Page 63 - 1959-08

(«r. 1448
BNFOWMATH I1BIE IP&WUriHD»
cit grijă noul an şcolar în mvâţămîntul de partid
’Anul'trecut, în oraşul Deva au
studiat în cele 97 cercuri şi
cursuri ale învăţămîntului de
partid 1.594 membri şi candi­
daţi de partid şi oameni ai mun­
cii tară de partid. încă de pe
acum se poate afirma — după
numărul celor' care şi-au mani­
festat dorinţa de a studia în ca­
drul învăţămîntului de partid —
că în anul şcolar 1959—1960
atît numărul cursanţilor cît şi
cel al cercurilor şi cursurilor vor
spori simţitor. ¦
O deosebită atentie au acor­
Organizaţiile de bază au devenit
La înfiinţarea Comitetului co­
munal de partid din Doştat (de­
cembrie 1957), organizaţiile de
baza existente în unităţile socia­
liste ale agriculturii de pe rază
comunei numărau în total 20 de
membri şi 4 candidaţi de partid.
In organizaţia de bază de la
G.A.G. Doştat erau cuprinşi 9
membri şi 3 candidaţi de par­
tid, în cea din cadrul G.A.G.
Boz, 5 membri şi un singur can­
didat de partid, iar din organi­
zaţia de bază a întovărăşirii din
Boz făceau parte 6 membri de
partid..
Cu ajutorul comitetului co­
munal de partid, birourile or­
ganizaţiilor de bază au desfăşu­
Pentru aplicarea hotăfîrilor plenarei C. C. al P. M. R.
La secţia I-a furnale există reale
posibilităţi de
La începutul anului colectivul sec­
ţiei l-a furnale a Combinatului side­
rurgic Hunedoara şi-a luat o seamă
de angajamente privind reducerea pre­
ţului de cost. Din păcate, pină în pre­
zent, nu numai că n-a reuşit să reali­
zeze nimic din angajamentele luate, dar
a depăşit sistematic preţul de cost.
Astfel, după ce a încheiat primul se­
mestru al anului, cu o depăşire de
aproape 0.609.000 lei, în cursul lunii
trecute secfia furnale 1—4 a înregis­
trat, după calcule operative, o nouă
depăşire, de data aceasta în valoare
de peste 670.000 lei.
In luna curentă colectivul secţiei I-a
furnale a obţinut o seamă de reali­
zări, ce nu pot trece neobservate. Este
suficient bunăoară să amintim că în
prima decadă, furnaliştii acestei secţii
au livrat patriei cu 382 tone mai multă
fentă decît era prevăzut în plan şi că
tona de fontă livrată în' aceeaşi perioa­ minereu. Fireşte că acest lucru duce
dă a fost, faţă de plan, cu 4,72 lei
mai ieftină. Se naşte întrebarea: da­
torită căror cauze s-ă depăşit pînă a-
cum preţul de cost, iar acum se reali­
zează economii ?
O priimă explicaţie ar fi aceea că de
această dată s-a reuşit să se realizeze
zconomii la cocs. Aceasta înseamnă
îă în ultimul timp calitatea cocsului
a fost îmbunătăţită, că s-au respectat
in mare parte reţetele de încărcare a
furnalelor, că a fost respectat în mai
mate măsură regimul termic !a aerul
Insuflat în furnale. Se mai poate, de
asemenea, pune succesul în seama rit­
micităţii îndeplinirii planului de pro-
Arta şi cultura - bun al maselor a crescut în cei 15 ani de pu­ volume, frecventate de 137.000 de activitate, acest teatru a pus jutorărea anumitor formaţii. A-
de oameni ai muncii
Eliberarea ţării noastre de
sub jugul fascist şi stăpînirea
burghezo-moşierească, a deschis
zăgazul maselor largi de oa-
tneni ai muncii spre bucuriile
culturii şi artei, ţinute atîta vre-
tne ca mijloace de desfătare pen­
tru cei avuţi, pentru cei ce t-rîn-
dăveau în palate luxuriante şi
priveau cu dispreţ spre comoa­
ra străbună a unei culturi popu­
lare de reputaţie mondială care
înmănunchia tot ce avea mai
s*"lnp poporul nostru harnic.
