Page 67 - 1959-08
P. 67
Nr. 1449 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
V IIA T ^ ©IE PAIfRTII© Republica Populară Ungară pe
drumul construirii socialismului
se preocupi
da pregătim noului an t
tiiătăm întil de Şi-au depăşii t C onstituţia Republicii Populare U ngare a in şi îndatoririle cetăţenilor, oglindeşte schim bările
t trat în vigoare acum zece ani, la 20 a u g u st fundam entale survenite in orînduirea de stat,
econom ică şi socială. C onstituţia proclam ă, fără
In curînd va începe noul an propagandişti, comitetul de par» propriile t 1949. Pe vrem ea qrînduirii burgheze apuse pen posibilitate, de răstălm ăcire caracterul popular
şcolar în învăţămîntul de par tid s-a îngrijit şi de îmbunătă t tru to td e a u n a , poporul- ¦m u n c ito r m a g h ia r n -a v ea al republicii U ngare. In ultim a instanţă ea ridică
tid. Comitetul de partid de Ia Lc o n s titu ţie . E x p lo a ta to r ii d e o d in io a ră g u v e r n a u la p u tere de lege cuceririle sociale şi p o litic e ale
'abrica chimică din Orăştie a ţirea compoziţiei sociale a aces In munca colectivelor de se- poporului m uncitor m aghiar. Cu prilejul îm pli
început din timp pregătirile pen tora. In acest lei s-a siuns ca n irii a 10 a n i d e la p r o c la m a r e a c o n s titu ţie i R .P .
tru selecţionarea propagandişti în prezent majoritatea propa angajamentefecţionare şl recrutare a cursan U ngare publicăm cîteva realizări ale poporului
lor şi înscrierea tovarăşilor în gandiştilor să fie muncitori, in !4ţilor au existat şi unele greu pe baza âpîicăfu unilaterale a unor legi şi texte m a ghiar în drum spre socialism .
gineri sau tehnicieni. O parte
tăţi. Au fost cazuri cînd uni» lLd e leg i in v e n ta te d e ei, p e n tr u ei. C o n s titu ţia
tovarăşi cu un nivel politic mai f Republicii Populare U ngare este legea de bază
ridicat s-au eschivat să urmeze Lt a d e m o c ra ţie i p o p u la re . Ea e x p r im ă d re p tu r ile
(a o formă de învăţământ co
j Antrenaţi în întrecerea socia !
listă in cinstea zilei de 23 Au i
gust, lucrătorii Ocolului silvic
din Dobra, raionul Ilia, şi-au
cercurile şi cursurile învăţămân din propagandişti au fost In respunzătoare nivelului lor poli întrecut deja propriile lor an î,u jt e k / k j u i u it-
struiţi la cursul de 15 zile, cu tic şi ideologic, manifestîndu-şi gajamente. Planul de culturi şi
tului de partid.
încă din luna trecută au iost scoatere din producţie, organi dorinţa să studieze într-o formă refacerea pădurilor a fost de Perspectivele industriei Ocrotirea sănătăţii
constituite colective formate din zat de către Comitetul regional de învăţămînt care necesită stu păşit pînă la 1 august la toate
.sortimentele, între 7 şi 131 la
tovarăşi bine pregătiţi (secre de partid Ia Deva, iar ceilalţi diu mai puţin. siderurgice muncitorilor
tari sau membri ai birourilor or vor fi pregătiţi de către cabine Acestea au lost însă cazuri sută, faţă de 4 ta sută cit a fost
ganizaţiilor de bază, membri ai tul de partid Orăştie. Merită Izolate. In majoritatea cazurilor angajamentul. Cel de-al doilea plan cincinal De asemenea va fi moderni- In Republica Populară Unga
comitetului de partid, propagan subliniat şi faptul că, în scopul — atunci cînd au aflat că în al R.P. Ungare (1961 — 1965), zată linia de laminare a com- ră se dezvoltă cu succes ocro
dişti), care după ce au fost in asigurării ţinerii cu regularita cep înscrierile pentru noul an Realizări de seamă s-au ob prevede o însemnată dezvolta- binatului siderurgic „V. I. Le- tirea sănătăţii. Unificarea şi na
struiţi de către tov. Mureşan, te a şedinţelor de curs, pe lîngă de învăţămînt membrii şi ţinut şi în sectorul de exploa re a siderurgiei, precum şi a nin". ţionalizarea instituţiilor medico-
secretarul comitetului de partid, fiecare propagandist a fost sta candidaţii de partid au venit să tare. Lucrătorii din acest sec sanitare, crearea unui sistem li
