Page 70 - 1959-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1450

!aesasxa&QTa

IN SPRIJINUL Un deceniu de Creste m ă r ii
OTELARILOR rodnică cititorilor

In cinstea zilei de 23 August
colectivul de muncă al bibliote­

— Fetelor, maistrul ne-a ce­ scop. Utilaje noi au Înlocuit în C onstructorii de pe şantie­ pozite de m ărfuri, o puterni­ cii raionale din Mia şi-a reali­
rut să fasonăm astăzi cel puţin mare măsură munca manuală, rele V ăii Jiului au îm p lin it 10 că term ocentrală la P aroşeni. zat şi depăşit planul anual pri­
600 de cărămizi. Să ne apucăm au sporit productivitatea. Un a- ani de activitate. In acest tim p C onstructorii au sprijinit oa­ vind numărul cititorilor şi cărţi­
de lucru şi să fasonăm măcar port deosebit l-a adus valorifi­ ei au reuşit să transform e în m enii m uncii la construirea lor citite. Astfel, pînă în prezent'
700. carea rezervelor interne: de pil­ m are parte vechea înfăţişare a peste 1.000 case in d ivid u a ­ numărul cititorilor la această bi­
dă, inovaţiile. Noului i s-au des­ a celui m ai njare bazin carbo­ te. D ru m u rile p rin cip a le de la bliotecă a ajuns la 1.537. Aceş­
Şi fetele s-au apucat de lu­ chis larg porţile fabricii. In pre­ nifer al ţării. M unca lor en­ P etrila la U ricani au fo st a s­
cru. Presa era mînuită cu pri­ zent, la fiecare 10 muncitori gă­ tuziastă se caracterizează faltate. P este 300 de noi m a­ tia au citit în total 15.500 cărţi
cepere de oacheşa despre care seşti un inovator. Ilie Grozav a printr-un bogat bilanţ de rea­ gazine alim entare, industriale
este vorba. O cheamă Maria realizat în ultimul an şase ino­ de literatură, cărţi ştiinţifice etc.
Boldean şi este şefă de brigadă vaţii. De pildă, inovaţia „dispo­
în secţia de fasonare. Normato- zitiv pentru scoaterea cărămizi­ Obţinerea acestui succes se da-
rul, la sfîrşitul schimbului, a în­ lor de la presele cu fricţiune"
scris pe grafic rezultatul mun­ a înlocuit munca manuală. Mie lizări. P retu tin d en i, de la şi restaurante m oderne au fost toreşte muncii pline de abnega­
cii. In dreptul brigăzii Măriei Grozav e veşnic ocupat cu în­ Cim pa pînă la U ricani, unde construite sau am enajate in ţie a întregului colectiv de aici
Boldean a apărut o nouă cifră. treţinerea preselor. In fabrică au m uncit harnicii construc­ scopul unei cit m ai bune apro­ care prin vitrine cu cărţi, vitri­
Ea spune tuturor, că fetele şi-au este bine cunoscut şi stimat de tori noul şi-a p us pecetea pen ­ vizionări a m uncitorilor. O ne cu coperte failse, recenzii,
întrecut angajamentul. Ele au întregul colectiv. tru totdeauna. N um eroase co­ vie activitate a fost desfăşu­ seri literare etc. a făcut cunos­
fasonat 800 de cărămizi refrac­ lonii vechi cu case m ici, în­
tare pentru oţelării. Aceasta este Dacă întrebi pe muncitorii din
producţia medie pe care harnica secţie cum a reuşit Ilie Grozav tunecoase şi insalubre au dis­ rată şi pe m arile şantiere de cut cititorilor tot ceea ce a apă­
brigadă o realizează de multă să realizeze cele şase inovaţii, părut iar în locul lor au apă­ construcţii industriale. Har­ rut nou în literatură.
vreme. vei afla că va fi următorul : rut cartiere noi, cu blocuri nicii constructori şi-au adus
Ilie Grozav e un om citit. In­ noi, cu blocuri m ari lum inoa­ un aport deosebit la d eschide­ *i
Maiştrii şarjelor rapide ar tre­ tr-adevăr, cartea I-a ajutat mult se prevăzute cu tot confortul. O activitate intensă pe linia
bui să ştie că mîinile îndemîna- să-şi ridice nivelul profesional.
tice ale zecilor de femei şi ino­ Are şi o bibliotecă personală. A L in g ă m in a U rica n i, pe u n loc rea m in e i U ric a n i şi re d e s­ creşterii numărului de cititori şi
vatori de Ia fabrica de produse
refractare din Baru Mare se citit „Tehnologia mecanică", altădată pustiu, a fost ridi­ chiderea m inelor Vulcan, Lo- cărţilor citite se desfăşoară şi la
străduiesc să trimită siderurgiei cat un oraş com plect nou in nea I şi II. La Petrila şi Lu- biblioteca clubului muncitoresc
cît mai multe produse refracta­ „Lăcătuşul de precizie", nume­ care trăiesc aproape 10.000 peni au fo st date în exploa­ de ta Gurabarza. Aici, datorită
re de calitate superioară, spri­ roase broşuri tehnice şi îndeo­ de oam eni. tare întreprinderi noi de pre­ faptului că munca cu cartea se
jinind astfel întrecerea lor. parare a cărbunelui. N oile desfăşoară în mod organizat,
sebi cărţi legate de munca sa, Iri cei 10 a n i d e a c tiv ita te
Dacă la fiecare oală de tur­ cărţi pe care le-a primit de Ia constructorii au ridicat din
nare, căptuşeala de cărămizi, do­ cabinetul tehnic. De curînd a
purile şi cilindrii fabricaţi din te m e lie şi au d a t în fo lo s in ţă s ilo zu r i ş i funi.cu.lare d e m a ­ prin intermediul celor 8 biblio­
material refractar de către Ma­ fost experimentată o nouă ino­
