Page 64 - 1959-08

Pag. 4
Declaraţia Ministerului
Afacerilor Externe alU.R.S.S.
în problema situaţiei din Laos
MOSGOVA (Agerpres). — ai S.U.A., pe teritoriul haosului
TASS anunţă : Ministerul Aface­ se efectuează tot felul de pregă­
rilor Externe al U.R.S.S. a pu­ tiri militare, se construiesc aero-
blicat o declaraţie în problema droame şi piste de decolare.
situaţiei din Laos. In declaraţie In declaraţie se exprimă seri­
se arată că răspunderea pentru
¦evoluţia evenimentelor din Laos
asupra căruia planează primej­
dia izbucnirii unui război civil,
cu toate consecinţele lui pericu­
loase pentru pacea În îndoohina
şi în Asia de sud-est, revine ac­
tualului guvern al haosului în
frunte cu Piloni Sananikone.
Principala cauză a situaţiei care
s-a creat în ţară este încălcarea
de către acest guvern a acordu­
rilor de la Geneva din 1954, pre­
cum şi a acordurilor de la Vien-
tiane din 1956-1957 în care au
fost stabilite măsurile concrete
în vederea reglementării politice-
în haos.
Declaraţia citează unele în­
călcări comise de guvernul Sa­
nanikone. Se arată printre alte­
le că eschivîndu-se de la contro­
lul obligatoriu al comisiei inter­
naţionale stabilit prin acordurile
de fa Geneva asupra importului
de armament şi muniţii în ţară,
precum şi aşupra aducerii per­
sonalului militar străin, guver­
nul Sananikone a început să a-
ducă în Laos tot, felul de mate­
riale şi maşini militare în canti­
tăţi din ce în ce mai mari. a
inundat ţara cu soldaţi şi ofiţeri
americani.
Mai mult decît atît,' guvernul
haosului, în ciuda obligaţiilor
ce-i revin în cadrul acordurilor
de 1a Geneva a încheiat un a-
cord care legalizează făţiş pre­
zenţa militarilor americani în
haos şi trecerea armatei* haosu­
lui sub controlul acestora.- Sub
conducerea personalului militar
Guvernul vesf-german pregăteşte noi
măsuri excepţionale pentru a face faţă
crizei în desfacerea cărbunelui
BONN 18 (Agerpres). —
¦„Penfau a doua oară anul aces­
ta — scrie corespondentul din
Bonn al ziarului francez „Le
Monde“ — guvernul vest-ger-
man se pregăteşte să adopte
măsuri excepţionale spre a face
faţă crizei de desfacere a¦ căr­
bunelui care a dus 1a stocarea a
17.000.000 de tone nevîndute“.
Măsurile excepţionale care au
şi fost anunţate 1a Bonn şi care
urmează să intre în vigoare în
viitorul apropiat, înseamnă în
fond aplicarea unei politici anti­
populare şi combaterea crizei
prin provocarea unei alte crize.
Iri loc de a .lua măsuri efective
de desfacere a cărbunelui blocat
prin încheierea unor contracte
ou ţările care s-au declarat dis­
puse să-l achiziţioneze (se ştie
Scurte ştiri • Scurte ştiri
BUENOS AIRES. _ In cadrul Con­
gresului internaţional de fiziologie,
care se desfăşoară Ia Buenos Aires, de­
legaţia romînă a prezentat filmul ştiin­
ţific „Capul izolat“, realizat de studioul tas Mikoian, prim-vlcepreşedinte al
„Alexandru Sahia". Filmul prezintă
o importantă lucrare experimentală În­
treprinsă de fiziologi romîni, în cadrul
căreia se menţin funcţiile vitale ale
unui cap de cline izolat de 'corp. Fil­
mul s-a bucurat de o înaltă apreciere
din partea asistenţei.
MOSCOVA.—S-a hotărît construirea
unei hidrocentrale model pe fluviul Nie-
men în Lituania. Metodele de proiec­
tare şi construire a acestei centrale,
vor constitui un exemplu pentru toate
hidrocentralele ce se vor ridica în U-
niunea Sovietică.