au început să-şi desfăşoare ac bilit cîte un suplinitor al aces ceară înscrierea în cercuri şi tor au dat peste angajamentul metalurgiei metalelor neferoase. Unu! din obiectivele impor- nie de stat al asigurărilor so
tivitatea. Ei au stat de vorbă cu tuia, care are ca sarcină să or cursuri corespunzătoare pregă luat în cinstea zilei de 23 Au ciale, dezvoltarea reţelei de in
fiecare membru şi candidat de ganizeze şedinţele de curs şi tirii lor politice si profesionale. gust 200 m.c. buşteni-gater, 150 In prezent se află într-un sta- tante ale celui de-ai doilea plan stituţii profilactice şi de trata
partid, tovarăşi din activul fără convorbirile ori de cîte ori lip m.c. buşteni-rulaj, 1.300 m.c. diu avansat lucrările de con- cincinal îl constituie dezvolta- ment, organizarea ocrotirii să
de partid, cu utemişti dintre cei seşte propagandistul titular. Atenţi© €uveriif$ lemn de esenţă tare pentru con strucţie a secţiei de laminare la rea producţiei de tablă rezisten nătăţii pe lîngă uzine, inspec
mai buni, ascultîndu-le părerea strucţii şi 2.750 m. steri lemn de cald şi Ia rece din cadru! Com tă la acizi şi alcaline. Pînă ia ţiei sanitare de stat şi staţiuni
asupra formei de învăţământ în An de an creste numărul înv Hţămtfnfuîui politie foc. binatului siderurgic dunărean. sfîrşitui cincinalului, industria lor sanitare — epidemiologice
care vor să fie încadraţi sau, Anul viitor vor începe să pro R.P. Ungare va produce anual reprezintă principalele trepte pe
în urma verificării cunoştinţelor celor care sfudiaxă U. T, M. Printr-o mai bună organizare ducă liniile de laminare Ia cald, 2.600 tone din acest sortiment. calea, perfecţionării sistemului
acestora, recomandîndu-le forma a muncii şi prin valorificarea Iar peste alţi doi ani vor fi da oorotirii sănătăţii în Ungaria.
de învăţământ corespunzătoare, în învăţămîntul de p a rtid Pozitiv fn activitatee comite crengilor provenite din exploa te în exploatare şi liniile de la La Institutul de cercetări me
nivelului pe care-l au. tului de partid şi a organizaţii tare, la Ocolul silvic Dobra s-au minare ia rece. Se apropie de talurgice s-a pus la punct pro Se acordă o deosebită însem
Cu cîtva timp în urmă au lor de bază din această între realizat economii în valoare de sfîrşit construirea halei mari a cesul de prelucrare a minereului nătate asistenţei medicale şi sa
Pregătirea noului an şcolar în fost terminate în toate organi prindere este şi faptul că, pa 465.000 lei faţă de 240.000 lei laminoarelor cu o lungime de de zinc extras la Gyongyoso- nitare a muncitorilor din între
învăţămîntul de partid a consti zaţiile de bază lucrările de în ralel cu munca de organizare a o.ît a fost angajamentul. 560 m. Aici se vor produce în roszi. In curînd va începe con prinderile industriale.
tuit obiectul discuţiei în unele cadrare a tovarăşilor în cercu învăţămîntului de partid, ele au primul rînd laminate fine pen struirea unui furnal pentru ela
adunări ale organizaţiilor de rile şi cursurile de învăţămînt. acordai atenţia cuvenită şi pre Prin eforturile depuse pen tru industria ungară. borarea zincului, care în 1965 In perioada 1946— 1947 pen
bază. In aceste adunări s-a vor S-a putut constata atunci că nu gătirii învăţămîntului politic tru îndeplinirea şi depăşirea an va produce 2.500 tone de zinc tru medicii sanitari s-au orga
bit despre felul cum membrii şi mărul tovarăşilor care vor stu IJ.T.M. In acest scop * reco gajamentelor luate în cinstea lui fn această perioadă se va tre electrolitic. Conform prevederi nizat cursuri permanente de
candidaţii de partid pot şi tre dia în cele 14 cercuri şi cursuri mandat comitetului U.T.M. ca 23 August, s-au evidenţiat lu ce de asemenea la modernizarea perfecţionare în domeniul igienei
buie să asigure în acest an şco a crescut faţă de anul trecut, cu propagandişti pentru toate cele crătorii din brigăzile conduse de uzinei siderurgice de la Ozd. lor, în 1967 producţia de zinc muncii şi a bolilor profesionale.