ria Boldean, Margareta Pistol, vaţie : „presarea semiuscată şi m inerilor Văii Jiului peste re capacitate, băile m uncito­ teci volante şi a unei biblioteci
Maria Tăin, Ioana şi Fineta Ba- bilaterală a cărămizilor refrac­ 5.000 de apartam ente, 20 că­ reşti cu p este 10.000 locuri, de casă, numărul cititorilor a
tare". Tinerii ingineri Mircea m ine cu 4.850 de locuri, 5 o largă reţea de căi ferate, ajuns fa peste 700. De menţio­
boni, Estera Bardacs, Maria Ştefan şi Alexandru Katona, a- cluburi şi cinem atografe, un noua hală şi ateliere de la nat că dintre aceşti cititori a-
iTeşcan şi celelalte zeci de fe­ centru universitar, 2 fabrici Lonea, Petroşani sau Lupeni proape jumătate sînt muncitori
mei din secţiile fabricii din Ba­ jutaţi de maistrul mecanic Ca­ de pîine, 3 com plexe de ali­
ro! Kiss, aplicînd, după un stu­
ru Mare, vor ţine mai mult, o- diu amănunţit, această inovaţie, m e n ta re cu a p ă p o ta b ilă , 15 s in i de a se m e n e a ro d u l m u n ­ care lucrează în subteran. Co­
ţelul produs va fi mai ieftin.
au reuşit să producă pentru si­ ? NU n u l d in tr e cele şcoli, dispensare, spitale, de- cii bravilor constructori. lectivul bibliotecii a recomandat
Faptele arată că de 11 ani, Ş i în prezent pe şantierele acestor cititori să citească nu
întrecerea pentru depăşirea pla­ derurgie cărămizi refractare cu m ai de valoare t
nului merge în acelaşi pas cu
interesul întregului colectiv pen­ o densitate mai mare, porozitate Um o n u m e n te isto ­ ¦aesas- de lo c u in ţe şi pe şa n tie re le numai cărţi de literatură ci şi
mai redusă, cu muchii şi colţuri
tru îmbunătăţirea calităţii pro­ rice din regiunea Pe urmele materialelor m ăritor construcţii industriale cărţi care îi ajută în procesul
duselor. perfecte. Aplicarea ei pe scară noastră este caste­ din Valea Jiului se desfăşoa­ de producţie. Astfel, în fişele
industrială va asigura o redu­ lul huniazilor din H unedoara. \
— De anul trecut, marca fa­ publicate ră o vie întrecere. P înă la 23 multor muncitori sînt trecute
bricii noastre — spune cu mîn- cere a consumului de cărămizi D atorită construcţiei sale ar- ' A u g u st vor fi date în fo lo ­ cărţi de specialitate ca „Scobi­
drie inovatorul Ilie Grozav — refractare pe fiecare tonă de o-
n-a fost pătată de nici o recla- ţel. /!?tectonice şi a rolului pe care „C io ca n u l şi cio că nifo a re a " sinţă noi edificii sociale şi turi în adîncuri", „Tehnica secu­
m aţie: deservim cu produse re­ industriale. A nul acesta vor rităţii în industria minieră",
fractare toate oţelării le din ţară, Ingrijindu-se de bunul obştesc l-a a vu t în istoria plaiurilor <
Ia timp şi în bune condiţiunj. ca de bunul său propriu, colec­ hunedorene, acest castel con- ‘ Sub acest titlu, în ziarul ţiilor de bază P.M.R. din între­ fi predate m inerilor aproape „Călăuza minieră", „Stahanovis-
tivul de aici, în cei peste 11 ani „Drumul socialismului" nr. prindere, asupra felului cum tre­ 1.000 de locuinţe. C olectivele tul sovietic" etc. Printre cei mai
Inginerul Mircea Ştefan, .fost stituie acum un punct de a- < !437, s-a publicat o notă in ca­ buie să muncească colectivele de constructori de pe şantie­ activi cititori se numără minerul
muncitor în fabrică, este nelip­ de cînd sînt stăpîni pe fabrică, re a fost criticată slaba activi­ gazetelor de perete. Comitetul rele V ăii Jiului continuă în­ Gheorghe Dineş, cu 28 de cărţi
sit din secţii. In întreaga fabri­ au reuşit s-o înfrumuseţeze, s-o tracţie pentru turişti. ' tate dusă de colectivul gazetei de partid a trasat sarcină tov. trecerea pentru a dezvolta citite, minerul Visailon Floruţa,
de perete „Ciocanul", din cadrul Nicolae Jurcoane, membru al cu 25 cărţi, mecanicul Mihai'
dezvolte, să perfecţioneze neîn­ In clişeu : Vedere a unei \ atelierului mecanic al minei Te- comitetului, care răspunde de succesele obţinute . Bumb, cu 61 cărţi ş.a.
cetat procesul tehnologic. liuc. Tot pentru inactivitate a activitatea gazetelor de perete,
părţi din castelul huniazilor.
Fabrica, odată cu dezvoltarea
locuinţe din fondul fost criticată şi gazeta satirică să dea un ajutor esenţial birou­
industriei siderurgice, se va dez­ mfreprinderîi
„Ciocănitoarea" de la aceeaşi rilor organizaţiilor de bază în N A A A /'.A A
.La bugetul sfatului popular al
oraşului Brad sînt vărsate con­ întreprindere. ce priveşte îndrumarea colective­
tinuu noi sume din fondurile în­
treprinderilor pentru construirea Comitetul de partid al minei lor gazetelor de perete. In urma Grupul şcolar petrol-
de locuinţe muncitoreşti. Pînă Teliuc, analizînd cele relatate în acestor măsuri, lucrurile s-au chimie Buşteni
ziar, ne comunică măsurile luate
în prezent s-au vărsat în acest pentru îmbunătăţirea activităţii ţîndreptat; colectivele gazetelor
gazetelor amintite. Astfel, au
de perete au început să desfă­
fost instruiţi secretarii organiza­ şoare o activitate mai bună.

