Page 7 - 1959-08
P. 7
m : t434 DRUMUL ŞOCrAUSMVLVI Pag. 3
Scrisori de la membri de partid I
De vorbă cu candidaţii ****** NnnSTPE V D LU N T P P E
La gazeta de pe
rete a depoului
In momentul de tată, organi care şl Nicolae Stanciu — ope C.F. R. Simeria a Angajamentele tinerilor prezenţi despre însemnătatea a-
apărut o ediţie cestei hotăriri.
zaţia noastră de bază are peste rator chimist la secţia desulfu- nouă. Materialele Răspunzînd Hotărîrii C.C. al Pe marginea prelucrării, au
20 de candidaţi de partid. Bi rare, au vorbit despre felul jn relatează desp'e P.M.R, din 13— 14 iulie, cele 12
roul acordă o atenţie deosebită care îşi îndeplinesc sarcinile în succesele obţinute brigăzi uţemiste de muncă pa luat cuvîntul mai mulţi pensio
muncii cu aceşti tovarăşi. Ast credinţate de organizaţia de ba în producţie şi com triotică din oraşul Haţeg s-au
fel, membrii biroului organiza ză în timpul stagiului de can bate unele upsnri angajat să participe activ la nari, printre care Gheorghe Hel-
ţiei de bază dispută periodic cu care mai există în mai multe lucrări de folos ob
ei asupra sarcinilor ce le au, didat. activitatea muncito ştesc. Aşa, de exemplu, cei 465 joni — miner pensionar, Niţă
asupra preocupărilor lor, le pun Discuţiile ce au urmat, au rilor de la ciepoti. de tineri din brigăzile de mun
îjiţrşbări pentru a-şi da seama că patriotică vor munci la ex Berarii — pensionar de invalidi
cum se străduiesc să-şl ridice scos în evidenţă că marea ma In loto: Un grup tinderea zonelor verzi In oraş,
nivelul politic şi ideologic etp. joritate a candidaţilor se ridică de me lamei şi !o- la construirea unui pod peste tate, văduva Lenei Niculescu şi
la nivelul sarcinilor, luptă cu chişti ciitnd cu mult rîul Galbena şi lp construirea
Biroul organizaţiei de bază sîrguinţă pentru a deveni buni interes cek reiuţate grajdului gospodăriei agricole alţii. Prin cuvintul lor, pensio
foloseşte însă şi alte forme în membri de partid. Printre aceş în articolele apăruir. colective.
rtunca cu candidaţii de partid. tia se numără lăcătuşul inovator narii şi-au manifestat profunda
Periodic îi cheamă spre exem Dobi Mihai, laboranţii Eugenia Prin lucrările ce se vor exe
plu, la colţul roşu şi discută cu Hanciu şi Valentin Văcaru, ope cuta pînă la 23 August, tinerii recunoştinţă faţă de grija pe ca
ei anumite probleme, apoi un ratorul chimist Gavriiă Gonza, din Haţeg vor obţine economii
tovarăş din birou ţine o scurtă chimista Ghervuţa Arghiuş, lă în yaloare de 11.000 lei, iar pînă re o poartă partidul faţă de
expunere fie pe teme ale muncii cătuşul Ilie Alexiuc şi alţii. la sfirsitul anului, 52.000 lei.
de partid, fie pe probleme ale si toţi cetăţenii cinstiţi din patria
tuaţiei internaţionale actuale. Cu acest prilej a reieşit însă
şi faptul că mai şînt unii candi noastră şi s-au angajat, ca in
O astfel de convorbire am or daţi de partid — ce-i drept pu
ganizat zilele trecute. Au parti ţini la număr — care nu se stră măsura posibilităţilor lor, să
cipat toţi candidaţii, cu excep duiesc să folosească stagiul de
ţia celor care au fost în schimb. candidat pentru a se ridica Ia contribuie prin muncă volunta
A fost pusă în discuţie problema nivelul sarcinilor ce Ie stau în
îndeplinirii sarcinii de partid faţă. Printre aceştia se numără ră la acţiunile care se vor între
Nu întîmplător a fost aleasă toc tovarăşii Ioan Guianu, loan
mai această problemă. Crăiţoiu, Vasile Lăcătuş şi Du ****** prinde pentru înfrumuseţarea o-
mitru Burileanu. Ei au fost as
Biroul a ţinut seama de fap pru criticaţi de ceilalţi candidaţi şessts- rasului. ,
tul că trasarea de sarcjni concre pentru modul nesatisfăcător în
te şi controlul îndeplinirii Igr, care muncesc. De aceştia biroul SCRISOARE DE PE ŞANTIER SIDONIA RUSAN
¦este o formă eficace de educare trebuie să se ocupe mai mult.