lar un nivel mai înalt învăţă- peste 140 tovarăşi. In rîndurile 9 cercuri şi cursuri, membri şi tov. Iosif Baba, Lazăr Crîznic Procesele de producţie — şi în Aceasta a contribuit la îmbună
mîntului de partid. celor care şi-au manifestat do candidaţi de partid capabili să Dumitru Popescu, loan Nuţa.Va- primul rînd producţia sîrmei tre electrolitic se va dubla. tăţirea activităţii medicilor din
rinţa să studieze în învăţămân conducă învăţămîntul politic sile Şofronie şi altele. filate necesară tehnicii teleco uzine, a influenţat în mare mă
i Selecţionarea tul de partid se află zeci' de U.T.M., să ajute Io ridicarea ni De asemenea s-au luat mă sură dezvoltarea igienei indus
muncitori şi muncitoare fără de velului acestuia. Au fost apoi PETRU ILINCARU municaţiilor — vor fi moderni triale în întreprinderi. La în
propagandişîilor — partid, fruntaşi în producţie, ajutate organizaţiile U.T.M. să suri eficace pentru dezvoltarea ceputul anului 1950 în R.P. Un
printre care tov. Maria Tecşan, recruteze pe cei mai buni tineri corespondent zate şi dotate cu comandă elec
o problemă importantă Maria Buce.an. Mihai Popa, ing. trică. şi' modernizarea prelucrării mi
şi să-i încadreze în unul din Un nou bloc
nereurilor de plumb djn R. P.
Ungară.
In această perioadă, comite loan Mirea şi alţii. Ţinînd sea cercurile sau cursurile care vor h7 apropierea sanatoriului Succesele mişcării cooperatiste gară s-a înfiinţat Institutul de
tul de partid s-a preocupat cu ma de experienţa anilor trecuţi funcţiona anul acesta, a urmă G eoagiu se co n stru ieşte un bloc stat pentru igiena muncii.
multă răspundere de selecţiona şi de dorinţa manifestată de un rit felul cum este asigurată pre cu 6 apartam ente pentru salaria Anul acesta, suprafaţa coope lul socialist printre care Ceho
rea propagandiştilor, orientîndu- mare număr de cursanţi, comi gătirea tuturor celor 9 propa ţii sanatoriului. Lucrările sînt rativelor agricole a crescut de slovacia, R.D.G. şi R.P. Romînă. ' Instrucţiunile elaborate de gu
se spre complectarea numărului tetul de partid a dat atenţie or gandişti etc. executate prin m uncă voluntară trei ori în comparaţie cu anul vern în domeniul ocrotirii mun
ac propagandişti din rîndul ganizării cercurilor şi cursurilor de către salariaţi şi din m ijloace 1958. In prezent sectorul socia Producţia de lapte din R. P. cii şi al tehnicii securităţii în di
cursanţilor, care în anul trecut' pe organizaţii de bază. In fe * proprii. Iist cuprinde 61 la şută din su- Ungară a crescut în ultim ii doi ferite ramuri industriale au avut
s-au dovedit a fi bine pregătiţi. lul acesta, se vor înlătura defi prafaţa totală şi 50 la sută .din ani cu 25—30 la sută ; anul tre- o mare influenţă asupra dezvol
Tov. Romulus Necula, care în cienţele manifestate în anul tre Felul cum munceşte comitetul S-au efectuat pînă in prezent terenurile arabile. cut producţia medie de lapte tării ocrotirii sănătăţii în uzine.