primeşte în anul I al Şcolii tehnice, absolvenţi ai şcolii

„C în d se va deschid© m a g a zin u l? " medii teoretice cu diploma de absolvire, avînd domiciliul sta­

că se munceşte cu hărnicie. A- volta şi ea. Procesul de fabri­ scop la bugetul sfatului popu­ fn articolul cu titlul de mai anrovizionarea cu cele necesare. bil în regiunile Suceava, Ploeşti, Stalin, Hunedoara şi Autonomă
nual, siderurgia cere fabricii din caţie va fi complect modernizat lar orăşeneso Brad suma de sus, apărut în ziarul „Drumul Fiind sezisată conducerea Uniu­ Maghiară.
Baru Mare aproximativ 500 de prin introducerea de utilaje noi 3.500.000 lei. socialismului" nr. 1429, a fost nii raionale a cooperativelor de
formate de produse refractare. şi regruparea celor existente. criticată conducerea cooperativei consum Ilia-Hunedoara, de cele Candidaţii din regiunea Suceava, vor 'depune actele la
Pentru a satisface fără recla­ Din această sumă întreprin­ „Muncitorul" din Călan pentru relatate în articol, aceasta a con­ Şcoala medie nr. I „Ştefan cel Mare“ din Suceava, iar candi­
maţii atîţia beneficiari, este ne­ Florile, care te întîmpină în­ derea de gospodărire a oraşului dezinteresul manifestat faţa 'de firmat justeţea celor semnalate.
cesar să fii mereu în mijlocul că de la poartă, sădite de mun­ ă şi început construirea unui magazinul universal din satul Pentru îndreptarea situaţiei s-au daţii din celelalte regiuni la Grupul şcolar Petrol—Chimie
colectivului. Presele trebuie re­ citori în timpul liber, curăţenia bloc cu 18 apartamente. In mo­ Streisîngeorgiu. Acest magazin luat măsuri de zugrăvire a loca- Buşteni.
şi ordinea care caracterizează mentul de faţă se fac lucrări de a fost închis în luna ianuarie lui, a fost numit un nou gestio­
Durata de şcolarizare 2 ani.
înscrierile se primesc pînă la 15 septembrie.

