Page 71 - 1959-08

Nf. 1450
ayajgaEBWzinwrEP'n wBmsBsmtBmxBmEBgmmsmmsBxsm
Penfrw aplicarea hofărîrilop plenarei C. C. al P. M. R,
Minerii Pefrilei Suptă pentru
folosirea rezervelor interne
La mina Petri la se desfăşoa­ care — la un loc — vor aduce nulul, o economie în valoare de
ră o intensă activitate pentru sectorului o economie pînă la 1.150.000 lei. S-a calculat că în
descoperirea şi folosirea rezer­
velor interne în vederea creşte­
rii productivităţii muncii, redu­
cerii preţului de cosi şi îmbu­
nătăţirea calităţii producţiei. În­
tregul colectiv al acestei mari
exploatări carbonifere e hotărîl
să sprijine prin fapte importan­
tele măsuri luate de plenara
C.C. al P.M.R. clin 13— 14 iu­
lie pentru creşterea nivelului de
trai, material şi cultural a! celor
ce muncesc. „Să contribuim cu
toate puterile la realizarea mi­
liardului de lei economii peste
plan!" — iată lozinca sub ca­
re minerii şi tehnicienii Petri lei
desfăşoară lupta pentru desco­
perirea şi utilizarea rezervelor
interne.
Aşa cum s-a indicat în docu­
mentele plenarei din iulie, la
Petrila au fost constituite colec­
tive pe sectoare, precum şi pe
mină cu sarcina de a studia sis­
tematic şi organizat posibilităţile
de utilizare mai bună a capaci­
tăţilor de producţie, resursele ce
trebuie valorificate în vederea
realizării de economii şi îmbu­
nătăţirii calităţii cărbunelui şi
de a face propuneri concrete în
acest scop. Aceste colective, ca­
re îşi desfăşoară activitatea sub
îndrumarea organizaţiei de par­
tid şi a conducerii administrati­
ve, sînt formate din tovarăşi cu
o mare experienţă, între care
brigadierii fruntaşi Firoiu Ion,
AAihaî Ştefan, Kovacs Coloman,
tehnicianul Schiler Grigore, In­
ginerul Cazacu Adrian ş.a. în
colectivele formate pe mină şi
pe sectoare, au fost atraşi peste
150 mineri, muncitori, tehnicieni
şi ingineri.
De la constituirea acestor co­
lective a trecut puţină vreme,
dar se poate spune încă de pe
acum că activitatea lor este deo­
sebit de rodnică. Au fost întoc­
mite planuri de măsuri pe sec­
toare a căror îndeplinire va da
un puternic imbold luptei pen­
tru creşterea productivităţji mun­
cii şi mai ales pentru realizarea
de economii.
In sectorul I, de exemplu, s-au
preconizat măsuri de reducere a
numărului de găuri la puşcarea
cărbunelui printr-o mai bună
plasare a acestora, ceea ce va
aduce o economie lunară de
13.000 lei. Tot în acest sector,
s-a prevăzut strîngerea a 1 0 .0 0 0
kg. fier vechi, recondiţionarea
a 1 0 0 buc. armături metalice, re­
cuperarea în fiecare lună a 12
m.c. material lemnos din aba­
tajele cameră spre a îi folosit
la stivele de siguranţă în aba­
tajele în figuri şi alte măsuri Programele brigăzii, legate de năilă şi mulţi alţii. Un număr tate etc.
I E R I Şl A Z I
Prim' 99ţara “ celor 18 castele
n partea de sud-vest a plaiurilor ha-
nedorene, înconjurat de brîul unor
munţi împăduriţi, se află ţinutul cu­
noscut sub denumirea de „Ţara Ha­
ţegului". Frumuseţile şi bogăţiile aces­
tui ţinut sint cunoscute pînă departe.
