Page 65 - 1959-08
P. 65
eo3}oţ|q!Q
---- ---------- -—— —
P R O LE TA R I DIN TO ATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VAI
Anul XI Nr. 1449 Joi 20 august 1959 4 pagini 20 bani Trăiască unitatea de nezdruncinat a în
tregului popor muncitor în jurul Partidului
Muncitoresc Romîn şi al Guvernului Republicii
Populare Romîne!
'(D in C h e m ă rile C .C . a l P . M .R . cu p r ite ju l ce le i "de a X V -a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist),
B U H ST
L Mari « V A LEA JÍHUÍÜUII ’' n n n n n n n n
t economii la preful 1
t de cost j
t
t Plenara din 13-14 iulie a.c. ai C.C. al P.M.R. acumulată în primul semestru. In acest sens, a ^
L a constituit un nou prilej de intensificare a
^ eforturilor minerilor Văii Jiului. La toate locu- luat noi măsuri pentru asigurarea sporirii vite- 3
t rile de muncă au fost studiate posibilităţile
l obţinerii de noi economii. Sutele de propuneri zei medii de avansare, reducerea numărului de ¦]
Lvenite din rîndurile muncitorilor au alcătuit
‘t- obiectul unor valoroase planuri de măsuri al găuri şi deci economisirea de capse, extindereaj •
L căror scop final este reducerea preţului de cost
l al cărbunelui. procedeelor de armare cu inele de bolţari şi 1
* t De cîteva zile s-au încheiat calculele preţu- recuperarea materialului lemnos. ’3
[ lui de cost al cărbunelui brut extras în cursul
j- lunii trecute. Cu acest prilej s-a constatat că _Toate acestea au făcut ca la sfîrşitul lunii 3
[ toate exploatările miniere din Valea Jiului au
să se înregistreze o economie la preţul de cost jJ
în valoare de 4,71 lei pe tonă. Tot în această j
lună, productivitatea muncii planificată pe ex- J
ploatare a fost întrecută cu 1 0 0 kg. pe post, iar 3
consumurile specifice au fost reduse la toate 3
materialele sub cifrele planificate. In felul ţ
Strungarul Alexandru Cern ei se numără printre fruntaşii î redus costul tonei de cărbune sub cifra plani- acesta, colectivul de muncă de la mina Petrila 1
depoului C.F.R. Simeria. El s-a evidenţiat prin execuţia irepro L îicată. Majoritatea colectivelor de muncă da-
şabilă a comenzilor şi reducerea rebutului Ia zero. In cinstea a mai făcut un pas pe drumul realizării anga- 1
zilei de 23 August s-a angajat să realizeze economii în valoare L torează aceste succese creşterii productivităţii
de 24.000 lei. jamentului de a extrage de fiecare post 1 .1 0 0 ^
t muncii şi reducerii consumurilor specifice de
In clişeu : Tov. Cernei la locul de muncă. I materiale şi energie. kg. de cărbune şi de a economisi de fiecare 3
post 1 .1 0 0 lei. J
L 5,44 lei econom ie pe tonă Iniţiativele îşiaratăroadele ]j
Iniţiativa r In planurile de măsuri întocmite de colectî- Ioan Gompodi de la Lonea şi Dumitru V as-1
j- vele de muncă ale sectoarelor productive de la
l mina Vulcan, creşterea productivităţii muncii cui de la Uricani, au pornit în cursul acestui j
r ocupă un loc de frunte. In acest sens, o atenţie
(¦deosebită a fost acordată aprovizionării locu- an preţioase iniţiative privind realizarea de e- j Trasatorul N icolae L aureaţi u şi m ecanicul Ioan Teii de la
I rilor de muncă cu material lemnos de dimen secţia m ecanică a C .S. H unedoara au realizat de curînd inova
s iu n i cerute, precum şi .cu suficiente vagonete conomii. Dovedindu-se foarte bune, aceste ini- i ţia „dispozitiv pentru îndoirea tablei de cupru necesară labirin
- goale. De asemenea, s-au luat măsuri în vede turilor suflantelor". A ceastă in o va ţie aduce econom ii la o ga r
M arţi 18 august. Pe la ora întoarce m aneta de aburi şi lo le rea asigurării cu aer comprimat la o presiune ţiative au fost îmbrăţişate de tot mai multe j nitură de labirinturi în valoare de 14.000 lei.