Tradiţia bogatei noastre cul­
turi populare era sub apusul
regim de opresiune îtlnăbuşiiă
de melodramele bulevardiere
importate de către burghezia
snebă de la confraţii ei din a-
pus, de dramele sentimentale şi
numerele de cabaret şi de alte
SOiuri de „artă“, care, sub oblă­
duirea famenilor pseudo-iubi- opere care dezbat la un înalt gospodăriile colective, S.AA.T.-uri lancolia bolnăvicioasă a „refu­ Gociitu Gheorghe, Ioan Hai şi zate cum sînt „Casa regională şat uriaşele forţe ale poporului
tori de frumos, îşi găseau ioc nivel artistic problemele cele şi gospodării de stat, iar ia sa- giului“ — propagă dragostea de alţii pe linie plastică şi viitori a creaţiei populare“, şcoala dornic de viaţă şi muncă, iubi­
pe scenele teatrelor aflate siib mai importante ale vieţii noa­ te 563 de cămine culturale şi viaţă, optimism şi încredere în condeieri că' Ana Şoit, Victor populară de artă din Petroşani tor ai artei şi culturii noi, s o -,
controlul finanţei marii burghe­ stre citadine, a operelor cu o case de citit, In cluburi, în că­ forţele omeneşti, triumful cauzei Niţă etc.
zii, care-şi întinsese tentaculele poziţie fermă de clasă, cu un minele culturale ori în ceie 5 omului muncitor. Sînt semnifi­ Teatrul profesionist cunoaşte Cugir, şi casele raionale de cul­ care s-au scurs de la eliberare •
şi în acest domeniu, fransîor- conţinut social înaintat, care să case raionale de cultură îşi des­ cative în această privinţă cifre­ o activitate crescîndă. De Ia În­ tură. Numai în cursul anului este bilanţul unor măreţe cuce- *
mîndu-1 într-un mijloc de aface­ slujească oamenilor muncii, să-i făşoară activitatea Î200 de for- le ce urmează, care ne arată că fiinţarea sa şi pînă la împlini­ 1958, prin Gasa regională a riri şi în acest domeniu de acti­
re, de cîştig.
in centrele muncitoreşti, clu­ şa bătălie de construcţie a so­ de toate genurile. Numărul total 1.018 biblioteci (inclusiv biblio­ trul de stat „Valea Jiului“ a un număr de peste 200 de in­ culturii noi, puse în slujba cau- 1
burile, organizate pe cheltuiala cialismului în patria noastră. al artiştilor amatori cuprinşi în tecile de pe lîngă căminele cul­ depăşit cifra de 1.000.000 de structori, iar periodic, prin me- zei păcii şi socialismului.
şi-d in contribuţia muncitorilor, Fideli învăţăturii leniniste ca- formaţiile din regiunea noastră turale), cu peste 1.162.000 de spectatori. Anual, în cei 10 ani todiştii săi, se organizează a-
DRCMUB SOeiAItlSmULUl Pag. 3
Construcţii şcolare în raionul Haţeg De la subredacţiile
noastre voluntare
Una dlri plăgile moştenite de Ia regimul bur-
ghezo-tnoşieresc a tost şi analfabetismul. Lipsa ALBA IULIA
dat organizaţiile 'de partid se­ întreprinderea minieră Deva de de şcoli la sate sau condiţiile proaste în care
lecţionării propagandiştilor ast­ către tov. Ioan Tanislav, se învăţa carte în puţinele sate care dispuneau Rezultate frumoase
fel încît în viitorul an de învă- de aşa-zisele şcoli, au făcut ca generaţii în­ în muncă
ţămînt de partid conducerea tu­ In vederea pregătirii terfieinice tregi să rămînă fără ştiinţă de carte.