Munţii, cimpiile roditoare şi păşunile
întinse, apele reci şi repezi, nesfîrşitele o perdea deasă de plopi — un alt
' livezi de pomi roditori — loate erau
pe timpuri stăpîniie de proprietarii ce­
lor 18 castele, cile numără această
„ţară“. Miile de familii ale pălnmşilor
au trudii din greu pentru ca moşierii şi
grofii — stăpîni ai celor 18 castele din
„Ţara Haţegului“ — să se poată îm­
bogăţi.
Aşa a fost înainte. Vremile acelea
au apus însă pentru totdeauna; locul
tor l-au luat zilele luminoase şi pline
de belşug pentru cei care tn urmă cu
15 ani se speteau lucrind pentru stă-
pini.
P ufăind, locomotiva, ce trage cîteva
vagoane de clasă, a plecat din
gara Subcetate şi se strecoară pe la
poalele dealului Orlea, în drum către
Sarmizegelusa. De la fereastra vago­
nului privirile ce aleargă slobode pînă
dincolo de apele Rîului Mare, intîlnesc
sobrul caslel al fostului grof Kendefij
Gibor din Sîniămăria. Ca o sfidare a
timpurilor cînd „opincarii“ nu aveau
voie să se aporpie de castelul ascuns tn
mijlocul parcurilor, acum, sus, deasupra
acoperişului străluceşte, ziua în bălaia
soarelui iar noaptea luminată de becuri,
o stea în cinci colţuri, simbol al trium­
fului cauzei pentru care cei asupriţi au
luplat vreme îndelungată.
Trenul aleargă mereu. Castelul şl
împrejurimile lui, care aparţin acum
gospodăriei agricole de slat din Sintă-
măria, rămîn în urină. Locurile 'ce
sfîrşitul anului de r50.0D0 Iei, acest an, se poate realiza pe fie­
Măsuri interesante, pline de ini« care cap de salariat Ia mina Pe­
ţiativă, au fost prevăzute în sec­ trila, o economie în valoare de
torul II. Colectivul format în a* 1.100 lei. Aceasta cere să se
cest sector cu sarcina de a stu­ muncească cu hotărîre pentru a-
dia posibilităţile de reducere e plicarea măsurilor propuse în
cheltuielilor de producţie a pro­ vedere? folosirii rezervelor inter­
pus ca la podirea abatajelor ca­ ne, să se realizeze pe întreaga
meră să se folosească în locul exploatare o productivitate de
scîndurilor, jumătăţi de lemn 1,1 tone de cărbune pe cap de
(văndrugi). Propunerea este om.
motivată cu faptul că metrul cub Pentru atingerea acestor o-
de văndrugi este cu 2 1 0 lei mai biective, comitetul de partid al
ieftin decît scîndura, ceea ce ar minei Petrila desfăşoară o largă
aduce sectorului o economie pî- muncă politică de masă. In sa-
nă la sfîrşitul anului de 150.000 la de apel a exploatării, la pu-
lei. S-a propus de asemenea io- ţuri şi în alte locuri vizibile, au
losirea forezelor de săpare a sui- apărut lozinci care cheamă pe
torilor, reducerea consumului de
exploziv şi alte măsuri, a căro~
aplicare va asigura sectorului o
economic pînă la sfîrşitul anu­
lui de 513.000 lei.
Pînă în prezent, în toate sec­
toarele minei au fost făcute pes­
te 150 de asemenea propuneri.
Iată dar cîteva dintre cele mai
importante: recuperarea a 2 0 0
m. linie ferată şi recondiţiona-
rea mai multor guri de rol în
sectorul III, înlocuirea ventila­
toarelor pneumatice cu ventila­
toare electrice în sectorul IV în
vederea reducerii cheltuielilor la
energie, refolosirea cofrajelor la
betonarea galeriilor, recondiţio­
narea tuburilor de aeraj, confec­
ţionarea cotarilor de aer com­
primat din tuburi vechi, confec­
ţionarea de bandaje din lemn de
stejar recuperat etc.