NEW YORK. - După cum anunţă
corespondentul agenţiei United Press
International, la 15 august batalionul
II am§Lican de proiectile teleghidate arma nucleară.
care îşi gre baza în Taivan, a predat
trupelor ciankaişiste.36 rampe de lan­
sare şi „un număr necunoscut“ de ra­
chete,^care pot transporta focoase a-
tomice.
MOSCOVĂ. — In dimineaţa zilei de
17 august a avut loc Ia Kremlin cea
& __ i-
Se cere extrădarea
fostului dictator al
Venezuelei
CARACAS 18 (Agerpres) Bu­
letinul ofic&l din Venezuela a
publicat un decret prin care pre
şedinţele republicii a cerut gu
v'ernuiui Statelor Unite extrăda
rea fostului dictator al Venezue
lei, generalul Perez Jimenez
Decretul se întemeiază pe hotă
rîrea Curţii federale din 13 iulie
în care fostul dictator este acu
zat- de abuzuri, şi jaf de bunuri
publice.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PJ.T.R. or. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva"
oasa îngrijorare a guvernului so­
vietic în legătură cu evoluţia e-
venimentelo; din haos. Anali-
zînd cu atenţie actuala situaţie
din haos, guvernul sovietic este
de părere, ca şi pî-nă acum, că
dacă guvernul haosului ar reveni
pe calea îndeplinirii acordurilor
de la Geneva şi.de la Vientiane,
în colaborare cu comisia interna­
ţională de supraveghere şi con­
trol, aceasta ar corespunde în
primul rînd intereselor restabi­
lirii unei situaţii normale în ţară.
In legătură cu aceasta, guver­
nul sovietic îşi exprimă speran­
ţa că tratativele care au loc în
prezent între cei doi preşedinţi
ai conferinţei de Ia Geneva pen-.
tru problemele Iodochinei în le­
gătură cu măsurile în vederea
normalizării situaţiei în haos.
vor avea un rezultat pozitiv.
Guvernul sovietic, se arată în
declaraţie, este convins că seri­
oasa încordare a situaţiei în
Laos nu poate, fireşte, să nu
provoace o legitimă nelinişte şi
îngrijorare tuturor celor care
sînt sincer interesaţi în menţi­
nerea păcii în Indochina şi în
Asia de sud-est.
Numai prin acţiuni comune
constructive ale părţilor intere­
sate menite să asigure condiţii
normale pentru reluarea activi­
tăţii comisiei internaţionale în
Laos, se spune în declaraţia Mi­
nisterului Afacerilor Externe al
U.R.S.S., se va putea obţine res­
pectarea integrală a acordurilor
de 1a Geneva privind haosul.
că şi R. D. Germană este una
dintre acestea), guvernul de 1a
Bonn a elaborat un plan de...
reducere a consumului de com­
bustibil lichid spre a ajuta ast­
fel vînzarea pe piaţă a cărbu­
nelui. S-a hotărît deci apli­
carea unor taxe asupra pe­
trolului şi benzinei, ceea ce
va duce 1a scumpirea lor pe
piaţă ou pî-nă fa 30 mărci vest-
germane pe tonă.
De altfel nici această măsură
nu ar ajuta în mod efectiv la
combaterea crizei cărbunelui în
Republica Federală. „Le Monde“
arată că în cercurile patronale
se studiază mai departe planu­
rile de „degajare“, adică de
concediere pur şi simplu a unui
număr de mineri spre a reduce
astfel artificial producţia de
cărbune.
de-a doua întîlnire între delegaţiile gu­ început construirea a peste 200 obiec­
vernamentale aie Uniunii Sovietice şi
Republicii Guineea. Din partea sovie­
tică au participat la convorbire Anas-
Consiliului de Miniştri a! U.R.S.S.,
Nikolai Patollcev, ministrul Comerţului
Exterior al U.R.S.S. şi alte persoane.