anul şcolar 1958—1959 a fost cut cînd, datorită faptului că în de partid şi organizaţii ie de ba 256 m .p. fundaţie, in care au obţinută de 'la o vacă furajată Drept urmare s-au iniţiat vizite
cursant Ia un cerc de economie cercuri şi cursuri erau cuprinşi ză din această întreprindere pen in tr a t cca. 50 m..c. p ia tr ă şi ba In prezent cooperativele agri s-a ridicat la 2.100 kg. Produc ¦medicale periodice în rîndurile
concretă, anul acesta va condu tovarăşi din mai multe organi tru pregătirea noului an şcolar last, scoase prin m uncă volun cole cuprind sate întregi, ra ţia de lapte în cooperativele a- oamenilor muncii, s-a organi
ce un cerc de studiere a Istoriei zaţii de bază, nu se putea exer în învăţămîntul de partid, dă tară de către salariaţi, reatizin- ioane şi chiar regiuni. Mişca- gricole a fost cu 2 0 la sută mai zat munca punctelor de prim a-
P.M.R. Tot din rîndul cursanţi cita un control asupra activită garanţia că aici se va asigură d u-se astfel cca. 14.000 lei e- rea de înscriere în cooperative mare, iar în gospodăriile de stat jutor în producţie, controlul stă
lor a fost selecţionat ca propa conom ii. Sub conducerea m ai ,are un caracter de masă. S-a a ajuns la 3.200 kg. rii sanitare a locurilor de muncă
gandist tov. loan Susan şi alţii. ţii cercurilor, asupra felului cum un nivel calitativ învăţămîntu strului zidar K isfalusy loan, s-au terminat complect cooperafTvi- şi utilajului etc. S-a asigurat ă-
Odată cu mărirea numărului de realizat pînă acum şi 20 m.c. zarea agriculturii în regiunile Numărul porcilor a crescut a- sistertţa medicală în toate fabri
participă şi cum studiază oa lui de partid superior celui din lucrări de zidărie. Gyor, Solnok şi Vesprerii. nul acesta cu 900.000 în com cile şi uzinele cu 500 de munci
menii etc. anii trecuţi, paraţie cu anul trecut. tori, precum şi în alte întreprin
In total, s-au depus p în ă în Anul trecut recolta de grîu deri unde caracterul producţiei
eo V. PITAN p rezen t la construirea acestui obţinută1 în cooperativele agri- Creşterea păsărilor s-a dez poate dăuna sănătăţii.
voltat într-un ritm accelerat. In
Din realizările unei tinere gospodării colective bloc peste 2.300 ore de m uncă cole pe o unitate de suprafaţă prezent, R.P. Ungară posedă An de an creşte numărul me
voluntară. a fost în medie cu 25 la sută 100 milioane de pasări. Cantifa- dicilor care lucrează direct în
întrecerea socialistă dintre nu s-a prea întîlnit pînă acum face nicidecum în dauna calită mai mare în comparaţie cu gos- tea de carne de pasăre achizi- întreprinderi. Astfel, la sfîrşitui
ADAM GRIGOR1E podăriiie individuale. anului 1957 numărul medicilor
gospodăriile colective a mobili în raionul Brad. ţii. Grajdul va fi prevăzut cu corespondent ţionată de sfat în primul senies- din uzine era 803 faţă de 324
Recolta de orz din acest an tru al anului a crescut cu 50 la în 1951. Aproximativ 90.000 de
Canalizarea rîului este de 35—40 chintale la ha. sută în comparaţie cu aceeaşi muncitori se află în prezent sub'
Galbena perioadă a anului trecut, iar a- supravegherea medicilor de la
In prezent suprafaţa cultivată chiziţionarea de ouă cu 10 ia dispensare. La multe întreprin
La indicaţia Comitetului oră cu sfeclă de zahăr este de două sută.
şenesc de partid, Sfatul popular ori şi jumătate mai mare în deri s-au deschis policlinici şi
comparaţie cu suprafaţa culti R. P. Ungară are în prezent
vată înainte de eliberare-. uri număr record de oi. Canti-
zat şi pe colectiviştii din raionul Colectiviştii din Ţebea au în instalaţie electrică, va avea linii al oraşului Haţeg a întreprins La cultivarea porumbului se tatea de lînă obţinută de la "o staţionare, precum şi sanatorii
Brad să-şi sporească eforturile acest an şi o producţie neobiş de decovil pentru transportul fu acţiunea de canalizare a rîului aplică metode, care asigură o oaie a fost în 1958. de 4,05 kg. de noapte.