Centralizate, măsurile propu­
se pînă acum, vor aduce pe în­
treaga mină, pînă Ia sfîrşitul a-
Un club minier cu activitate bogată
In ultimul timp, clubul mi­
nier din Aninoasa a avut o ac­
tivitate rodnică. îndrumat de
comitetul de întreprindere, colec­
tivul de conducere al clubului a
reuşit să întreprindă numeroase
acţiuni culturale la care parti­
cipă sute de muncitori mineri şi
intelectuali. Pe lîngă club, ac­
tivează un cor iormat din 60 de
persoane, 2 echipe de teatru, o
brigadă artistică de agitaţie, o
echipă de dansuri şi o fanfară.
In toate aceste formaţiuni sînt
încadraţi peste 300 de muncitori
mineri şi intelectuali. Tot în ca­
drul clubului, activează o echi­
pă de teatru formată din 40 per­
soane, care prezintă pr.ograme
în limba maghiară. In prezent,
de un mare succes se bucură
brigada artistică de agitaţie.
odinioară fuseseră proprietatea grofu­
lui Kendefy, se pierd, dar amintirile
vremurilor iriste, cînd groful stăpinea
peste 12.000 ha. de teren, stăruie încă
în minte.
Trenul ne poartă mai departe. După
castel. Alţi oameni goi şi ţlănunzi, au
robit aici, alte spinări s-au
încovoiat sub loviturile biciului. 'Aici
huzurea familia baronului F&y Victor.
Viaţa nouă şi-a desfăcut aripile şi
peste aceste meleaguri. In castelul din
Nălaţi, acolo unde huzurea familia ba­
ronului Fuy, îşi desfăşoară acum activi­
tatea un prevenioriu al copiilor veniţi
de pe întreg cuprinsul ţării.
In goana trenului, şalele se perindă
unele după altele. Pe locurile unde
altădată gemeau cei sortiţi să trudeas­
că pe moşiile boierilor, încolţesc acum
mugurii vieţii noi. Ne înthnpină Toteş-
tiul cu uzina lui electrică, cu căminul
cultural şi biblioteca sătească, cu cine­
matograf şi şcoală de 7 ani, cu gos­
podărie agricolă colectivă. Ne intîmpină
apoi Piclişa, cu masivele-i clădiri care
adăpostesc tabăra internaţională, apoi
satul Cîrneşti cu noul şi frumosul local
al şcolii. Deoparte a liniei ferate se
află Ostrovul, cu gospodăria lui co­
lectivă înfiinţată încă din anul 1952,
iar de cealaltă parte, salul Peştenifa,
complect colectiviziat in primăvara a-
cestui an.
Pe locurile unde altădată se întin­
deau moşiile celor 18 castele se află
astăzi ogoarele a numeroase gospodării
colective.
Giadurile ne poartă cu ani şt ani în
urmă. Prin faţă ni se perindă sa­
tele de altădată, conţii, baronii şi moşie­
rii ce din jilţuri moi priveau cu dispreţ
toţi minerii şi muncitorii exploa-
tării să lupte pentru a reaTTza
1 .1 0 0 lei economii de fiecare sa­
lariat, să ridice productivitatea
muncii pe întreaga mină Ia 1,1
tone pe cap de om. Agitatorii
organizaţiilor de bază duc o
muncă politică pentru ca fiecare
om al muncii de la această ex­
ploatare să vină cu o propune-
re în scopul creşterii productivi-
tăţii muncii şi reducerii preţului
d-r cost.
Minerii Petri lei au pornit cu
un nou avînt întrecerea socialis­
tă în cinstea zilei de 23 August,
hotărîţi nu numai să îndepli­
nească, ci să şi depăşească noi­
le angajamente de întrecere şi
astfel să răspundă prin fapte
chemării partidului de a spri­
jin, măsurile luate de plenara
din 13— 14 iulie privind creşte­
rea nivelului de trai al celor ce
muncesc din patria noastră.
1. BRANEA
viaţa minei şi a localităţii, con­
tribuie la educarea tinerilor mi­
neri. Liciu Lucia, fiica minerului
Liciu, responsabila brigăzii, ti­
nerii mineri Gheorghe Negraru,
Constantin Ştefănescu şi alţii,
.sînt cei mai activi interpreţi şi
în acelaşi timp membri ar co­
lectivului de creaţie al brigăzii.