De asemenea, Grupul Şcolar Petrol-Ghimle Buşteni $co!a- \

pede adaptate pentru formate fabrica şi colectivul ei, sînt do­ zidărie la ultimul etaj al blocu­ a.c., creîndu-se prin aceasta nar, iar magazinul a fost redes­ rizează în şcoala profesională absolvenţi a 7 clase elementare

noi. Producţia nu poate ii opri­ vada cea mai grăitoare, titlul de lui. Constructorii de aici mun­ greutăţi cetăţenilor din sat în chis. din regiunile Graiova, Galaţi şi Constanţa.

tă. Oţelăriile patriei au nevoie colectiv fruntaş va fi menţinut cesc cu însufleţire pentru termi­ -sisas)- Durata de şcolarizare 3 ani. înscrierile se primesc pînă la
Ia timp de cărămizi şi alte for­ şi pe mai departe, iar întrecerea narea lui, astfel ca el să poată 1 septembrie. Examenele de admitere se vor ţine la Graiova şi

mate refractare. In ultimii ani, oţelarilor va fi din plin spriji­ fi dat în folosinţă chiar în 59 tone de floarea-soarelui Brăila între 3 şi 7 septembrie.
contractată cu statul Tinerii din regiunea Graiova vor depune actele !ă Baza
fabrica a fost profilată în acest nită. cursul acestui an.

nr. 9, pentru desfacerea produselor petrolifere din oraşul Cra-

J—r-'r o /—i /—i /—\i—>/—i/—i /—» i—' H m — —1 /— r - ' r~~>r - » r “ » r n / ~ 1 r~>: iova, iar tinerii din celelalte regiuni ia Şcoala profesională Pe-

O iu e n f i n u t L a i u l (J )e .ţje .le a Cu vreo două luni în urmă. in total pe raion s-ău contrac­ trol-Ghimie din Brăila, str. I. V. Stalin nr. 165, cu menţiunea
oamenii muncii de pe ogoarele tat pînă în prezent 59 tone „pentru Buşteni“.
raionului 11ia şi-au luat angaja­ floarea-soarelui. Numai în co­
mentul ca în cinstea zilei de 23 muna Hărău s-au contractat După absolvirea şcolii, tinerii vor fi repartizaţi la combi­
August să îndeplinească şi chiar 19.070 kg., în comuna Dobra
LD e d o u ă să p tă m în i încoace, Z i de zi, in tip ip u l treierişu- . şcoala sa tu lu i, va p rim i clin să depăşească planul de contrac­ 19.000 kg. etc. natele chimice din regiunile unde au domiciliul stabil.