p rim u lu i telefonul sună pre com otiva începe să alunece uşor ^cît mai apropiată de cea optimă de lucru. In
lung. De la celălalt capăt al fi pe şine, îndreptîndu-se spre pos r fine, în fruntea brigăzilor au fost puşi cei mai brigăzi de mineri. J In clişeu : Cei doi inovatori, îm preună cu şeful secţiei, stu
rului. se aude vocea do m o a lă şi tul de control. Aci, şeful de tură t buni mineri, comunişti ca Traian Păcuraru, 3Roadele aplicării lor au început să se arate. diind schiţa inovaţiei.
m onotonă a tov. Nicolae Bodea, le înm înează foaia de parcurs. t Ştefan Gantz, Ioan Nicoară şi alţii, care pe
secretarul organizaţiei de bază Cei doi o privesc cu atenţie. Se r lîngă că s-au dovedit a fi buni organizatori, se Colectivul de muncă de la mina Lonea a în- 3
P .M .R . de la depoul C.F.R. S i uită apoi unul la altul sem n ifi ^ străduiesc să realizeze însemnate economii de
m eria : „In şedinţa fulger ce a cativ. S-au în ţe le s: tonajul tre [_material lemnos şi exploziv, cheiat luna iulie cu o economie la preţul dej
a vu t loc a stăzi, personalul de nului ce urm a să-t rem orcheze t Ga urmare a aplicării acestor măsuri, în
locom otivă de la depoul nostru, din staţia Sim eria-triaj este aşa t cursul lunii iulie productivitatea muncii pe ex- cost de 3,49 lei pe tonă ; minerii de la Uricani j
cum au dorit. „Astăzi, cînd toa L ploatare a fost cu 50 kg. pe post mai mare
im brăţişînd iniţiativa celor 7 te trenurile sînt rem orcate cu L decît cea. .planificată, iar tona de cărbune mai au livrat în aceeaşi lună cărbune cu 1,77 lei p el Festivalul regional al tineretului
com bustibil econom isit, brigada l ieftină Cu 5,44 lei faţă de sarcina de plan.
m ecanici, Ioan Barbu, Io sif At- noastră va putea înregistra o tonă mai ieftin decît eraplanificat. 3
Consumuri specifice reduse —
bu, S im io n Trie, C onrad G yu-, realizare frum oasă". — şi-au * 1 Comuniştii vorbesc tinerilor despre
preţ de cost scăzut Preţioasă iniţiativă aminerilor dela A ni-1
lay, P etru Penar, V iorel M arian sp u s ei... noasa^ de a extrage de fiecare miner, în fiecare 3 trecutul de luptă al partidului
şi Ioan Bogdan, de a remorca Aceleaşi em oţii şi bucurii L Colectivul minei Petrila a încheiat primul
in cinstea zilei de 23 August t semestru cu o economie la preţul de cost în zi, o însemnată cantitate de cărbune peste plan, j ORĂŞTIE SIMERIA
cite un tren cu com bustibil eco le-au încercat ieri şi alţi m eca [¦valoare de peste 2.600.000 lei. In cursul lunii
nom isit, s-a a ngajat ca toate nici şi fochişti. N um ai pe direc L iulie, conducerea minei a continuat să dirijeze a cuprins majoritatea brigăzilor exploatăriloi? j n ziua de 18 T inerii ute-
trenurile ce le va rem orca în ţia Coşlariu au fost rem orcate ^activitatea exploatării bazîndu-se pe experienţa Iproductivitatea muncii este în continuă creş- 3 mişti de la
cursul zilei de m îine să fie tran cu com bustibil econom isit încă din Valea Jiului. Ga urmare a acestui fapt! 1 august secţia I-a loco
sportate u tilizîn d com bustibil e- 9 trenuri de m arfă. Altele de că motive a Atelie
conom isit în luna a u g u st". lători au plecat spre Sibiu, 3fere. Faţă de sarcina planificată, în luna iulie mitetu! orăşenesc
Arad, Hunedoara, Teiuş şi Să- productivitatea muncii a fost cu 31 kg. pe post' 3 U. T. M
? vîrşin. N um ărul total al trenu
rilor rem orcate se ridică la 20. mai mare la Lonea, cu 48 kg. la Aninoasa, cu J răştie a organi- f, relor C.F.R. Si
M ie rc u ri '19 a u g u s t. I n r e m i Printre m ecanicii de locom otivă zat în sala mare i .. meria, în cadrul
za de locom otive a depoului şi fochiştii care le conduc se nu 49 kg. pe post la Lupeni. Pe întreaga Vale a 1 a Casei raionale