Colectivul bibliotecii clubului
desfăşoară de asemenea o rodni­
că activitate. Dacă în tot anul
trecut numărul de cititori n-a
trecut de 1.500, anul acesta nu­
mai în cinci luni, numărul ci­
titorilor a trecut de 1. 1 0 0 , iar
numărul cărţilor citite se ridi­
că la peste 11.100. Printre citi­
torii pasionaţi ai bibliotecii se
numără fruntaşi în producţie ca
Aurel Cristea, Vasile Bucur,
Constantin Kadar, Vasile Mă-
furnicarul de slugi şi iobagi, armata
necuvîntătcare a celor nevoiţi să asude
pentru o bucată de pline. Revedem vre­
murile cînd şalele „Ţârii Haţegului“
erau văduvite de orice bucurii. Doar
cîrciumi erau din belşug pe atunci. Me­
dicii, dispensarele şt farmaciile erau
necunoscute r locul lor U ţineau babele
care „lecuiau" cu ajutorul buruienilor
şi al descântecelor. Scrisul şi cititul
erau şi ele o ta in ă ; oamenii îşi ţineau
însemnările cu ajutorul răbojului. A-
cestea nu-s basme, nici închipair, sint
tragediile unei vieţi apuse doar cu 15
ani în urmă.
Cam aceeaşi stare de lucruri era şi
In micul orăşel al acestui ţinut. Ce era
şi cum arăta Haţegul în urmă cu 15
ani ? Mohorît, murdar, lipsii de pieţe,
lucru care făcea ca femeile de la sale
'să-şi întindă produsele aduse spre
vînzare, de-a dreptul pe pămînt. In
sala mică a cinematografului un aparat
rudimentar făcea zeci de pauze în de­
cursul unui spectacol. In sală, specta­
torii şedeau pe bănci asemănătoare ce­
lor pe care azi le îatUneşti numai în
parcul oraşului. Haţegul era slab lu­
minat, cu parcul transformat în maidan
de gunoi, lipsit de asistenţă medicală
şi de cea mai neînsemnată instituţie
spitalicească.
Dar cum arată Haţegul de astă zi?
înfloritor şi tină/. S-au creat aici
parcuri noi şi frumoase, s-au amena­
jat pieţe şi oboare încăpătoare, s-au
deschis săli festive şi cinematograf cu
cinemascop, s-au construit ştranduri,
terenuri sportive / s-au deschis biblio­
teci, dintre care numai cea raională
dispune de peste 16.000 volume. Func­
ţionează in oraş o casă raională de
cultură. S-au deschis în Haţeg cluburi
D RU M U L SO C IALISM U LU I
i asa^ragnaBBEaBiiaamsaaraasos^^
I Brigada - de mi-
l neri condusă de
j- loan Sfitllc. de la
^ sectorul IV al mi-
n.ei-, Lupeni,. s-a an-
l gajat ca în cinstea zilei de 23 j
t August să dea peste plan 250]
[¦. tone de cărbune. ^1
[¦ In clişeu: Minerii din şchim- ^
[ buri le I şi II ale brigăzii, j
ţ stînd de vorbă cu loan Sfitlic. -j
¦ *1 Ţ ţ,, * ' fl J w t J u J U J »mmjV—f »
Colectează fier vechi
Acţiunea de colectare a !ierului vechi
se desfăşoară cu multă însufleţire tn de oameni harnici, hotărîţi să-şi schim­ taşe din regiunea noastră. Colectiviş­ vor începe să însilozeze 300 to'ne po­
cadrul complexului C.F.R. Simeria.
De pildă, in ziua muncii pairiolice
tinerii din brigada de muncă patrio­
tică condusă de Miliai Ionel, de la sec­
ţia Il-a vagoane a Atelierului C.F.R,.