a viitorilor membri de partid. corespondentă
Cîţiva candidaţi, printre care NEUMAN TIBERIU
tovarăşii Vjntilă Popescu o- Pentru in angajamentului luat MARIA BRĂNIŞTEANU Prin myncă voiunîară
pupător chimist la secţia rectifi secretarul organizaţiei de bază secretar al Comitetului orăşenesc
din secţiile chimice ale U.C.C. U.T.M. Haţeg Locuitorii comunei Stremţ,
din C.S.H. Ca răspuns la chemarea celor opt să prindă viaţă pe şantiere. Este vor ţie, precutp şi la balastarea stratului Şi noi voni realtţa raionul Alba, lucrează cu dra
întreprinderi din Capitală, colectivul în ba de folosirea în construcţie a unor filtrant al drumurilor să folosim agre goste pentru buna gospodărire
treprinderii noastre de construcţii s-a noi procedee de lucru şi a unor ma gate locale care ne vor costa cu circa
angajat ca printr-o bună organizare teriale din resurse locale care vor rer 20 la sută mai puţin decît agregatele economii şi înfrumuseţare a comunei lor.
a muncii pe şantiere şi prin folosirea duce în mod considerabil preţul de procurate din alte părţi. Un alt lucru
raţională a materialelor să realizeze o cost al lucrărjlor. avantajos pentru noi este şi folosirea Documentele plenarei C.C. al Acum vreo doi ani ei şi-au con
economie de 108.000 lei. Nu s;a făcut zgurii de cazane de la Petrila. la tur P.M.R. din 13— 14 iulie prevăd
încă bilanţul acestei întreceri dar-sîn De exemplu, la turnarea planşeelor narea betoanelor de la etaje, în loc creşterea nivelului de trai al tu struit un frumos cămin cultural,
tem siguri că angajamentul lpat a fost din beton uşor monolit am introdus a- de steril care ne eostă mai mult. Deo turor oamenilor muncii din ţara
depăşit de mult, oum folosirea cofrajelor mobile de in camdată acest procedeu îl aplicăm cu noastră. Reducerea de preţuri la iar în primăvara acestui an, au
ventar susţinute de stîlpi metalici ex ţiţlu experimental la construirea case peste 2.600 sortimente de măr
Acum, cu ocazia prelucrării documen tensibili şi confecţionate cu multă u- lor ou parter plus un etaj cu 4 apar furi industriale şi alimentare, amenajat un parc în fata cămir
telor plenarei G.G. al P.M.R. din 13- şurinţă pe plan local. Datorită acestui tamente din cvartalul Livezeni. Pe mă va face ca puterea de cumpăr
14 iulie, noi ne-am reînnoit angajamen- lucru putem realiza mari economii do sură ce va da rezultate bune -•*- şi rare a oamenilor muncii să riului cultural, au săpat şan
tul, f|xîndu-ne; în plşn ca pînă la sfîr- material lemnos.. In plus, asemenea co- sîntem siguri de acest lucru proce crească mult.
şitul anului să mai economisim pe în fraje, pot fi folosite pentru 12 pînă deul va fi extins pe toate şantierele, ţuri de scurgere pe lingă dru
treprindere încă o sumă de 500.000 lei, la 15 turnări faţă de 4-5 turnări la Extinderea folosirii ceniţşei de la ter Toate acestea au dat oameni
Pentru îndeplinirea acestui angajament cît rezistau cofrajele abişnuite. De a- mocentrala Paroşeni în loc de nisip la lor muncii un nou imbold spre murile ce străbat comuna, au
am întocmit un plan de măsuri teh- semehea, în curînd vom începe ca la tencuieli exterioare ne va permite do o muncă şi mai entuziastă, spre
nico-organizatorice care a şi început toate betoanele de fundaţie şi eleva- împrospătarea angajamentelor reparat drumuri de hotar etc.