turor, cercurilor şi cursurilor să a propagandiştilor, un număr de Clişeul reprezintă noua şcoală din Măţeşti, Muncind cu elan pentru a tra­
fie încredinţată unor oameni ou 20 tovarăşi au participat la Printre satele care au avut această tristă soar­ duce în viaţă angajamentele
o pregătire teoretică şi practică cursul de pregătire de 15 zile, tă se numără şt satul Măţeşti, aparţinător co­ construită cu 3—4 ani în urmă. luate în cinstea- nîăfeţei sărbă­
corespunzătoare. De pildă, cer­ cu scoatere din producţie, orga­ munei, Rîu Alb. Timp îndelungat aici n-a exis­ tori a eliberării patriei noastre,
cul de economie concretă de- lâ nizat de ' către Comitetul regio­ tat şcoală şi copiii erau nevoiţi să meargă cale muncitorii, inginerii şi tehni­
Grupul nr. 1 de şantiere Deva nal de partid, iar restul propa­ de 5—6 km. Ia şcoala din Sălaşu de Sus. Mai cienii de la întreprinderea Iprod-
din cadrul T.R.G.L.IT. va fi con­ tîrziu a fost amenajată şi în Măţeşti o şcoală, coop din Alba IUlia au obţinut
dus de tov. ing. Abel Popovicj, gandiştilor au fost instruiţi, cîte dar ea nu corespundea cerinţelor şi nu avea pînă în prezent rezultate fru­
cel de la uzina electrică, de către două ore pe zi, la acelaşi curs, nici măcar aspectul unui lăcaş de cultură. moase în muncă.
tov. ing. Aurel Bărbii, ceroulde
studiere a Istoriei P.M.R. de la dar fără scoatere din producţie. Zeci de sate din raionul Haţeg n-au avut In cursul lunii iulie, de pildă,
localuri de şcoli în anii regimului burghezo- planul producţiei globale la a-
, V.’ PETRESCU moşieresc. Puţin îi păsa stâpînirii de atunci că .ceastă întreprindere a fost în­
corespondent fiii ţăranilor din Balomir, din ParOş, din Vaidei, •• •**•' (* .¦* ..........;. deplinit în proporţie de 101,89
ori din alte sate n-au unde învăţa carte. „Nici la sută, iar productivitatea mun­
mai puternice nu trebuie să înveţe“ — spuneau stăpînii, ştiind In cei 15 ani, cîţi au trecut de la eliberare, cii, calculată pe cap de munci­
că e mai uşor să minţi şi să înşeli pe ţăranii lucrurile s-au schimbat mult. La Balomir, de tor, a crescut cu 13 procente.
rat o temeinică şi perseverentă răşi care şi-au exprimat dorinţa care nu ştiu carte. pildă, unde nu era nici învăţător nici şcoală,
muncă politică în rîndul activu­ de a deveni candidaţi de partid copiii trebuiau să meargă drum lung pînă la Colectivul de la Iprodcoop Al­
lui fără de partid, în rîndul ce­ şi să-i ajute să se pregătească. ba Iulia s-a angajat ca pînă la
lor mai harnici şi pricepuţi co­ şcoala din Sîntămărie-Orlea. Acum, în acest sfîrşitul acestui an să realizeze
lectivişti şi întovărăşiţi, pentrd Roadele muncii organizatorice economii la materiale în valoare
a-i atrage în raidurile organiza­ şi politice desfăşurate de orga­ sat există local de şcoală nouă, dotat cu mobi­ de 37.000 lei, la combustibil
ţiilor de partid. Au fost organizate nizaţiile de bază din comuna 7.500 lei, la reducerea cheltuie­
adunări deschise la care au par­ Doştat au început să se vadă. lier nou, cu sobă de teracotă şi dispune de două lilor de reparaţie a maşinilor şi
ticipat numeroşi colectivişti şi In perioadă Ce s-a scurs de la reducerea consumului de energie
întovărăşiţi, au fost expuse con­ alegerea comitetului comunal de cadre didactice. electrică, economii- în valoare de
ferinţe, cum ar fi de pildă, „Des­ partid şi pînă în prezent ' s-au 16.500 lei etc.