Simeria, au colectat 16-000 kg. fier
vechi, iar tinerii de la secţia a I-a lo­
comotive au colectai 15.000 kg. fier
vechi. Toi in aceeaşi zi tinerii din sta­
ţia C.F.R. Simeria-triaf au colectai can­
titatea de 10.600 kg. fier vechi.
de 90 de tineri cititori, au deve­
nit purtători ai insignei „Prie­
ten al cărţii“, iar alţi 1 2 0 se
pregătesc s-o cîştige.
Colectivul clubului reuşeşte
să obţină rezultate frumoase şi
datorită formelor atractive de
popularizare a acţiunilor pe ca­
re le întreprinde. Cartea, de pil­
dă, este popularizată prin seri
literare, concursuri: „Cine ştie
meserie cîştigă“, „Colţul noută­
ţilor“ etc.
Comitetul de întreprindere şi
conducerea minei sprijină dez­
voltarea activităţii clubului pu-
nînd la dispoziţia colectivelor
culturale şi artistice baza ma­
terială necesară’. Astfel, au fost
amenajate săli de spectacole, de
lectură, de dans, estrade publi­
ce în curtea minei şi în locali­
sportive şi magazine bine aprovizionate,
an de an s-au pavat şi pietruit străzi
iar de-a lungul şi de a laiul oraşului
se înalţă acum slîlpi din beton, care
susţin reţeaua electrică. Mica termo-
cenlrală de pe vremuri a fost racorda­
tă la linia de înaltă tensiune, rezolvînd
pentru totdeauna problema iluminatului
in oraş. In casele haţegatiilor se află
peste 550 difuzoare acţionate de o sta­
ţie de radioficare, iar pentru sănătatea
oamenilor muncii s-a deschis un spital
ce dispune de o aparatură modernă şi
cadre medico-sanitare bine pregătite.
Aşa arată acum faţa acestui oraş, care
tn anii puterii .populare s-a dezvol­
tat, a îmbrăcat haina noului.
'Alta- a !ost „Ţara Haţegului“ de
altă dată jefuită de-a lungul veacuri­
lor de grofi şi moşieri, şi alta e acum
cînd oamenii se bucură de iot ceea ce ea
are frumos, de tot ceea ce s-a construit
în 15 ani de către cei care, sub condu­
cerea partidului comuniştilor,. şi-au luat
soarta în propriile lor mîini.
Incepind cu Lunca Cernii — aşezare
situată în vîrf de munte, la o depăr­
tare de 46 km. — şl terniinind cu re­
şedinţa de raion, toate poartă amprenta
noului. Azi ţăranii din Lunca Cernii
cunosc cu toţii carte iar aparatele de
radio şi cinematograful nu mai sint
nici ele o enigmă pentru ei. De la pa­
tra şcoli, cite existau aici, numărul a-
cestora a crescut la 12. In raion există
acum 101 şcoli de 4, 7 şi 11 ani, la care
învaţă aproape 4.500 elevi, funcţionează
15 cinematografe săteşti, 80 cămine
culturale şi 9 case de citit, 7 biblio­
teci cu bibliotecari salariaţi. Nu există
sat sau comună în care Ui ultimul deceniu
şi jumătate să nu fi avut loc mari
transformări, să nu se fi clădit o şcoa­
lă. un cămin cultural san un dispensar,
să nu se fi deschis o bibliotecă sau gospodării colective, 47 de întovărăşiri
un cinematograf. Lumina electrică a agricole şi 36 de întovărăşiri zooteh­
pătruns şi în 17 sale. Casele de naş­ nice existente în raion, cuprind 8.600
teri de la Unciile, Bretea Roinină, de familii. Lucrarea in com un a pă-
.3
Lucrări apâruie
în cinstea zilei
de 23 August
’N. FILLMON : Ciocoii vechi 1
şi noi. Ilustraţii de Mar-c
cela Cordescu. ^
236' pag. — 40 lei pui- 1
zat.
- E.S.P.L.A.'
MARIA BANUŞ : Torentul -
versuri,
128 pag. — 5,20 lei.