luate în întrecerea socialistă,
spre realizarea de economii şi Zilele trecute, cetăţenii din
mai importante. In comuna Sar-
mizegetuşa, sfatul popular comu Stremţ, mobilizaţi de către de
nal, împreună cu cooperativa
„Ulpia Traiană" şi comitetul co putaţii Simion Pătrinjan, Chiriac
munal U.T.M. au întocmit un
Coman şi Gheorghe Rusu, au
au început terminat construirea unui pod
din belqti peste un iaz. La con
strucţia podului au muncit pes
să meargă bine te 60 de cetăţeni, dintre care
s-au evidenţiat în mod deosebii
asemenea să reducem consumul de var Ioan Crişan, Sabin Tendea, Si
f Multă vreme în întovărăşirea discutat cererile înaintate de că şi ciment cu circa 15-20 la sută. Mai mion Medrea, Gheorghe Anton,
trebuie spus că folosirea dozatoarelor
noastră, treburile se desfăşurau tre întovărăşiţii Virgil Arămes- hi ormatii la betoniere, verificarea factorului a.pă- Partenie Popa, Zaharie ¦Lupşan
arlevoios. Explicaţia era una cu, Gheorghe Marina şi Ioan si alţii.
singură. Activitatea politică în Guran primindu-i în rîndul can ciment la confecţionarea betoanelor, e- ADRIAN OŢOIU
liminarea pierderilor de materiale prin
rîndul întovărăşiţilor era inexis didaţilor de partid. In întovără ° In cinstea Zilei minerului, sala A.S.I.T. din localitate pre tr-o manipulare mai atentă, executarea plan comun privind realizarea corespondent
tencuielilor cu argilă în loc de var,
tentă. şirea agrozootehnică din Meri- O.C.L. industrial, în colaborare zentarea unei conferinţe intitu întocmirea lunară a comparativelor do de economii. Planul prevede ca
materiale Ia fiecare punct de lucru etc.,
Personal puteam cu greu şă şor eram de acum un membru cu conducerea fabricii de con lată: „Scurt istoric al mişcării toate acestea sînţ măsuri pe cqre în în perioada 15 iulie — 31 de Adun# fier vechi
urma prelucrării documentelor plenarei
înlătur aceste deficienţe. Eram de partid şi trei candidaţi. La fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din muncitoreşti din Valea Jiului“. C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie, am în cembrie să se recţlizeze pe comu Brigăzile de muncă patrioti
ceput să le aplicăm cu succes pe şan că de la întreprinderea minieră
sjngurul membru de partid în propunerea noastră, comitetul Capitală, au organizat ieri după- Conferinţa va îi susţinută de că tierele noastre şi dau rezultate bune. nă economii in valoare de Gheţar desfăşoară o rodnică ac
Apoi elanul cti care munceşte în pre 65.000 lei, tivitate pentru strîngerea fieru
întovărăşire şi nu aveam cu cine comunal de pprtid a constituit amiază în sala teatrului de stat tre toy. ipg. VViliam Suder di lui vechi cţin deşeuri. Astfel, ţi
zent colectivul întreprinderii noastre CAROL BARTA nerii de la staţia de sortare a
din Petroşani o paradă a mo rector general al C.C.V.J. după
să mă consult asupra măsurilor o grupă de membri şi candi este încă o garanţie sigură c | angaja secretar al Comitetului comunal
dei cu modele de confecţii pen care cenaclul literar Minerul va
ce trebuie luate. Despre un con daţi de partid. mentul luat de a realiza pînă la sfîr- de partid Sarmizegetusa
tru bărbaţi, femei şi copii din prezenţa un simpozion literar cu şituj anului' economii în valoare de
trol asupra conducerii întovără- Au trecut de la constituirea
cpiecţia anului 1960. Au fost iucrări inspirate din viaţa şi lup 500.000 lei, va fi îndeplinit şi chiar Adunarea pensionarilor minereurilor au adunat pină a-
şirji pipi nu putea fi vorba din grupei mai bine de două luni. depăşit.