în lupta pentru mărirea produc nuită de fructe. E greu de eva Galbena, în vederea înlăturării înaltă productivitate. Astfel, în •rai-
ţiei agricole şi întărirea organi luat în kilograme această pro rajelor şi evacuarea gunoiului, inundaţiilor pe care acest rîu anul 1958 suprafaţa cultivată cu
za torico-economică a gospodării ducţie. Tov. Virgil Tisu, preşe le face în apropierea oborului de porumb hibrid reprezenta 7 la B u d a şi P e s ta
lor colective. Deşi sînt înfiinţate dintele gospodăriei, o apreciază precum şi instalaţie internă pen vite. sută din întreaga suprafaţă, iar
numai în acest an, gospodăriile la peste 2.000 de căruţe. Vasele în anul acesta ea reprezintă 38
colective din raionul Brad se pot colectiviştilor şi ale gospodăriei tru adăpatul animalelor. Apa Primii 10 metri din acest ca la sută. Metoda de seminare a
mîndri cu realizări însemnate colective nu sînt suficiente pen nal au fost săpaţi de către 15 porumbului în cuiburi aşezate în
obţinute în cadrul întrecerii so tru strîngerea prunelor, Consi va ti captată dintr-un izvor care lucrători de la oficiul P.T.T. pătrat a fost aplicată anul tre
cialiste. liul de conducere a luat măsuri Haţeg. Printre cei care au adus cut pe o suprafaţă de numai 2 0 0
pentru a amenaja bazine mari se află la o cotă mai ridicată un aport deosebit se numără ha., iar în prezent ea este. apli Buda şi Pesta nu sînt două luri. A cum oraşul s-a extins. Ş i
Gospodăria colectivă. „Horia“ din beton, care au o capacitate tov. Maria Inoreanu, Victor Ro- cată pe o suprafaţă de aproxi oraşe diferite, ci cele două fu- în B uda şi in P esta au apărut
din Ţebea, de pildă, a organi de zeci de vagoane. După apre şi dusă pe conducte în grajd. In- goveanu, Iosif Brad, Maria Pîr- mativ 60.000 ha. Pe două treimi m ătăţi ale vechiului oraş din alte raioane noi — U jpest, O-
zat îndată după ce a fost con cierile făcute, colectiviştii din voiescu, Susana Cadar, Petru din întreaga suprafaţă de cul care s-a dezvoltat Budapesta — buda, K ispest şi Budafok, Pester-
stituită, brigăzile şi echipele. Ţebea vor fabrica în acest an afară de grajd, colectiviştii din Răzvan şi Gheorghe Todoran. turi cerealiere s-au aplicat în capitala Republicii Populare Un- zsebet şi Pesilorinc.
Brigadierii şi şefii de echipă au aproape 10 vagoane de ţuică. A- grăşăminte minerale. gare.
fost instruiţi cum să-şi organi ceasta le va aduce, fireşte un Ţebea vor mai construi în acest IOAN ORDEANU Capitala are o populaţie de
zeze munca, li s-a explicat oare însemnat venit bănesc. corespondent R.P. Ungară a primit nume Buda, situată pe m alul drept aproape două m ilioane persoa-
sînt atribuţiile lor. Faptul că de an un pătul pentru porumb, cu roase maşini din partea Uniu îşi înalţă culm ile sem eţe dea- ne, adică fiecare al cincilea lo-
la început s-a pus un accent deo Colectiviştii din Ţebea şi-aii In afară de pro nii Sovietice şi ţărilor lagăru- supra P estei care ocupă întin cuitor al ţării este originar din
sebit , pe întărirea brigăzilor — propus ca în acest an să con o capacitate de 50 vagoane şi ducţia sporită a ma derile de şes ale m alului sting. capitală.
verigile de bază în organizarea struiască şi un grajd cu o mare şinilor agricole un D unărea a m arcat între ele o
muncii din G.A.G. — este un capacitate. Pentru a reduce în o remiză. gare, ţările prietene frontieră albastră, dar 8 poduri B udapesta este centrul indus
merit al organizaţiei de bază şi mod simţitor cheltuielile de furnizează şi ele trial al ţării. Aici se află un
al consiliului de conducere. Tră- construcţii au hotărît ca mate Realizarea acestor construcţii mari cantităţi de au legat strin s cele două m a- m are com binat m etalurgic al in
indu-şi viaţa, brigăzile reuşesc rialele să le procure din resurse maşini cooperative
să mobilizeze pe toţi colectiviş loqaîe. Pînă acum au şi confec nu este o treabă uşoară. Colec lor agricole din R.P.