1 E.S.P.L.’A.'
MARCEL BRESLAŞU: Scnim-J
bul de mîine — versuri
pentru copii. Ilustraţii del
Val A'lunteanu.
104 pag. — 7 le i; carto-]
nat 10 lei.
Ed. tineretului. 1
MARIN PREDA: .îndrăzneala.'
184 pag. — 3,30 lei ; car-;
tonat 7,40 lei.
Ed. tineretului.
-5r®2g-
Fapte din viata unei
gospodării colective
Anul 1950 reprezintă un moment de satului. Astăzi, colectiviştii vechi şi noi ţia unul grajd de vite cu o capaci­
cotitură în viaţa satului Pricaz din muncesc umăr la umăr ca gospodă­ tate de 100 capete pe care l-au şi
raionul Orăştie. In acel decembrie mo- ria lor să fie mai bogată. Intr-adevăr, realizat. De asemenea,' au construit un
horît şi friguros se punea temelia succesele obţinute sînt grăitoare. Gos­ pătul cu o capacitate de 20 vagoa­
marii gospodării colective de astăzi. podăria coleciivă din Pricaz care de­ ne, magazii şi silozuri.
Porneau să lupte cu greutăţile, să în­ ţine o suprafaţă de teren de 711 ha. Acum colectiviştii se îngrijesc de
vingă duşmănia chiaburilor 38 familii se numără printre gospodăriile frun­
hrana vitelor pentru iarnă. In curînd
be viaţa de pînă atuhei. începutul a tii, îndrumaţi de organizaţia de par­ rumb combinat cu lucerna.
fost greu. La fiecare pas ce-! făceau tid, au muncii zi dc zi ca ioate sar­ Pe colectivişti îi preocupă de ase­
menea şi recolta anului viitor. Ei au
noii colectivişti, la fiecare acţiune ce cinile stabilite în planul de producţie executat arături de vară pe 50 ha.,
au înmagazinat separat griul pentru
o întreprindeau, se loveau de piedicile să fie realizate şi chiar depăşite. Cele sămînţă şi permanent îi controlează
temperatura spre a preveni încingcrea.
puse de duşmanii colectivei. 78 ha. cultivate cu grîu de toamnă au
Sînt harnici colectiviştii din Pricaz
Anul 1951 a fost anul cel mai greu fost îngrijite după toate regulile agro­ şi hărnicia lor e din plin răsplătită.
Valoarea zilei-muncă s-a ridicat anul
din- viaţa actualei gospodării colecti­ tehnice ; au fost grăpate, îngrăşate trecut la 70 lei. După calculul făcut,
în anul acesta va fi şi mai mare.
ve. Atunci se ducea lupta înverşunata şi plivite la timp. Producţia medie de Grîu a fost planificat să revină la zi-
muncă 6 k g .: numai la avansul de
între viaţa nouă, care palpita în piep­ peste 2.000 kg. de grîu la hectar şi 40 la sută s-au împărţit 6 kg. grîu
şi 5 lei. Porumb se va da peste 10
turile la o mînă de oameni şi duşma­ pe unele loturi de 2.900 kg. a răs­ kg. la zl-muncă. Mari vor îi şl canti­
tăţile de cartofi, fasole, zahăr şi ulei.
nii satului care simţeau qă-şi pierd plătit din plin munca colectiviştilor. Toate acestea vor aduce belşug în ca­
sele celor 212 familii ce alcătuiesc
treptat terenul de sub picioare. Dar Dar nu numai cultura griului a fost gospodăria colectivă. De altfel, bu­
năstarea şi belşugul şi-’âu făcut de
tocmai această luptă i-a călit pe noii bine întreţinută. Cartofii, sfecla de za­ mult loc în casele colectiviştilor. Măr­
turie stau numeroasele case noi con­
colectivişti, i-a unit- mai mult în mun­ hăr şi porumbul care au primit în­ struite, mobila, aparatele de radio cum­
părate, hainele noi şi în general chi­
ca lor, i-a făcut mai dirjl şl mai ho- grăşăminte şi cîte 2—3 praşile, sînt pul vesel şi mulţumit al oamenilor
ce-ţi ies în cale.
tărîţi. De atunci zilele şi anii au tre­ viguroase şi promit o recoltă bogată.