Din partea Republicii Guineea au par­
ticipat Diallo Saifulfie, preşedintele A-
dunării Naţionale a Guineei — condu­
cătorul delegaţiei, ismaii Ture, minis­
trul Lucrărilor Publice şi Jean Farance
—Tuanhara, secretarul general al gu­
vernului Guineei. '*
NEW YORK.—După cum anunţă a-
genţiiie americane de informaţii, gu­
vernul indiei a depus o propunere o-
ficială de a se include pe ordinea de
zi .i apropiatei sesiuni a Adunării Ge­
nerale a Organizaţiei Naţiunilor Unite
problema interzicerii experienţelor cu
-mm-
R.P.D. Coreeană este un vast şan tier de construcţie. In fiecare zi se
pun bazele unor noi întreprinderi sau cvartale de locuinţe.
IN FOTO: Aspect de pe unul din şantierele de construcţie de locu­
inţe din Phenian.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1448
jjdtuneXe şiirx •xüíiiuefa ştiri
mft ilpaese paiaiia politică Siciiia Cinstirea eroilor romîni căzuţi pentru
eliberarea Ungariei
se soldează cu un bilanţ
dezastruos pentru Segni BUDAPESTA 17 Corespon­ o coloană comemorativă ou in­ sie a acestor sentimente este şl
ROMA 18 (De la corespondentul Agerpres). — Intr-un dentul Agerpres anunţă : La 16 scripţia : „In memoria celor 156 coloana comemorativă pe care
editorial intitulat „Guvernul Segni se clatină după eşecul su-
' ferit în Sicilid“, ziarul italian „II Paese" subliniază adlncirea august a avut loc în oraşul Oro- patrioţi romîni căzuţi în împre­ o inaugurăm astăzi“ — a spus
'divergenţelor din rîndurile partidului guvernamental democrat-
, creştin, scoţlnd In evidenţă faptul că această criză internă pu­ shaza diin judeţul Bekeş. inau­ jurimile oraşului în luptele pen­ printre altele I. Sinko.
ne sub semnul întrebării însăşi viabilitatea cabinetului Segni.
gurarea coloanei comemorative tru eliberarea Ungariei de sub A luat apoi cuvîntul Vasile
„După eşecul suferit de partidul democrat-creştin în Siciiia
1— scrie ziarul — în sinul majorităţii guvernamentale de la închinate eroilor romîni căzuţi jugul fascist“. In faţa coloanei Pogăceanu, ambasador al R. P.
Roma se precizează două curente, ambele ostile actualei for- în împrejurimile oraşului în lup­ fac de gardă ostaşi ai armatei Romîne la Budapesta; oare a'
\mule de guvernară. Primul dintre aceste curente, arată „II tele purtate alături de trupele populare ungare şi membri ai mulţumit populaţiei din Orosha-
Paese", este cel care a luat naştere în rîndul partidului monar­ sovietice în toamna anului 1944. gărzilor muncitoreşti. za, autorităţilor şi organizaţiilor
hist, cu care, după cum se ştie, democrat-creştinii au încheiat o obşteşti pentru. dragostea şi re­
•alianţă pentru a-şi asigura majoritatea parlamentară. Liderii ha solemnitate au participat Răsună imnurile de stat ale cunoştinţa manifestată faţă de
\acestui partid, se spune în articolul din „II Paesd“, îşi dau sea­ aproximativ 1.000 de persoane, R. P. Romîne şi R. P. Ungare. ostaşii romîni căzuţi în luptele
ma că actuala formulă guvernamentală —> şi anume alianţa reprezentanţi ai comitetului ju­ Istvan Sinko, preşedintele Con­ grele duse împotriva fascismu­
1democrat-creştină cu grupurile fasciste şi neofasciste — este deţean al P.M.S.U., conducători siliului popular al oraşului Oro- lui pe teritoriul oraşului. Vorbi­
compromisă în faţa opiniei publice italiene, şi caută să scoată ai organelor locale de stat. Au shaza, în cuvîntarea sa, a sub­ torul a subliniat că sîngele văr­
| partidul lor din această nouă combinaţie". In Siciiia, acest cu­ fost de faţă reprezentanţi ai Mi­ liniat marea însemnătate a in­ sat de eroii romîni este o con­
rent ostil actualei formule guvernamentale şi-a găsit expresie in nisterului Afacerilor Externe al surecţiei armate de la 23 Au­ tribuţie la întărirea şi adîncirea’
1gestul deputaţilor monarhişti Divotti şi Paterno care, cu asenti- R. P, Ungare şi ai forţelor ar­ gust şi a participării armatei ro­ tradiţionalelor legături de prie­
\meniul organizaţiei locale a partidului lor, au votat împotriva mate, prepum şi membri ai am­ mîne, alături de trupele sovie­ tenie care leagă cele două po­
alianţei democrat-creştine — neofasciste. • basadei R. P. Romîne în frunte tice 1a luptele de pe frontul an­
cu Vasile Pogăceanu, ambasador tihitlerist. „Populaţia oraşului poare vecine şi frăţeşti.