prezentate cu această ocazie pes ta minerilor Văii Jiului. cum 12.000 kg. fier vechi, iar
parţea noastră aţîta vreme cît fără să exagerez cîtuşi de Ing. HORAŢ1U TAMAŞ din oraşul Ha jeg cei de la ateliere şi administra
te 200 ele modele. Din acestea 9 Filiala de vînătoare şi pes directorul întreprinderii de con
în întovărăşire nu exista orga- puţin, mărturisesc că treburile a u 1făcut parte' şi unele modele cuit din oraşul Deva organizea- Peste 170 de pensionari din ţia au. adunat in total 22.000
¦nlzaţie de partid. Am arătat a-;- jn întovărăşirea noaştră au în- ale ţăriţor de democraţie po p u -r ză astăzi la balta de Imgă co oraşul Haţeg s-au adunat In a- kg. fier„
ceste lucruri într-o adunare a ceput să meargă bine. Am reu- Iară prezentate la cel de-al 10 muna Şoimnş un concurs spor-* ceste zile în sala festivă a ora Paralel cu acţiunea de strtn-
(ea congres internaţional al mo tiv de oescuit la care participă
organizaţiei de partid din satul şît să-i mobilizăm pe foţi înto- dei de la Praga. La parada mo toţi peşparii sportivi din locali şului, pentru a participa la pre gere a fierului vechi, tinerii de
dei din Petroşani a concertat tate cît şi pescarii amatori, Corn
Muncplp Mare, saţ învecinat, vărăşiţii la lucru. Muncile de re- orchestra de muzică uşoară a cursul constă în prezentarea mai lucrarea Hotărîrii plenarei C.C. ta întreprinderea minieră Ghelar
Institutului de mine din locali multor unelte pescăreşti cît şi
unde îmi desfăşuram şi eu ac coltare s-au desfăşurat la timp. tate. în precizia mişcărilor, iscusinţa al P.M.R. din 13— 14 iulie. Cu au realizat şi însemnate econo
tivitatea de partid. Toţi comu Ne-am dezvoltat ferma de ani
niştii din organizaţia de bază male şi sîntem în perspectivă să această ocazie, tov. Maria Laur, mii. i. Ţ
de aici au ajuns la concluzia facem unele construcţii pentru a-
eâ în cel mai scurt timp trebuie dăpostirea animalelor. Le vom membră în biroul comitetului ILIE SOFIAN :!
să constituim o grupă de mem realiza cu siguranţă în cea mai
® Ieri după-amiază, în sala în mopieală etc. stricţii, nr. I Petroşani raional de partid, a vorbit celor t corespondent J
' i'1 •
-•'¦wv^vv/v..
bri şi candidaţi de partid în în mare parte prin muncă volun casei raionale de cultură din îm sis- I NUNI
tovărăşirea noastră. tară pentru că de acum, nucleul Alba Iulia a avut loc prezenta AZ
de partid, elementul mobilizator rea unui program muzical de Cooperativa meşteşugărească „Moţul“ din Baia de Griş, cu<
Mi s-a încredinţat sarcina să al oamenilor la diferite activi isecţii de producţie în Baia de Griş, Vafa, Tomeşti, Ţebea, Brad^
mă ocup de pregătirea cîtorva satiră şi umor cu N. Stroe, Zizi M anifestări sp o rtive 'Gurabarza, Băiţa etor, execută diverse lucrări pentru populaţie^
întovărăşiţi, să-i ajut să-şi pre tăţi de folos obştesc există şi Şerban, Nae Roman şi alţi ar |aţît cu materialele clienţilor cîi şi cu materialele cooperativei/
gătească documentele pentru a îi în întovărăşirea noastră. tişti bucureşteni. Programul s-a în re g iu n e a n o a s tră
discutaţi în adunarea generală. bucurat de succes.
Deşi nu mi-a fost deloc uşor, GHEORGHE POPA ® Cu ocazia aniversării a 30 ® La Deva, pe terenul şcolii anunţă şi competiţia de lupte Oricine poate să se adreseze cooperativei pentru a cere să;
am izbutit să fac acest lucru. organizatorul grupei de partid de ani de Ia lnptele minerilor pedagogice, are loc meciul de clasice „Cupa oţelarilor“. Com i se execute: 1'
După cîţeva Iun|, organizaţia de la întovărăşirea din satul din Lupeni, filiala S.R.S.C. din baschet dintre reprezentativele petiţia se desfăşoară la Hune
Petroşani organizează astăzi în masculine ale regiunilor Hune doara. încălţăminte după comandă, reparaţii încălţăminte, confec-^
de bază din ' Muncelu Mare a Merişor, raionul llia doara şi Stalin. Meciul se dis
pută în cadrul „Cupei elibe © La Simbria şi Deva au loc
,vnr*r-r-* n p p r 'r 'p rării“, fiind programat pentru tiuni bărbăteşti şi femeieşti, conlecfiuni de cojocărie, confecţii de^
orele 10. două întîlniri de fotbal între e-
Oţelarul Dumbravă 1 chipele Minerul Qhelar — 'binale şi mobilă, dărăcit de lînă şi cîlţi, Incrări de fierărie, con-^
© Bazinul de înot din Cugir, Voinţa Deva şi Minerul Petrila
găzduieşte întrecerile probei de — Aurul Certej, care îşi dispu (strucţii, zidărie şi dulgherie, zugrăveli, frizerii, ţesătorie, olă-
înot din cadrul spartachiadei de tă înţîietatea pentru promovarea
vară a tinerelului, faza regiona în cadrul campionatului regional ¦rie, fotografii, tinichigerie, îngheţată. #
lă. de fotbal.