Acum munca colectiviştilor este în­
cut. Rezultatele colectiviştilor erau vi­ Producţia de porumb a fost evaluală sufleţită de un nou imbold. Realizarea
angajamentelor luate în răspunsul la
zibile şi mult superioare muncii indi- .* la peste 4.500 kg. boabe la hectar. chemarea la întrecere lansată de G.A.C.
din Nădăştia Inferioară stau în cen­
viduale. Prin muncă colectivă, prin „Aşa producţii nu au obţinut indivi­ trul atenţiei tuturor. Prin muncă dîrză
şi hotărîtă, colectiviştii din Pricaz vor
mecanizarea lucrărilor, recoltele erau dualii niciodată, nicicînd pe loturile lor", traduce în fapte tot ce s-au angajat
să facă. De altfel, o bună parte din
din an în an mai mari. Se obţineau spune cu mîndrie preşedintele gospo­
angajamente au şi fost îndeplinite.
producţii ce nu se mai întîlniseră pe dăriei, tov. loan Popa.
ogoarele salului Pricaz. Veniturile co­ In prezent, gospodăria coîectîvă din
lectiviştilor creşteau an de an şi nu Pricaz are un fond de bază de peste
puţini erau ochii care urmăreau carele 1.600.000 lei. La obţinerea acestei a-
încărcate cu produse ce luau drumul veri a contribuit atît sectorul vegetal,
spre casele colectiviştilor, Numai Ia ca ramură principală, cît şi sectorul
doi ani de la înfiinţarea colectivei, au zootehnic, aducător de mari venituri.
începui să apară în sat case noi. E- Gospodăria colectivă deţine 173 bovine
rau ale colectiviştilor. dintre care 97 vaci de lapte, 617 oi
Treptat, noi familii porneau pe dru­ cu lină semifină şi 120 de porcine de
mul belşugului şl bunăstării. Gospo­ la care realizează venituri însemnate.
dăria colectivă se întărea an de an. Din vînzarea pe bază de contract a
Dacă Ia întiinţare avea un fond de celor 720 kg. lină, gospodăria colec­
bază de 46.000 Iei, în 1955 fondul de tivă a realizat un venit de 35.130 lei.
bază a crescut Ia un milion. Din vînzarea laptelui realizează lunar
peste 10.000 lei.
Anul 1959 a adus o nouă schim­
bare în viaţa satului. In februarie, , Nici onstrucfiile nu sînt neglijate
marea familie a colectiviştilor a pri­
mit în rîndurile ei pe toţi locuitorii de colectivişti. Au planificat construc­ 10ZEF1NA COSTEA
Demsuş, Lunca Cernii şi din . Haţeg miniului le-a asigurat acestora recolte mănoasa „Ţară a Haţegului", frumos
— ioate realizări ale ultimilor ani — şi venituri mari. Numai în anii 1957— şi pitoresc colţ al regiunii noastre, şi
au pus capăt suferinţelor şi mizeriei 1958, in satele raionului s-au construit în el lot atitea lipitori sugeau pe
in care veneau pe lume copiii satelor. 575 de case noi, ia- din 1944 şi pină vremuri vlaga celor care se speteau
Pentru sănătatea oamenilor din acest acum s-au cumpărat mii de aparate de pe moşii. 18 castele sînt şi acum în
raion veghează astăzi 32 medici şi radio, garnituri de mobilă, biciclete, mo­ „Ţara Haţegului", d a r ' înfăţişarea lor
165 surori medicale, oficianţi sanitari, tociclete, aragaze etc. s-a schim bat; cei care le slăpinesc
felceri şi moaşe. Spitalele din Pui — sini şi ei alţii.