Bineînţeles că deputaţii monarhişti nu vor cere o schim- al R. P. Romîne la Budapesta.
; bare radicală a politicii actualului guvern, arată „II Paese“, ei nostru păstrează vii sentimente Soclul coloanei comemorative
Intr-un punct central al de recunoştinţă faţă de eroii ro­ a fost apoi acoperit de zeci de
cimitirului, într-un mic parc
împodobit cu grupuri de mîni care şi-au dat viaţa pen­ coroane de flori depuse de popu­
flori şi arbuşti, se înalţă tru eliberarea noastră. O expre- laţia din Oroshaza.
----------- e • -------------------------
•preconizează tot o alianţă de dreapta, din care să facă şi ei Pregâtiri în vederea sărbătoririi zilei
\parte, atrăgînd şi partidul liberal. Ei nu vor în primul rlnd de 23 August peste hotare
decît să „se degajeze" din alianţa cu grupurile fasciste, alianţă
,care-şi dau seama că reprezintă o „formulă total compromisă“.
Un al doilea curent ostil actualului guvern, continuă ziarul,
este condus de fostul prim-ministru Fanfani, unul din liderii MOSGOVA. — ha Palatul de tivul nostru îndeplineşte multe dedicată apropiatei sărbători na­
, partidului democrat-creştin. Fanfani şi aliaţii săi, — scrie „II cultură al cunoscutei uzine me- comenzi pentru Romînia. Vom ţionale a poporului romîn. care
1Paese" — trag învăţăminte din eşecurile suferite de conducerea talurgice „Secera şi Ciocanul“ îndeplini şi de acum înainte cu cuprinde date referitoare fa geo­
democrat-creştină în Siciiia şi din nemulţumirea tot mai pro­ din Moscova a avut loc luni o drag comenzile venite din ţara grafia fizică şi populaţia ţării
nunţată a membrilor de rlnd ai partidului faţă de politica ac- mare adunare consacrată apro­ voastră, întrucît noi facem totul noastre, o scurtă privire asuora
, iualului guvern. In momentul de faţă ei duc o activitate susţinută piatei sărbători a Romîniei, îm­ pentru întărirea prieteniei so- istoriei Romîniei precum şi asu­
’ împotriva conducerii actuale a partidului pe care vor să o pună plinirea a 15 ani de 1a elibera­ vieto-romîne şi a întregului la­ pra dezvoltării economice a R. P„
rea de sub jugul fascist. găr socialist“. Romîne în anii puterii populare*
1sub acuzare în cadrul apropiatului congres naţional al partidu­ Lucrarea, ilustrată cu 29 foto­
lui democrat-creştin. Luînd cuvîntul Mihai Dalea, A urmat un spectacol prezen­ grafii, este întocmită de profeso­
ambasadorul R. P. Romîne la tat de artiştii Teatrului de Es­
„In rezumat — se spune in încheierea articolului din „II
Paese“ — bătălia politică din Siciiia se soldează cu un bilanţ Moscova, după ce a mulţumit tradă din Moscova. rul de geografie Aii Ostreni,
dezastruos pentru Segni". organizatorilor acestei adunări, PEKIN. — Anul acesta în care a studiat în R. P. Romînă*
-oseas- a vorbit despre drumul parcurs R. P. Chineză vor avea loc ma- SOFIA. — La 13 august a.c.
în cadrul Universităţii Populare
Ciocniri în Columbia de ţara şi poporul nostru în ul- * nifestări importante în vederea din oraşul Pleven, s-a organizat
o seară literară închinată oriete-
timii 15 ani. sărbătoririi a 15 ani de 1a elibe­ niei romîno-bulgare, urmată de
vizionarea unui film romînesc.