Tarifele sint convenabile, lucrările sş execută prompt, şi de^
© înotători! din regiunea ® Pe stadionul din oraşul Al
’Avea doar 7 ani cînd i-a mu- în care a lucrat tatăl său. Ac- stat, pînă în anul 1950, cînd ] noastră se vor întrece tot azi la ba Iulia se va disputa meciul de calitate. *
bazinul ştrandului din Călan în fotbal dintre echipele Unirea
rit tatăl în urma unui accident cidentele şi surpările se ţineau a fost instalat ca preşedinte al 1 cadrul competiţiei regionale la Alba Iulia şi Metalul Aiud (ca-
de mină. Pe atunci mina Petri- ' lanţ, pe galerii era un noroi Sfatului popular din comuna I hataţie „Cupa eliberării“. teg. C). Spectatorii vor putea
1 audia şi desfăşurarea meciului
la aparţinea unei asociaţii străi- Incit abia îşi trăgea picioarele Hârăti. © La Brad, se întîlnesc echi dintre reprezentativele U.R.S.S.
J pele de box ale asociaţiilor spor
tive Aurul Brad şi Minerul Vul şi R.P.R,, contînd pentru preli
no, căreia puţin îi păsa de din el, şi pe care îl frămînta In calitate de preşedinte a j can. Meciul se desfăşoară în minariile preolimpice, care va fi
viaţa minerilor şi cu atit mai cîte 12 ore în şir în fiecare zi. dat dovadă de multă pricepere 1
puţin de ceea ce avea să se în- A părăsit mina în anul 1941
i- Umple cu familiile lor. şi iniţiativă. A reuşit să facă 1
(• . După această îptîmplare, mi- cînd a fost luat la armată. In din comuna Hărău o comună
1945, cînd s-a întors din nou 1
fruntaşă. Mulţi ţărani, urmînd
f cal Niculiţă a început să se la Petrila, a cerut să fie primit sfaturile lui, au început să-şi
C frămjnţe in fel şi chip cum ar în Partidul Comunist. Cererea lucreze pămîntul în comun, îp-
L putea să-şi ajute mama. i-a fost aprobată cu multă căl- jghebînd o întovărăşire agri
q ¦ Unul din fraţi se angajase dură. In acelaşi an, partidul colă. Intre timp a mai fost pre cinstea Zilei minerului. ; ' transmis prin difuzoarele special
L ca vagonetar la mina Petrila i-a încredinţat prima sarcină de şedinte şi la Bretea Streiatul, © Deoăebit de interesantă se instalate în incinta stadionului.