i de la ivirea zorilor şi pînă lui, ziarele venite pe arie ne-au luna viitoare pensie de bătrî­ tări la floarea-soarelui. In acest Un aport deosebit în obţine­ Actele necesare pentru înscriere s în t:
adus vestea m ajorării salariilor neţe. P entru cei 75 ari de pă- sens organele şi organizaţiile de rea acestui succes l-au adus de­
seara tirziu, pe aria noastră, şi pensiilor. N um ărul din 7 m int şi pentru zilele-m un- partid, sfaturile populare şi ce­ putaţii Liviu Deheleanu, Maria 1. cerere de înscriere; --o. ?
august al ziarului „D rum ul că efectuate în întovărăşire, lelalte organizaţii de masă au Barna şi alţii care au discutat
- a întovărăşiţilor din Peţelca, socialism ului“ a adus vestea prim eşte num ai grîu, peste 400 desfăşurat o intensă muncă po­ 2. autobiografie; 5
m ajorării pensiifor l.O .V .R . în ­ kg. A stă iarnă a contractat 50 cu alegătorii din circumscripţiile
t raionul Alba, uruitul batozei to vă ră şită M ilin tin a R o m a n , a- kg . g rîu . A cu m a p red a t coo­ litică astfel, că pînă în ziua de lor despre această problemă, 3. diploma de maturitate pentru candidaţii de ia Şcoala L
vea u n s in g u r b ă ia t. A c u m 15 p e r a tiv e i p e s te c o n tra c t, la a- 18 august planul de contractări fapt care a făcut ca fiecare ale­
A n-a contenit. ani, el a căzut eroic în apro­ chiziţii, încă 25 kg. grîu. De gător să contracteze cu statul tehnică şi diploma de absolvire a 7 clase elementare pentru '
pierea satului, luptând îm po­ aceea, vorbele şi m ai ales fap­ la floarea-soarelui pe întreg a- după posibilităţi.
L N -am ţinut seam a de arşiţă triva hitleriştilor. M ilintina a tele bătrînei Susana Man au nul a fost depăşit cu 9.000 kg. candidaţii de la şcoala profesională ;

L şi năduşeală, de p leavă şi colb. 4. certificat de sănătate (cu analiza sîngelui);
L
( P ro ducţia m are o b ţin u tă la
5. certificat de stare materială;
t ha. ne-a dat im bold. De pe

L tarlalele vechi ale întovărăşi- 6 . certificat de naştere (copie legalizată)’. *

^ rii, unde s-a aplicat în ultim ii

(. p a tr u a n i u n în tr e g c o m p le x p r im it p e n s ie . A c u m p e n s ia ei a v u t a su p ra n o a s tr ă o m a re

ţ. a g r o te h n ic s-a u o b ţin u t în m e ­ a sp o rit s im ţito r , fiin d u -i un in flu e n tă . C u to ţii n e -a m sp o rit

die 2.378 kg. g rîu la hectar. sprijin preţios la bătrîneţe. cantităiile de cereale contrac­ Dezvoltarea mişcării sportive fn Valea Jiu
tate. Eu m i-am întregit con­
De pe loturile întovărăşiţilor *

veniţi de curînd alături de noi n tim p ce se calculează tractul cu încă 254 kg. grîu,