pre trecutul de luptă al parti­ primit în rîndul membrilor de
dului“, „P.M.R. — forţa condu­ partid 10 colectivişti, şi întovă­ Succesele
cătoare în R.P.R.“ şi altele; răşiţi iar în rîndul candidaţilor mecanizatorilor
de partid 28. Merită subliniat
Birourile organizaţiilor de faptul că dintre aceştia, mare Mecanizatorii de la S.M.T.
bază nu s-au mulţumit numai parte sînt de naţionalitate ger- Alba Iulia s-au angajat ca în
cu aceste măsuri. S-a mai sta­ mapă. cinstea zilei de 23 August, fo­
bilit ca fiecare membru de par­ losind la maximum timpul bun
tid să se ocupe de 1—2 tova­ TRAIAN TOMUŢA de lucru, să realizeze planul
muncilor agricole din campania
corespondent de vară, pînă la 23 August a.c.-
In clişeul d in .» Pînă în ziua de 11 august ei
reducere a preţului de cost r N, stingă: localul şco- l i realizat sacccsc îis c iiiit c au şi realizat din planul acestei
U lii din satul Balo­ campanii peste 63 la sută din
mir, construit şi
Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ dm. p. piele, precum şi însemna­ lucrări. De asemenea, au rea­
ducţie. In fine, o ultimă explicaţie, şi sară, ţinîndu-se seama de faptul că dat în folosinţă cu nerii de la fabrica de încălţă­ te cantităţi de pînză şi rneşină.
de cea mai mare greutate, este că în acest lucru aduce economii însemnate, 'puţini ani în urmă; clişeul din lizat în primele 7 luni ale anu­
ultima vreme disciplina muncii a fost în urma folosirii în furnale a unui ’dreapta reprezintă şcoala ele- minte „Ardeleana“ din Alba Iu- Din economiile realizate în lui curent peste 108.000 lei eco­
întărită, că întregul colectiv s-a achi­ cocs cît mai aproape de cel cerut. 'mentgră. din satul Paroş, al lia au realizat planul produc­ luna iulie de acest colectiv, se nomii, contribuind prin aceasta
tat aşa cum se cuvine de sarcinile ce O altă posibilitate de reducere a pre­ ’cărei' local a fost construit în ţiei marfă în primele 10 zile ale pot confecţiona peste 470 pe­ şi la scăderea preţului de cost
i-au revenit. Dar rămînerea în urmă din •anii regimului democrat-popu- acestei luni, în proporţie de rechi pantofi pentru femei. a! lucrărilor, cu 2 la sută faţă.de ¦
cursul celor 7 luni nu poate fl recu­ lar. Printre muncitoarele care au
pérala doar cu atît. Realizarea aceasta ţului de cost al fontei o constituie în­ cel planificat. -''V-
este minimă, cu atît mai mult cu cît locuirea parţială a combustibilului la
furnalul 3. Aici există instalaţia res­ $P. PARCAŞI O 106,84 la sută. realizat cele mai importante e- La obţinerea acestor succese, ¦
pectivă însă în ultimul timp stă ne­ un aport deosebit au adus me­
In luna trecută colectivul a- conomii se num ără: Ana Mol-
posibilităţi există destul de multe. Aşa, cestei fabrici a realizat impor­ canizatorii fruntaşi, cum sînt
bunăoară, se întîmplă destul de des folosită. tante economii la materia primă dovan, Ana Bîrs, Paraschiva
ca reţetele de încărcare să nu poată fi Cei mai buni şi materiale. Astfel, numai sec­ comunistul Carole Vasile, can­
respectate din lipsa unor sorturi de Colectivul de conducere al secţiei I-a mineri ţia de croit a realizat în cursul Schiau, Antinia Haţegan, Ana
furnale cunoaşte bine motivele pentru didatul de partid Ştefan Toma',
care preţul de cost al tonei de fontă Magda şi altele.
