au produs păşesc cu mult, în ce priveşte domeniul aviaţiei în cadrul ae- deimţiei^ Aeronautice Internaţio-
încercat după o îndelungată şi tanţa ei în dezvoltarea econo­ mul şi înalta măiestrie a piloţi­ distanţa şi durata, zborurile a- nale (F.A.I.), pentrn a fi con­
perseverentă muncă creatoare, miei naţionale, în apărarea ţă­ lor sovietici s-au manifestat în­ în această perioadă în dezvol­ naloage efectuate peste hotare. rocluburi lor şi al staţiilor firmate ca recorduri mondiale.
primul avion din lume, deschi- rii, Partidul Comunist şi guver­ deosebi în anii Marelui Răz­ tarea aviaţiei sovietice ! In pre­ D.O.S.A.F.-ului. (Asociaţia Vo­
zînd astfel era aviaţiei. Prin lu­ nul sovietic s-au preocupat din boi pentru Apărarea Pârtiei'
crările sale, profesorul Nikolai primele zile ale existenţei sta­ 1941 — 1945. In colaborare cu zent piloţii avioanelor de vînă- Vorbind despre realizările a- luntară de sprijinire a armatei, Z‘Ua hotei aeriene a U.R.S.S.,
Jukovski, pe care Lenin l-a nu­ tului socialist de crearea unei trupele terestre şi cu forţele ma­ toare zboară pe maşini care dez­ viatorilór sovietici, trebuie men­ aviaţiei şi flotei din U.R.S.S.). una din cefe mai iubite sărbători
mit „părintele aviaţiei ruse“ a puternice flote aeriene. ritime militare, aviaţia sovietică voltă o viteză supersonică. Creş­ ţionate şi realizările flotei civile Numele Nadejdei Preahina şi aîe . poporului sovietic, a fost
pus bazele teoretice ale aviaţiei ă respins vitejeşte în primele aeriene. Importanţa aviaţiei ci­ stabilită în 1933 în cinstea mari­
moderne. Konstantin Ţiolkovski Un merit deosebit în această luni ale războiului atacurile duş­ te tot mai mult raza de zbor a vile în economia naţională a ţă­ al lui Petr Ostrovski, campioni
a elaborat pentru prima oară privinţă îi revine lui V. I. Le­ manului, iar după aceea a ob­ avioanelor cu reacţie. Un bom­ rii, ca şi în comunicaţiile inter­ absoluţi ai lumii la paraşutism, lor succese obţinute în dezvol­
bazele dinamicii rachetelor şi a nin. După indicaţiile lui au fost ţinut supremaţia în aer. bardier cu reacţie modern, zbu- naţionale creşte, cu fiecare an. sînt vestite şi dincolo de grani­ tarea aviaţiei sovietice. Ea este
mişcării reactive. Discipolul lui organizate primele detaşamente rînd la o mare înălţime şi dez- Uniunea Sovietică ocupă primul ţele U.R.S.S. Tabelul recordurilor sărbătoarea aviaţiei militare şi
Jukovski, Serghei Ceaplîghin, de aviaţie şi instituţii de cerce­ In ultimii ani ai războiului voitînd o mare viteza, poate bi­ loc în lume în ceea ce priveşte mondiale înregistrate de F.A.I., civile, a aviaţiei sportive şi a
este întemeietorul aerodinamici tări ştiinţifice şi de pregătire, au industria, sovietică furniza fron­ rui distanţe de multe mii de ki­ lungimea liniilor civile aeriene. arată în mod concludent că de lucrătorilor din industria aero­
viţezelor mari. Ar mai putea f fost create uzine de reparaţii şi tului pîriă la 40.000 avioane. lometri. Mari progrese s-au rea­ Principalele artere aeriene sînt peste două decenii, aviaţia spor­ nautică. In această zi pe catar­
citaţi încă mulţi oameni de ştiin asamblare a avioanelor. Sprijinul călduros al poporului lizat' şi în crearea unor variate deservite de trei ani de avioane tivă sovietică ocupă un loc de gele aerodromurilor vor flutura
ţă şi constructori ruşi talentaţi i-a însufleţit pe aviatori, ca şi pe utilaje "de bord, fără de care este turboreactoare „TU-104“. Anul cinste în cadrul F.A.I., înregis- steagurile albastre cu raze aurii
care au adus o importantă con îndeplinind în anii primelor toţi ostaşii sovietici, la acte de de necoriceput efectuarea cu trînd în perioada 1936—1959, ale forţelqr aeriene militare so­
tribuţie lai făurirea ştiinţei şi cincinale planul leninist de eroism. In cronica Marelui Răz- succes ă zborurilor, dirijarea a- acesta pe liniile aeriene au a- 448 recorduri mondiale. vietice, simbolul forţei aviaţiei
industrializare a ţării, poporul vionului la o mare viteză şi a- părut avioanele turbopropulsoa­ sovietice care alături de armată
sovietic a creat o puternică in­ sigurarea securităţii echipajului. re de călători ale lui Serghei La 13 iulie a.c., aviatorul so­ şi flotă stă de strajă muncii
Noile mijloace de radiocomuni- Iii uşi n „ÎL-18“ şi Oleg Anto­ vietic Vladimir Smirnov pilo- paşnice a constructorilor comu­
nismului, stă de strajă ţării so­
caţie, de ra’diolocaţie şi automa- nov „AN.-10“. Cel mai mare şi tînd un avion „R.V.“ şi avînd vietice şi tuturor ţărilor ma-
mai rapid, avion turbopropulsor
la bord o încărcătură de o to­

tehnicii ¦aeronautice. dustrie aeronautică. bpi pentru Apărarea Patriei au' îică permit piloţilor să îndepli- de" călători din lume, „TU-114“ nă, ă atins." înălţimea de •20.300 relui lagăr socialist!