deschis anul trecut — şi cel din Ha­ Z ilele irccule am auzit un cinice
ţeg, deschis lot în anii din urmă, dis­ nou, care nu atrage atenţia prin Despre aceste schimbări vorbesc oa­
pun de 142 paturi şi tot instrumentarul reuşita versurilor ¦— poate, cam stîn- menii şi locurile. Despre ele cîntă ti­
modern. gace ci prin izul vremurilor noi ce nerii la horă şi pe scenele căminelor
răzbate din ele. culturale, despre ele vorbesc bătruiii
De la un capăt la altul al raionului la răscruci de ullţi în duminici şt
esie un vast şantier. Im Ohaba Ponor Valeria Para, colectivistă din Silva- sărbători, despre ele şuşotesc, parcă, hi
se construieşte o şcoală, se clădesc şu de los, are numai 20 de ani, dar revărsarea lor valurile apelor şi tot
cămine culturale în satele Hăţagel, Şe- alunei cînd a început să cinie, în sala despre ele vorbesc în freamătul tor
rel, Mesteacăn, Ciula Mare, ia r1 la de festivităţi a oraşului Haţeg, peste pădurile şi bătrînul crai al munţilor
Beriheloi se va da în curînd în folo­ sală s-a aşternut o tăcere deplină. So­ acestui ţinui, masivul Retezai.
sinţă un adevărat palat în care îşi vor lista îşi cinla viaţa sa, a satului co­ ¦ Aceasta e povestea locurilor, a celor
desfăşura aclivilaiea sfatul popular, bi­ lectivizat în întregime, viaţa colectivei, care le-au slăpinit pină acum un de­
blioteca sătească, dispensarul, căminul bunăstarea şi belşugul înspre care i-a ceniu şi jumătate şi a celor care le.
cultural ele. Im Boşorod, ţăranii mun­ îndrumat partidul. Cîntecul ei era un stăpînesc acum.
citori, îndrumaţi de către comunişti, au îndemn şi pentru a lţii:
ridicat un dispensar modern, care dis­ PETRE FARCAŞIU '
pune de 10 camere, staţionar, casă de Hei, leliţă silvăşană
Cu catrinţă şi năframă, PLEXiGLAS
naştere, cabinet medical ele. In raion Spune-mi cum ai semănat
De. recolta s-a dublat 7 DEŞEURI
sint tn construcţie aproape 30 de graj­ — îndrumată de partid, Cumpără
M-am înscris în colectiv I.I.S. CELULOIDUL
duri şi saivane care vor adăposti vitele Şi-am lucrat, măi ţrăfioare Bucureşti
Cu jnaşini şi cu iracloarc str. 30 Decembrie nr. 54
şi oile dintr-o serie de gospodării, co­ Ş i acum la noi in sat Telefon: 15.45.54.
Rodul holdei e bogat,
lective şi întovărăşiri zootehnice.
Ţoale acestea sini fapte vii care Că nu-s felini şi nici haturi
poartă pecetea vieţii noi. Satele s-au In a colectivei laturi
schimbai şi par altele acum. De la Ba- Oamenii şi locurile s-au schimbat.
Cu 18 castele fusese impinzită
ru Mare, unde fabrica produce cărămizi
refractare pentru furnalele patriei noas­ vA V ^W V
tre, şi pînă la Peşteniţa — sat colecti­ ANUNŢ
vizat în întregime, unde colectiviştii ŞCOALA TEHNICA DE METROLOGIE clin Bucureşti, stra-
şi-au clădii tui grajd, sediu, magazii, ţdu Alexandru Popov, nr. 24, raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej,'
pătule, remize, ateliere şi au cumpărat ’va ţine examenul de admit ere pe data de 25 septembrie 1959.
un camion — peste tot şalele cunosc
transformări înnoitoare. Cele 24 de
Se pot prezenta tineri cu examenul de maturitate.
Informaţii detailate se pot obţine de fa laboratorul de me­
trologie din Deva, strada Lenin, nr, 27, telefon 419, sau 151-
]rect de Ia secretariatul şcolii.
t—V V V i< V >