C la care a lucrat şi tatăl său, mare răspundere: conducerea dar numai o perioadă scurtă,
A-iV'V'W'! r \/v v y v v v y v v v v v W |
L iar celălalt a intrat ca servitor organizaţiei de bază din satul pentru a îmbunătăţi, munca. Y' T ¦ Săteni
^ . în Petroşani, la unul cu numele Leşnic, în calitate de secretar. In anul 1954, Nicolae Dum
de Ilie Lăban.- Niculiţă a mai Trebuia să sprijine pe săteni în bravă a fost numit ca preşe
stat vreo trei ani pe acasă, um- înfăptuirea reformei agrare. dinte la G.A.S. Mintia, o ane <La tragerea tombolei CARTEA CU PREMII organizată de către
L blind din cînd în cînd şi la Cîte nopţi nedormite şi cîte xă a Combinatului siderurgic (Uniunea Regională a Coop. de Consum şi C.L.D.C. Hunedoara-
^ şcoală. Ar fi vrut să înveţe, griji l-au frămîntat, numai el Hunedoara, iar în ’58 a devenii < Deva
/ au fost atribuite următoarele prem ii:
dar cînd a împlinit vîrsta de ştie, N-a fost deloc uşor să îm otetar. Aici, lucrînd cil aceeaşi 1 ^Premiul I: O sobă vesta — biletul cu seria J nr. 351
?Premiul II: 3 rti. stofă camgarn — biletul cu seria A nr. 1710
11 ani, sărăcia a ajuns atit de partă 350 ha. de pămînt luate dragoste, a devenit în scurt ?Premitil III; O bicicletă Victoria — biletul cu seria A nr. 1699
>Premiul IV: Un aparat radio Bicaz •*— biletul cu seria J nr. 1350
cumplită, îneît a fost nevoit să de la moşierii Holoki si An- timp unul din oţelarii fruntaşi ?Premiul V: Un patefon — biletul cu seria J nr. 320
<!Premiul VI: Un serviciu de masă — biletul cu seria H nr. 1072
plece undeva să-şi caute noro tos, uhor ţărani obidiţi, sare ai oţelăriei Martin nr. I. >Premiul VII: Un serviciu de masă — biletul cu seria E nr. 1166
( Premiul VIII: Un covor de iută — biletul cu seria E nr. 1486
cul. pînă atunci se ocupau în cea — Eh, munca cu oamenii < Premiile IX XXX Constînd din cărţi !a alegere în valoare
A intrat mai întii slugă la un mai mare parte cu tăiatul lem- este frum oasă; dar şi cea de
chiabur din Sâcel, vestit prin nelor in pădure. oţetar — îmi spunea deunăzi
bogăţia şi zgîrcenia lui. Aco Oamenii de aici Bau îndrăgit — ştergindu-şi sudoarea de pe j
lo a mai găsit un oropsit. Dar repede. Vedeau în el un îndru frunte. Sint aproape mulţumit
din cauza inigeriei şi a foamei mător de nădejde. Şi el îi iu de mine. Iacă, sint aproape 2
n-a putut rezista decît doi ani. bea. Se simţea legat de ei.de ani de cînd lucrez aici, dar ?a cîte 25 lei au fost obţinute de către următoarele bilete:
A fugit în a lf sat, la Măceu. sat. n-am nici o absenţă, fie ea
4 intrat din nou slugă, la Dar partidul l-a. chemat din motivată sau nemotivată. Cîş- ?seria J nr. 786 seria B nr. 712 seria J nr. 1418
Gheorghe a lui Patru Bughi, nou. Trebuia să-şi îmbogăţeas tig foarte bine, iar copiii mei ?seria J nr. 1230 seria E nr. 1891 seria J nr. 1
tot chiabur. Aici a rămas timp că cunoştinţele în vederea în nu ştiu ce-i necazul şi grija. iseria E nr. 422 seria H nr. 1550 seria F nr. 1665
de patru ani. In cele din urmă deplinirii de noi sarcini. Aşci că Am o fetiţă de 6 ani şi un bă ;seria B nr. 1702 seria E nr. 1622 seria J nr. 1818
s-a întors din nou la Petrila, după doi ani de zile, a plecat iat de 12. El merge la ciclul II ’seria H nr. 1074 seria B nr. 251 seria E nr. 421
angajîndu-se ca vizitiu în mi- la o şcoală de maiştri de cui şi spune că vrea să se facă me ’seria B nr. 461 seria J nr. 1616 seria J nr. 880
nă. tură cu o durată de 6 luni.de canic. Să ştiţi că-l invidiez. Pe Aseria J nr. 1218 seria I nr. 1660 seria J nr. 16
De data aceasta, tinărul Ni- unde s-a întors din nou la Leş- vremea cînd eu eram ca el nu seria I nr. 1368 $
colae Dumbravă s-a lămurit pe nic. De data aceasta i s-a în- mă puteam gîndi la asa ceva. Premiile obţinute pot fi ridicate pînă la data de 31 August L Întăritor în toate stările de oboseală fizică. Produce poftă
deplin de condiţiile de muncă
credinţat conducerea fermei de GH. C. de la Uniunea Raională a Coop. de Consum din raionul respectiv ^
u w/uJ UJ U—t UJ u fu / ImmJUmJ XmJ k
J UJuJkJUj kJ l U/ kJuJuJuJu/u/kJuJuJl-/lJuJuJkJkJ- /V /V W — tH ,-.... ţe inincare, măreşte puterea de muncă.