utemistul Aurel Grişan, tracto­
T. PETRU
ia depăşirea preţului de cost. S-ar pu­ a fost cu mult depăşit în cursul; pri­ Minerii dir\ raional Brad mun- lunii dulie o economie de 6.215 , corespondent rist în brigada I-a, şeful de bri­
tea, de asemenea, ca raportul dintre melor 7 luni ale anului. Acest colectiv , cesc cu mult entuziasm in ve-
încărcătura de minereu şi cea de cocs mai ştie, de asemenea,!;tâ în aprecie­ ' derea îndeplinirii ‘ angafamente- •sissas- gadă Ştefan Serbănuţ şi âltii.
să fie mai mare, lucru ce ar contribui rea rezultatelor întrecerii cu. Reşiţa un '.'lor' luate îri'~cinstea celei de-a
la reducerea costului tonei de fontă. rol de seamă are şi preţul de cost. ..15-a aniversări, a eliberării pa­ La sta fia de rach'oficare din P e tro şa n i PETRU TOMA r
Aceasta însă implică o calitate cores­ Prin urmare, este dator' să lupte pen­
punzătoare a minereului. Furnaliştii sînt tru ca în viitor să realizeze economii triei noastre. Normele sînt de­ Emisiuni locale în limba maghiară CALAM
cit mai mari. păşite, sarcinile de plan sint
Colectivul staţiei de radioli- rinţi, cum vă creşteţi copiii“ ţi­
de părere că rezultatele probelor ar fi duse. la bun sfirsit. Baza de recepţie
erónaie, din care cauză minereul pri­ Pentru aceasta însă, este iiecesară o '¦Printre fruntgşi, ca .cei mai care din Petroşahi se îngrijeşte nută de învăţătorul Nagy de la
mit n-are conţinutul de fier cerut. Dacă mai intensă preocupare faţă de pro­ In aceste zile, la baza de re­
acest lucru s-ar putea realiza, econo­ blemele de producţie din partea ca­ bum mineri ai raionului, se nu­ ca Ia staţie să se transmită şi şcoala medie mixtă nr. 2 cu lim­ cepţie din Gălan se desfăşoară
mia de cocs ar fi şi mai mare, şi, evi­ drelor de conducere ale secţiei. S-a fă­ mără Petru. Cimpeanu, Nicolae o vie activitate. Zi şi noapte vin
dent, preţul de cost ai fontei ar scă­ cut mult pe linia îmbunătăţirii disci­ Vraciu, Nicolae Lazăr, Gheorghe emisiuni locale în limba maghia­ ba de predare maghiară din Pe­ aici căruţe şi camioane încărca­
dea. plinei în muncă, dar nu îndeajuns. Aşa Lupea, Solomon Dărăbanţ de la te cu cerealele contractate de că­
se explică încă unele abateri de la întreprinderea minieră Barza, ră. In cadrul acestor emisiuni troşani etc. tre unităţile agricole socialiste de
Conducerea combinatului ar putea procesul tehnologic. care îşi depăşesc lună de lună prin împrejurimi. Printre prime­
lua măsuri ca secţia să fie aprovizio­ sarcinile ele plan. sînt transmise diverse reportaje, La staţia de radioficare din le unităţi care au .predat în în­
nată la timp cu sorturile de minereu Recenta plenară a C.C. al P.M.R. a ştiri şi informaţii. tregime grîul contractat sînt
necesare, pentru ca în felul acesta să chemat pe toţi oamenii muncii, să de­ De la exploatarea minieră Ţe- Petroşani, în mod obişnuit sînt gospodăriile colective din Strei,
nu fie nevoie să încalce reţetele de în­ pună eforturi sporite pentru a obţine Streisîngiorgiu, Gălanu Mic şi
cărcare. economii în valoare de un miliard de bea, în fruntea ¦întrecerii socia­ Printre materialele transmise invitaţi, în cadrul emisiunilor în întovărăşirea din Bretea Ro'mî-
lei. Contribuţia furnaliştilor secţiei l-a în ultimul timp în cadrul em i-, limba maghiară, diferiţi frun­ na.