C.F.R. Sim eria, m ecanicii şi fo- mără Cornel Popa, Gheorghe zilei închinate
chiştii roiau în ju ru l locom otive Zelinschi, G heorghe Anghel, S i Jiului productivitatea planificată a fost depă-1
lor, şterg în d pe ici-colo cu cîte gism und Sbora, Em ilian Pîrvu
,o cîrpă, strîn g în d cîte un şurub, şi alţii. şită cu 51 kg. pe post. 1
sau bătînd în lagăre cu cioca
nu l pen tru a le încerca. S e ve ir In felul acesta, exploatările Petrila, Aninoa- -1 de cultură o trecutului de lu
dea cît de colo că-i frăm întă
ceva deosebit. Erau prea zgîr- 'A vîntut acestei întreceri a cu sa şi Uricani au realizat o productivitate de întîlnire între ti ptă al partidului,
ciţi la vorbă. Ş i apoi, rem iza era prins şi colectivul atelierului de peste o tonă pe post, depăşind sarcina trasată nerii din oraşul U.T.C.-ului şi a-
m ult m ai populată ca de obicei. poului. A ici a fo st reparată ieri, de Conferinţa regională de partid. Orăştie şi tov. niversării elibe
cu m aterial econom isit, locom o
P rintre cei care veniseră cu tiva nr. 230.082. E conom ia rea Decada culturii R.P. Romîne Oglinda unei activişti Francisc Balogh, rării patriei, s-au
o oră m ai devrem e decît era ne lizată prin executarea repara fost utecist, astăzi vechi membru întîlnit cu tov. Constanfin Şer-
cesar, se afla şi m ecanicul M a ţiei se ridică la peste 2.300 lei. In r a i o n u l Ui a rodnice de partid. ban, vechi membru de partid.
tei R igău, şeful brigăzii utem is- Ca s-o scoată la capăt a fost
te. E ste un tinăr înalt şi bine nevoie de m ultă iniţiativă din In cinstea zilei de 23 August I.R.P. Cu acest prilej comunistul In cadrul acestei întîlniri tov,
legat, veşnic cu zîm b etu l pe bu partea echipei de lăcătuşi con pregăteşte deschiderea unei expoziţii Francisc Balogh a vorbit celor
ze. D in carlinga locom otivei, dusă de Gheorghe Sîrbu, a tur Zilele „Decadei culturii R. P. Maria Lazarovici şi învăţătoa care va oglindi activitatea depusă în peste 2 0 0 tineri prezenţi despre Constantin Şerban, a vorbit ti
priveşte m u lţu m it la G raţian nătorului N icolae Bodea şi a Romîne" sînt bogate în manifes rea Elisabeta Mocanu au dat cei doi ani de zile. Astfel, vor fi ex lupta plină de eroism dusă de neretuiui despre lupta dusă de
strungarului A lexandru Cornel. tări culturale şi în raionul Mia. citire mai multor fragmente din puse machete şi panouri reprezenîind Partidul Comunist Romîn în anii P.C.R. în anii negri ai ilegalită
Bălşan, fochistul său. Astfel, colectivul bibliotecii raio romanul „Setea“ de Titus Po- proiecte penirii construcţii de locuinţe, ilegalităţii, despre rolul Partidu
GH. COMŞUŢA nale a organizat pînă în pre povici. In continuare au fost poduri, drumuri etc. Tot aici vor fi lui Comunist Romîn la. înfăptu ţii, despre rolul partidului în în
— T o tu l e în ordine. D eci la zent două consfătuiri cu cititorii prezentate lucrările literare „O- expuse şi detalii de studii privind mo irea insurecţiei armată de la 23
din comunele Almaş Sălişte şi ţei şi pîine“, „Pasărea furtunii", bilarea apartamentelor proiectate de August 1944 şi despre activitatea făptuirea actului de la 23 Au
ora 10,30 plecarea... Bretea, asupra romanului „Mi- „Oraşul de pe Mureş", „Desfă I.R.P. Uniunii Tineretului Comunist. gust, despre lupta partidului pen
Cam după un sfert de oră de trea Cocor" de Mihail Sadovea- şurarea“ şi altele. In cursul zi
nu. De asemenea, la căminul lei de marţi, la biblioteca raio Un loc important In cadrai expozi Numeroşi participanţi printre tru făurirea regimului democrat
aşteptare ca pe g h im p i, R igău cultural din Mia s-a ţinut zilele nală au avut loc discuţii finale ţiei îl vor ocupa graficele reprezen care şi tov. Florian Stere, secre popular, despre activitatea desfă