L s-a obţinut o producţie medie cîte kilogram e de grîu va Sîrbu S u sa n a cu 190 kg., Da- in Valea Jiului, pe lîngă tran­ G.M.A., Spartachiada tineretu­ în categoria A, o echipă de han­ Mărturie a bunel pregătiri
sformările radicale din munca lui, crosurile de masă şi altele, dbal în categoria B şi multe sportive a tinerilor mineri stau
de n u m a i 1.453 kg. grîu la p rim i fiecare, în raport cu su ­ vid T eodor cu încă 145 kg. şi condiţiile de viaţă ale mine­ tinerii din Valea Jiului partici­ alte echipe în campionatele re­ trofeele oîştigate în diferite com­
rilor realizate în cei 15 pă în număr mare. gional şi raional. petiţii sportive. Cupa pentru cea
t hectar. prafaţa adusă in întovărăşire grîu, etc. ani care au trecut de la mai bună participare la sparta­
23 August 1944, mari pro­ In anul 1944, uri număr mio La buna pregătire a tinerilor chiada tineretului a fost cîşti-
t D iferen ţa m a re d e g rîu ta ş i zile te -m u n c ă efectu a te, în ­ Jn întreg satul, după un cal­ grese s-au făcut şi în mişca­ de tineri în Valea Jiului prac­ sportivi din Valea Jiului îşi dau gată de raionul Petroşani de
rea sportivă. In trecut activita­ ticau fotbalul şi popicele. As­ aportul un număr de 60 antre­ cinci ori consecutiv. Numărul
L hectar i-a convins chiar şi pe tovă ră şită îşi com pară viaţa cul prelim inar, se vor vinde tea sportivă în Valea Jiului era tăzi numărul disciplinelor spor­ nori. trofeelor cîştigate cu ocazia di­
trecută în anonimat. Tineretul tive practicate de' tinerii mineri feritelor concursuri regionale şi
f- cei m a i în d îr jiţi a p ă ră to ri ai din tre c u i cu cea de azi. Ia tă s ta tu lu i a p r o x im a tiv 10.000 k g . era îndreptat spre cîrciumi şi nu a crescut. Se joacă cu aceeaşi In vederea unei mai bune pre­ raionale este de asemenea foarte
spre activitate sportivă. pasiune şi sînt urmărite cu a- gătiri sportive a tinerilor din mare.
parcelelor de necesitatea com a­ ce ne spunea în to vă ră şită S li­ g rîu , p este ca n tită ţile contrac­ celaşi interes întrecerile de vo­ Valea Jiului, au fost organizate
Astăzi însă, de sus de la U- lei, baschet, tir, lupte, tenis de şcoli sportive de tineret la dis­ Tineretul din Valea Jiului este
sării terenului şi lucrării lor sana M a n : tate. ricani şi pînă la Lonea, mişca­ masă, tenis de cîmp, Haltere, ciplinele baschet, lupte, fotbal, astăzi mai viguros, mai plin de
rea sportivă înregistrează o ac­ box, tirul cu arcul — practicat atletism şi schi. Demn de evi­ elan. Pentru el sportul este
în com un. Incepînd din această — V oi ştiţi că eu am fost •k tivitate bogată. Tineretului îi este pentru prima dată în ţară în denţiat este faptul că nu există acum un prieten bun.
drag stadionul, sala de sport, raionul Petroşani — şi multe localitate în Valea Jiului în oare
L toam nă toate cele 288 ha. ale roaba bogătaşilor din sat. Le j\ clubul unde îşi petrece în mod alte discipline sportive. să nu fi fost amenajate baze Aoum, în preajma celei 'de a
t întovărăşirii vor fi unite şi cul­ m unceam din zori şi pînă-n recreativ timpul liber. Mărturie sportive complexe. Numai în ul­ 15-a aniversări a eliberării pa­
noapte şi nu-m i plăteau nici ntr-una din serile trecute a acestui lucru sînt cei peste Numărul echipelor care îşi timii doi ani s-au amenajat un triei noastre, sportivii din Valea
turile vor fi rînduite după cel m ă c a r atit. cît s ă -m i p o t h ră n i cîn d n e-a m în to rs de la 2 0 .0 0 0 sportivi, membri ai afirmă măiestria creşte. Două teren de fotbal la Uricani, te­ Jiului cinstesc marea sărbătoare
copilaşii. Ca să m i piară de arie cu carele p lin e, ne-au în- U.G.F.S. organizaţi în cele 33 echipe de fotbal din raionul Pe­ renuri de volei la Petroşani şi cu noi succese în muncă şi
m ai potrivit asolam ent. foam e, a trebuit să-i dau şi pe tîm p in a t în vitrina cooperati­ asociaţii sportive, troşani activează în categoria A, Petrila, terenuri de tenis de cîmp în sport.
S trîn su l snopilor şi treieri- ei, de m ici, să păzească vilele vei noile preţuri, sim ţitor re­ trei echipe de rugbi în catego­ la Petroşani, Lupeni şi Petrila,
bogătaşilor. N iciodată n-am a- duse. A fost o bucurie generală, La toate competiţiile de masă, ria B, o echipă de tenis de cîmp teren 'de baschet şi handbal re­ Prof. IOAN FAME
t şui este o lucrare care ne pre- vu t în pragul iernii m ăcar un care nu se poate exprim a prin cum sînt complexul sportiv în categoria A, o echipă de volei dus lă Petroşani etc.
sac cu grîu... scris sau prin vorbe. V om cău­ membru în consiliul raional U.C.F.S.
ocupă pe toţi. Au venit ta arie ta însă să o exprim ăm in
’A c u m , ea m i m a i m u n c e ş te 'Petroşani
L pînă şi cei m ai bătrîni oam eni fapte.
pen tru alţii. U n copil îi esle AUREL,IU DOMŞA
l din sat, a ju tîn d u -se unii pe al-
membru al întovărăşirii agricole
b ţii. E ntuziasm ul tinerilor loan
L Filip, C îm pean Rozalia sau Ion
[_ C e rg h id ea n n u p o t d e p ă şi sîr-
L guinţa şi priceperea lui m oş
b Teodor D avid sau a nanei Vic- ceferist, cel m ai m ic e ofiţer.
„Zorii? roşii" din Peţelca,

^ toria H ălălaie. ;m Ea, după 15 ani de serviciu la raionul Alba

I U >_/ u j u f W-J U -J UJ '—JWJ U»/ UrJt mJU J U U - U C—f l—1U J u , u / u i u / u J u J i J Ü u / l J l J i —fi—f u J u J u J u J u / i