Se vorbeşte de multă vreme de ciu­ poate fi valoroasă, numai dacă aceştia liste se situează tovărăşii Nico­ siunilor în limba maghiară, se taşi în producţie. Printre aceş­
vor utiliza toate, posibilităţile de care numără recenzia cărţii „învin­ tia se numără şi tov. Haidu Iu- I. CRAŞCA
ntirea cocsului, dar nu se face nimic. dispun. lae Lăzâruţ, Victor Prundaru, gere" de Erdely Vera, „Reduce­ liu, Erou al Muncii Socialiste
Ar fi cazul ca în cel mai scurt timp Teodor Mariş, Ioan Boarteş şi rea preţului de cost în a- de la mina Petrila, care a vor­
alţii. tenţia constructorilor de la
U.R.U.M.P.“ — ţinută de tov. bit în limba maghiară despre re­
IOAN FAUR Şerban Francisc, „Tineretul în centa Hotărîre a plenarei C.C.
fruntea acţiunilor patriotice" — al P.M.R. din 13—14 iulie a.c.
prezentare de tov. Mâtyas, din ,,, r; balşan ‘
să se pună la punct instalaţia nece- N. ANDROMACHE corespondent J carnetul pedagogic, tema „Pă­ corespondent
tere populară, an de an, atin- cititori. Prin cele 34 de librării, în scenă între 5—8 piese, avînd nual, la şcoala populară de ar­
gînd cifra de peste 14.000 la prin centtele de difuzare a pre­ un repertoriu variat şi'în gene­ tă din -Petroşani absolvă cursu­
sei şi prin unităţile cooperaţiei ra t bine orientat, fapt pentru ca­ rile, între 50—80 de elevi, tineri j
sate şi peste 4.500 la oraşe.
A crescut numărul oamenilor s-au vîndut în anul 1958 un im­ re spectatorii 'din regidnea noa­ din rîndurile oamenilor muncii1,
muncii de la oraşe şi sate par­ portant număr de cărţi şi s-au stră şi din celelalte regiuni ale dintre oare o bună parte devin
ticipanţi la conferinţe politice, realizat peste 153.000 de abona­ ţării îl apreciază. instructori valoroşi ai formaţii­
erau închise ca~„suspecte“, iar re ne af a^ ca arta Şi cultura culturale, ştiinţifice. La cele mente la diferite ziare şi reviste Teatrul de stat de estradă din lor de amatori.
la sate, ţărănimea muncitoare socialistă trebuie să slujească,., 26.729 conferinţe ţinute în cursul
anului 1958 au participat ce apar în patria noastră. Deva şi cele două teatre de pă­ O uriaşă muncă cultural-edu-
1.709.000 oameni, ceea ce în­ cativă se desfăşoară la cinema­
nu se bucura de nici un tei de „milioanelor şi zecilor de mili­ seamnă că, dacă socotim 65-70 Radioul, mijloc de culturali­ puşi din Alba fulia şt Petroşani, tografele din regiunea noastră
la sută din numărul populaţiei al căror număr a crescut imens
sprijin din partea statului bur- oane de muncitori, care aieătu- ca populaţie adultă, avem o si­ zare deosebit de important, .ca­ create de" asemenea în anii pu­
tuaţie din care rezultă că fie­ în ultimii ani. Dacă în anul
ghezo-moşieresc. Casinele, cir­ iesG floarea ţării, forţa , ei, vii­ care om din regiunea noastră re rareori pătrundea în casa o- terii populare, vin să întregească 1948, funcţionau în regiunea
a participat la' cinci conferinţe tnului muncitor înainte de 23 profilul pe care l-a căpătat via­ noastră numai 11 cinematogra­
ciumele şi alte mijloace de răs- torul ei“, partidul şi guvernul în acest an. Indicele pe trimes­ August 1944, astăzi a devenit ţa artistică din regiunea noastră, fe, după naţionalizare numărul