trecute o conferinţă cu tema cu un număr de 2 0 cititori par tând felul cum colectivul Institutului tarul organizaţiei U.T.M. de Ia şurată de U.T.C. sub conduce
„Realizări culturale în cei 15 ticipanţi la concursul „Iubiţi car regional de proiectări a luptat pentru fabrica „Vidra" Orăştie, au mul
ani de la eliberarea ţării". Con tea", iar miercuri tot la biblio elaborarea de proiecte care să se în ţumit comunistului Francisc Ba rea partidului şi despre a 15-a
ferinţa, prezentată de tov. Ioan teca raională s-a organizat o cadreze în ce priveşte preţul de cost logh pentru expunerea făcuţii, aniversare a eliberării ţării de
Toma, directorul căminului cul seară literară cu tema „Pagini pe apartament în prevederile plenarei angajîndu-se, în cuvinte simple sub jugul fascist. Expunerea fă
tural, s-a bucurat de un deose din literatura inspirată din eve C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, dar pline de căldură, să-şi ducă
bit succes din partea celor pes nimentele de la 23 August“. A- la îndeplinire sarcinile încredin cută a fost ascultată cu viu in
te 1 0 0 de auditori. cum, se fac intense pregătiri în precum şi reducerea costului celor ţate, să poarte cu demnitate tit
vederea ţinerii unei recenzii a- lalte lucrări. lul de membru al Uniunii Tine teres de participanţii Ia întîlnire.
Tot în cadrul „Decadei culturii retului Muncitor.
R. P. Romîne", s-a prezentat Ia supra romanului „Clocote" de Expoziţia se va ’deschide în aceste Ea a constituit pentru toţi cei
staţia de radioîicare de la re A. G. Vaida. zile în localul Uniunii regionale a prezenţi un minunat prilej de
şedinţa de raion un medalion cooperaţiei meşteşugăreşti din Deva,
Manifestări similare au avut trecere în revistă a luptei parti
literar Intitulat „23 August“. strada „Dr. Petra Groza“. dului nostru pentru o viaţă mai
şi continuă să aibă loc în toate
Cu această ocazie, bibliotecara comunele din raion. fericită, mai luminoasă, pentrţj
construirea socialismului în pa
tria noastră. i
îua strîngeril recoltei
In această zi 20 de tineri din prestat 150 ore de muncă vo
Miercurea raionul Sebeş, au luntară la strîngerea paielor
de pe aria G.A.C. Miercurea.
La G.A.G. Dobîrca, 16 tineri
FRUNTAŞI Al ÎN T R E PR IN D E R II M IN IERE DEVA au efectuat 80 ore de muncă
voluntară la demolarea unui
grajd şi curăţirea curţii G.A.C.
vilyXivilv &:• Alţi 32 tineri de la această gos
¦ ¦ i-x<- podărie colectivă au efectuat
ipt# II
250-ore de muncă voluntară la
1
cositul şi strînsul borceagului.
!8
•XyXvX* m Economisesc
;X ;X j& X j
combustibil
PETRU BOTAR TRAIAN DIOANCA FLORICA MICLEA 'A ŢROFIN POENAR GRAŢIAN FAUR NICOL'AE BRANEŢ Mecanicii şi fochiştii de Ia de
şef de brigadă şef de brigadă maistru préparant şef de brigadă şeful orizontului 60 şef de brigadă poul de locomotive C.F.R. Sime
ria, de pe locomotivele patronate
Colectivul întreprinderii miniere D eva a fost în permanenţă preocupai de reducerea 'costului minereului 'extras. economii la preţul de cost în valoare de ’480.000 lei. de tineret, printr-o exploatare
Lupiînd cu multă însufleţire pentru reducerea consumurilor specifice de materiale, în procesul de extracţie şi In realizarea acestor economii s-au evidenţiat toate, brigăzile de mituiri Şi de la prelucrare. Clişeele de mai sus raţională şi o bună întreţinere a
prelucrare a minereului, folosind raţio nai instalaţiile, el a reuşit 'să încheie primul semestru al anului curent cu locomotivelor, au economisit
prezintă ciţiva din fruntaşii întreprinderii. cantitatea de 145,9 tone combus
tibil convenţional.
Cu combustibilul economisit de
tinerii mecanici şi fochişti se
pot remorca 38 trenuri pe dis-
1 tanţa Simerla-Teiuş.