Agenţia Associated Press anunţă că hăr şi unităţile armatei trimise de Viktor Gadişev, din secţia de rarea Romîniei. In dimineaţa zi­ La 14 august, Comitetul orăşe­
ia Caii, departamentul Văile del Cauca, autorităţi să împiedice demonstraţiile laminare a tablei, a dat citire lei de 20 august se va deschide nesc - al Frontului Patriei din
s-au produs grave ciocniri intre mun­ greviştilor. Trupele au făcut uz de ar­ apoi unei scrisori de salut adre­ expoziţia de fotografii: „Reali­ Plovdiv a organizat o şedinţă
citorii grevişti de la rafinăriile de za­ me de foc | trei muncitori au fost sată de colectivul uzinei me- zările R. P. Romîne în construi­ festivă închinată celei de-a 15-a
ucişi,. rea socialismului“, organizată de aniversări a eliberării Romîniei
talurgiştilor de la Reşiţa, în ca­ Gomiteiul pentru relaţii culturale de sub jugul fascist, 1a care a
re'între altele se spune: „Golec- fost prezentată o amplă expune­
re despre avîntul economic al
cu străinătatea din R. P. Chine­ R. P. Romîne în cei 15 ani de
la eliberare şi succesele obţinute
ză şi Asociaţia de prietenie chi- de oamenii muncii din ţara noas­
tră, pe drumul construirii socia­
Creşterea producţiei F mu & i no-romînă. In seara aceleiaşi lismului. Şedinţa festivă a fost
industriale a R. P. Chineze zile, la casa pionierilor, se va or­ urmată de un program artistic,
„Statele dezunite ale Europei« 9 ganiza o seară literară, cu oare 1a care şi-au dat concursul ar­
PEKIN 18 (Agerpres) TASS anun­ 1 prilej pionierii chinezi vor reci­ tişti de la Opera şi Teatrul de
ţă : Datorită construcţiei industriale ta poezii, vor citi poveşti romî- stat din Plovdiv. Au fost apoi
care se dezvoltă în mod impetuos, în r1 neşti şi vor viziona iilmul .Nu­ prezentate filmele documentare
primul semestru al acestui an produc­ 1 fărul roşu“, In seara zilei de 21 romîneşti „hacul Roşu“ şi „Bu­
ţia a crescut în provincia Sansi (Chi­ c Intr-un articol. publicat recent de cel briianic, Poncet arată că politica'] august se va organiza o gală de cureşti — oraş înflorit“. In zilele
na de nord vest) de 2,6 ori în com­ t ziarul „Figaro" cunoscutul politician acestuia din urmă „¦nemulţumeşte gu- 1 filme, la care se va prezenta fil­ următoare în R. P. Bulgaria vor
paraţie cu perioada corespunzătoare a t mul „Dincolo de brazi“. In cins­ avea loc gale de filme romîneşti
anului trecut. In provincia Hebei pro­ l francez de dreapta André François vernul R.F.G. şi pe şeful său, Ade- -j tea zilei de 23 August vor apare inaugurări de foto-expoziţii cu
ducţia industrială urmează să crească Í Poncet, îşi exprimă îngrijorarea pro- nouer“ prin politica pe care o duce} în limba chineză romanele „Răs imagini din viaţa poporului nos­
în cursul ‘anului cu 45 la sută. Noile coala“ de Liviu Rebreanu, „Mo tru, se va organiza o săptămînă
capacităţi de producţie date în exploa­ l dusă de neînţelegerile care dezbină In ce priveşte problema tratativelor} romeţii“ de Marin Preda, „Pa a muzicii romîneşti fa postul 'de
tare în primul semestru a.c. în •pro­ l în prezent statele occidentale. In a- cu U .R.SS. sărea furtunii“ de Petru Dumi radio Sofia, se vor organiza ex­
vincia Sansi permit să se sporească i 1 triu, un volum de poezii de Ma poziţii cu vînzare a cărţilor ro­
producţia de fontă la 200.000 tone iar c ria Banuş şi un volum de cîn mîneşti, precum şi o serie de
extracţia de cărbune la 300.000 tone L cest articol intiiulat „Statele dezuni- Pe de altă parte Statele Untie, -j tece romîneşti.
anual. ie ale Europei", Poncet scrie: „...pu- subliniază Poncet, slnt nemiilţumiie de ¦) alte manifestări consacrate zilei
TIRANA. — Acum cîteva zile de 23 August.