trul I al anului 1959 este şi mai la îndemîna oricărui om al mun­ în anii de după eliberare. Es'ie acestora a crescut an de an, a-
pîndire a obscurantismului şi nostru acordă toată atenţia a- ridicat în această privinţă. cii, Numărul de aparate de ra­ interesant de subliniat faptul că jungîndu-se la sfîrşitul anului
dio a crescut de la 10.204 în istoria regiunii Hunedoara nu 1958 la 78, în afară de cele
misticismului erau singurele for­ cestui important sector al vieţii Munca cu cartea a cunoscut 1949, la aproape 35.000 în pre­ cunoaşte de-a lungul anilor di­ sindicale şi 4 caravane cinema-,'
me de „culturalizare“ sprijinite spirituale. de asemenea o creştere simţi­ zent, iar difuzoarele instalate, nainte de 23 August, nici un fel tografice. In anul 1959 vor fi
toare, datorită bazei materiale de la 230 în acelaşi an, la a- de activitate artistică profesio­ instalate alte 60 de noi cinema- ;
de către burghezo-moşierimea Să lăsăm cifrele şi faptele să create cît şi creşterii, interesului proape 30.000, dintre care peste nistă. Foştii proprietari de mine, tograîe la sate şi două în oraşe.
stăpînitoare. vorbească cu glasul lor iaconic oamenilor muncii faţă de noile De asemenea, numărul spectato­
cărţi publicate, cărţi care — spre rilor la cinematografe a crescut
In anii puterii populare arta 1 despre baza de masă a artei şi deosebire de literatura burghe­ an de an de la 864.000 în 1948
ză din trecut, literatură de sen­ la 3*428.000 în anul 1959.
şi cultura au căpătat un conţi­ culturii, despre baza lor mate­ zaţii, care cultiva crima şi ha­
zardul, individualismul şi me­ Toate aceste cifre dovedesc,
nut şi o orientare nouă — naţio­ rială. 50 la sută la sate. latifundiarii şi ceilalţi capitalişti, fără putinţă de tăgadă că în pa­
tria noastră liberă, s-au. descătu­
nală în formă şi socialistă în Dacă înainte de 23 August Pentru îndrumarea activităţii care trăiau mai mult în străină­
1944, pe actualul teritoriu al
conţinut — deschizîndu-şi larg regiunii Hunedoara existau a- de creaţie au luat fiinţă 18 tate decît în ţară, n-aveau nici
porţile în faţa oamenilor mun­ proximativ 25 de casine şi tot
cii. Sensul nou al artei şi cul­ cercuri literare de artă plastică, un interes să creeze asemenea
turii socialiste este sensul oglin­ atîtea „case naţionale ale cultu­ cu un număr de peste 600 de lăcaşuri de cultură şi artă.
dirii în artă şi în manifestările rii“, azi avem 18 cluburi mun­ membri. In oraşele Petroşani, In scopul asigurării unei în­
Hunedoara şi Aibă luifa s-au ri­ drumări permanente mişcării ar­
culturale, a celor mai de seamă citoreşti, 170 Colţuri roşii în în­ dicat din rîndul amatorilor, ta ­ tistice de amatori, au luat fiinţă
lente reale de viitori artişti ca : în aceşti ani instituţii speciali­
opere ale înaintaşilor, a acelor treprinderi şi aproape 70 în
cu cele două secţii, la Haţeg şi cialiste. Bilanţul celor 15 ani
educe şi să-i mobilizeze în uria­ .maţii artistice şi culturale în regiunea Hunedoara există rea a 10 ani de aciivitate, Tea­ creaţiei populare au fost instruiţi vitate, bilanţul înfloririi 'artei şi
' P. Ţ1RAU 1