tii la lucru, ceea ce are drept ţionat peste 1 0 0 .0 0 0 cărămizi, au Ungară. Pe liniile
urmare executarea la timp şi în transportat nisipul, peste 1.600 tiviştii din Ţebea sînt însă oa ferate ungare pot
bune condiţiuni agrotehnice a m.c. piatră, au procurat o ju fi văzute regulai
lucrărilor din fiecare campanie. mătate de vagon de var, au tăiat meni harnici şi hotărâţi. Ei nu lungi trenuri în
Astfel, culturile au fost bine în lemnele şi le-au transportat la cărcate .cu tractoa
grijite. De. fapt, însăşi recolta locul de construcţie. Mai au se tem că nu vor reuşi să rea re şi alte maşini a-
spune acest lucru. Porumbul şi pregătiţi 8 m. c. de cherestea, gricole destinate
celelalte culturi prăşitoare ale 8 .0 0 0 bucăţi ţigle şi alte mate lizeze ceea ce şi-au propus. Cu staţiunilor de ma
colectiviştilor sînt minunate. Nu riale. In curînd vor începe lu şini şi (ilradoare
au fost niciodată aşa frumoase crările de construcţie, pe care oameni pricepuţi şi gata ori- din R.P. Ungară. dustriei constructoare de m a
ca în ăc'est an. Grîul şi orzul şi-au propus să le termine în şini, un şantier naval, o uzină
de pe o suprafaţă de peste 1 .2 0 0 cel mult două luni. cînd să facă tet ce le stă în In fo to : tractoare d e a u to m o b ile şi zeci de alte,
ha. au fost secerate la timp, iar sovietice in gara
acum, în ciuda timpului nefavo Suma prevăzută pentru con putinţă pentru înflorirea gospo Misckolc. fa b rici şi u zin e — în to ta l a;
rabil, colectiviştii se grăbesc să strucţii acestui grajd este de
termine treierişul. Munca este în 200.000 lei. Prin folosirea re dăriei lor colective, aşa cum mm proape jum ătate din întreprinde
aşa fel organizată îneît se treie surselor locale, el nu va costa rile industriale ale ţării.
ră şi noaptea. Producţia de însă decît circa 60.000 lei, deci s în t: Stana Iosif, Şerban loan,
grîu la hectar este de cca'. 2 .0 0 0 cheltuielile de construcţii vor fi
kg. Pe unele parcele se obţine reduse cu 140.000 lei. Tre- Zeriu Lazăr, Oprişa Tiberiu şi
2 .2 0 0 kg. la hectar, producţie ce •buie precizat să reducerea chel
tuielilor de producţie nu se alţii, nu e greu să învingi greu
tăţile şi să realizezi lucruri B udapesta este u nul din cele
m ai bogate oraşe din Europa în
mari. ce priveşte spaţiile verzi. Aici e-
xistă 500 de parcuri, grădini şi
După ce vor termina grajdul, scuaruri. In zilele călduroase lo
cuitorii capitalei se pot recreea
colectiviştii au în plan să în la unul din cele 38 de ştranduri.
fiinţeze o fermă cu 50 vaci de La B udapesta există 18 tea
tre, 25 m uzee şi galerii de p ictu
rasă Pinzgau şi una cu 100 oi. ră, un stadion cu 95.000 de
locuri. Vara trecută s-au editat
Aceste ferme urmează • a fi dez intr-o singură lună aproape
3.000.000 cărţi.
voltate în anii viitori la nivelul
Capitala este un im portant
condiţiilor pe care le au şi vor centru adm in istra tiv, industrial,
de transport, cultural. In acelaşi
înfiinţa altele noi. Un accent tim p este un centru curativ, d a
torită celor 123 de izvoare de
deosebit se va pune pe dezvol apă m inerală care furnizează zil
tarea pomioulturii. In această nic 70.000.000 litri de apă — a-
toamnă vor fi plantaţi peste dică trei vedre de fiecare locui
1.000 meri şi 400 de cireşi. Se tor al oraşului.
urmăreşte ca în viitorii ani să
planteze livezi masive în care
pomii de valoare ca : merii, pe
rii, cireşii etc. să predomine, iar
procentul de prufii să fie redus
la cel indicat de Consfătuirea de
la Constanta.
T. MARIAN