Numai în provincia Slciuan (China I terile N.A.T.O. păcătuiesc mai degra- „indisciplina şi particularismul' ma- 1 a apărut fa Tirana, sub îngri­
jirea . secţiei pentru răspîndîrea
de sud vest) de la începutul anului a L bă prin lipsă şi nu prin exces de nifestat de unii dintre aliaţii lor T cunoştinţelor tehnico-ştiinţlîice
l coeziune. Ele se prezintă la ora ac- vest-europeni. „La ritului lor, aceş- -j din Ministerul Invăţămîntului şi
t Culturii al R. P. Albania, o bro­
tive industriale şi de transporturi. Aici l tuală ca un ansamblu de state dez- iia formulează nemulţumiri la adre- j şură întitulată „Să cunoaştem
Republica Populară Romînă“,
se ridică un pod de 830 m. peste flu­ t unite“. sa Americii", scrie Poncet care se ţ
viul lantzi, uzinele siderurgice din Ci-
«• Treclnd In revistă pe scurt unele reI*ră In primul rlnd la „o anumită1
unţin, Cendu şi Ţzuan, uzina de ţevi
C
l divergenţe dintre aceste state, Pon- politică (a S.U.A.) de reticenţe şi
r cet scrie: „Instituirea pieţii comune, neîncredere faţă de Franţa". Ca e - \
c a comunităţii cărbunelui şi oţetului, xe/rap/u în această privinţă publicis- j
i
i a comunităţii atomice, organizarea francez citează „diferendul ato- •]
i unei Europe a celor 6 (Franţa, Ita- mic care a m u i ca urmare iransfe’ 1
t lia, R.F.G., Belgia, Olanda şi Lu- rarea la bazele din Anglia a bom- 1
i xemburg N.R.), au suscitat nu nu- bardierelor americane staţionate in
de oţel din Cendu şi alte unităţi. In i mai obiecţiile şi neliniştea, dar chiar Franţa . Se ştie că Ia 20 august un -j 101 20 AUGUST 1959
prezent în provincie se construiesc cî- l
teva mine carbonifere care vor avea t şi opoziţia hotăntă a Marii Britanii. 8ruP de bombardiere americane j Spectacole cinematografice
o capacitate anuală de peste 14 mili­ L Anglia a reunii tntr-o zonă a libe- Putind transporta încărcătură atomi-']
oane tone cărbune.
A început construirea a 18 hidro şi Í rului schimb un grup de 7 state eu că, va lua calea bazelor americane)
termocentrale mari şi mijlocii, este pe L ropene, al căror scop mai mult sau din Germania occidentală.
terminate construirea uzinei chimice 1 DEVA: De partea cealaltă; Poves­
de la Siciuan, una din cele mai mari tea unui om adevărat; ALBA IULIA :
C mai puţin declarai este să contra­ O bună parte a articolului lut •] Născuţi în furtună: E rupţia: ORAŞ- fericirii; HAŢEG : O cursă obişnuită i
C TIE : Voluntarii; Alarmă în m unţi: SIMERIA : „R.P.R.“ ; ZLATNA : Răs­
I careze pe cei 6. Oricit s-ar pretinde Francois Poncet este consacrată do- 1 PETROŞANI: Oieco Dundici: BRAD : făţatul; TEIUŞ : Nauris ; LONEA:
t nX an1111 ary->nntniot ocio rticiînr.i Marele cetăţean; ILIA: Marinarul în­ Dezertorul; BARU MARE: Pe Donul
TltlÎBi FiCLLlÎBi dc CL ObţitlB ditl DCLT"^ drăgostit ;, SEBEŞ : In întîmpinarea liniştit; CALAN : Ivan cel Groaznic:
APOLDU DE S U S ; Cei trei din pă­
I de acela al politicii, cele două do- tea staielor Unite sPrifin deschis) dure.
(
t menii funcţionează totuşi ca un fel ln războiul din Algeria. După pâre-"]
t de vase comunicante. Ostilitatea eco- era ^ i Francois Poncet, ca şi a al- J
din China. t nomică nu este compatibilă cu prie- {° r comentatori occidentali, toate a - j
l
¦v-i-w-SF-T?: l ,iern.a politică, in timp ce comuni,- ceste probleme slăbesc blocul-Jj ]> II <o>
N.A.T.O. Se consideră că ele vor fi I
m s& c tatea de interese economice duce în Qu sigur(mţă discuMe ln cadru[ ln. -, PROGRAMUL 1 : 6,15 Jocuri popu­ pentru toţi“; 17,00 Cîntece revoluţio­
I mod firesc la înţelegere politică". /revederilor pe care preşedintele Ei- 1 lare romîneşti; 8,30 Muzică ; 8,50 Me­ nare romîneşti; 17,35 „Formaţii sovie­
l lodii populare; 10,00 Lucrări de ca­ tice care ne-au vizitat ţara“ ; 18,05
c Rejerindu-se in continuare la reia- senhower le va avea pesie puţin timp 1 meră de tineri compozitori; 10,30 Mu­ „Ghid muzical“ (reluare); 18,35 Mu­
l zică de estradă; 11,03 Gîntece de dra­ zică din operete; 20,00 Muzică dis­
l ţiiie dintre guvernul vest-germaji şi la Bonn, Londra şi Parts. *j
1J u j __f ta Wt >_/ im j I___I '__t w J »----t \ ~ J V O goste şi jocuri populare romîneşti; tractivă de compozitori sovietici: 21,15
Realizările oamenilor muncii din R.P. Ungară 12,00 Muzică uşoară romînească; 12,35 Tineri compozitori romîni de muzică
Muzică populară romînească; 14,00
din concertele Decadei Culturii din uşoară; 21,45 „Părinţi şi copii“ ; 22,40
R.P.R.; 14,40 Muzică din operele com­
BUDAPESTA 18 (Agerpres). şi-au îndeplinit de asemenea an­ pozitorilor sovietici; 17,15 Materiale Valsuri şi tangouri rom îneşti; 23,15
TASS ' anunţă : In întreprinderi­ gajamentele luate în cinstea din concursul „Scrisori din ţară“; 18,00
le din Ungaria se extinde între­ Congresului. Livrînd produse Muzică romînească de estradă; 19,45 Muzică corală romînească; 23,30 Mu­
cerea socialistă în întîmpinarea peste plan, ei au economisit 35 Decada Culturii din R.P.R.; 22,30
Congresului Partidului Muncito­ milioane forinţi şi au dat tării Muzică populară romînească. zică populară romînească.
resc . Sdcialist Ungar care se 21.000 tone oţel în plus tată de
deschide la 30 noiembrie a.c. sarcinile de plan. PROGRAMUL II: 15,00 „De toate, BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6.00:
Muncitorii oţelăriei de 1a Sal- Productivitatea muncii 1a ţe- 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00:
19,00; 20,00; 22,00 ; 23,52 (programul
I), 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
(programul II). ^
gotarjan au livrat 565 tone de sătoriile de mătase a crescut cu Timpul probabil în regiunea noastră
produse peste plan, depăşind su 4 fa sută. Luptînd pentru econo­
peste 5 la sută planul d e . pro­ Pentru ziua de 19 august 1959, vre­ oscila noaptea între 15 şi 16 grade iar
ducţie. Colectivul oţelăriei mun­ misirea materialului, textiliştii mea se menţine instabilă, cu cerul mai ziua între 20 şi 25 grade.
ceşte în contul anului 1960. unguri au realizat economii în mult noros. Ploi lemporare sub formă
valoare de circa 2.000.000 fo- de averse. Vînt slab din sectorul nord- Pentru următoarele 3 zile, vremea
Oţelarii de 1a Combinatul si­ rinti. est. Temperatura în uşoară scădere, va se va menţine schimbătoare cu tempe­
derurgic „Lenin“ din Diosgyor ratură staţionară.
I P, . , / *
\ >. ) \ 1 \