Page 73 - 1959-08

Trăiască 23 August, ziua eliberării Romtniei de sub jugul fascist,
cea mai mare sărbătoare naţională a poporul ui rom in

P R O LE TA R I D IN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V A !

? W{

mulsocialismului Cinste şi glorie forţelor patriotice populare,
care sub conducerea Partidului Comunist Romîn

au înfăptuit insurecţia armată şi au doborît
ORGAN A l COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL dictatura militară fascistă!

Anul XI N r. 1451 S îm b ătă 22 a u g u s t 1959 8 pagini 40 bani ( D in c h e m ă rile C .C . a l P .M .R . cu p r ile ju l celei ~de a X V -a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).

aMigHgBgBm^gigCT

23 August - marea sărbătoare Schimburi de onoare ţSesiu nea festivă a Sfatului!
popular reg ional
a poporului romîn . - La Combinatul siderurgic Hu­ noare, s-a extras cu 3,7 la sută
nedoara, în adâncurile minelor mai mult cărbune" decît era pla­ Ieri, a a vu t loc la D eva Se- producţiei de la A telierele
Văii Jiului, ifi fabrica „Sebeşul“ nificat. Fruntaşi sînt t minerii
din brigăzile conduse de Nico­
din Sebeş, la depourile G.F.R. lae Lăzăruţ, Nicolae Codreanu, siunea festivă a S fa tu lu i popu- C.F.R. Sim eria.
Teodor Gherman.
Întreg poporul nostru sărbătoreşte De asemenea, mobilizau masele la ş i'în alte întreprinderi din re­ Iar regional închinată celei de Tov. D um itru D ejeu a de-
Mecanicii şi foclTiştii depoului
astăzi una din cele mai însemnate PETRU FURDUI luptă pentru doborirea dictaturii fas­ giune, oamenii au muncit neo­ G.F.R. Teiuş au redus în zilele ¦a X V -a a n iv e r s ă r i a e lib e ră rii c la ra t d e s c h is ă S e s iu n e a fe s-
schimburilor de onoare consumul
zile din frămîntata sa istorie — ziua prim-secrcfar al Comitetului regional ciste, pentru ieşirea Rommiei- din răz­ bosit în zilele schimburilor de specific de combustibil conven­ ,patriei noastre de sub ju g u l tivă a S fa tu lu i popular regio-
ţional cu 11,04 la sută faţă de
eliberării patriei de sub jugul fascist. de partid — Hunedoara boiul imperialist. Comuniştii insuflau onoare închinate zilei de 23 Au­ norma tehnică. In fruntea acţiu­ fascist. nai închinată celei de-a X V -a \
nii se află mecanicii de locomo­
Ziua de 23 August a devenit cea maselor curaj şi spirit de eroism în gust, dînd peste plan însemnate tivă Gligor Medrea, loan Popa, La sesiune au participat de- aniversări a eliberării patriei <
mai mare sărbătoare naţională a po­ această luptă. Cu toată prigoana crîn- cantităţi de produse. loan Dascălii şi alţii.
porului romîn, tocmai prin faptul că nuare firească a acestor lupte pentru cenă dezlănţuită de dictatura fascistă, putaţii S fa tu lu i popular regio- noastre de sub ju g u l fascist.' L
ea a marcat un moment de cotitură libertăţi democratice, pentru indepen­ Partidul ' Comunist Romîn a pus Siderurgiştii hunedoreni, spre Schimburi de onoare au mai
în istoria ţării noastre, a deschis dru­ denţă, în care şi-au jerfit viaţa mulţi la cale sabotarea maşinii de exemplu, şi-au depăşit sarcinile avut loc la minele Văii Jiului, nai şi num eroşi invitaţi din A luat apoi cuvîntui tov. Pe-r
mul spre un viitor luminos, spre o dintre cei mai buni fii ai ţării, în frun­ război hitleriste, a organizat deta­ planului zilei de 2 0 , zi a schim­ la întreprinderea „Floria“ din
viaţă liberă şi fericită. te cu comuniştii. şamente de partizani în multe părţi burilor de onoare, cu 8,13 la Alba lulia, la revizia de vagoa­ întreprinderile m iniere ale Văii Hu F urdui care a făcut o a m -1
ale ţării,- detaşamente care atacau cu sută la furnalele 1—4, cu 25 la ne Coşlariu, precum şi în multe
23 August 1944 marchează începu­ Romînia a fost tîrîtă, împotriva voin­ curaj pe hitlenşti, provodndu-le pier­ sută la furnalele 5—6, cu 119,4 alte întreprinderi de pe cuprin­ Jiului de la C om binatul side- plă expunere asupra im por-i
tul unor asemenea transformări eco­ ţei poporului, de către clasele exploa­ deri. tone oţel la oţelăria Martin nr. sul regiunii noastre.
nomice, politice şi sociale pe care is­ tatoare, sprijinite de cercurile imperia­ 1, cu 15,7 la sută la oţelăria ru rg ic H u n e d o a ra , I.Q .S .H . şi tn n ţe i z ile i d e 23 A u g u s t, s u b -<
toria poporului nostru nu Ie-a cunos­ liste, în războiul criminal dezlănţuit Loviturile nimicitoare date de către Martin nr. 2, cu 45 la sută la Pînă la sfîrşiful anului
cut. Aceste transformări au produs de Germania hitieristă împotriva U- armata sovietică trupelor hitleriste pe oţelăria electrică. economii la prefu! de cos? din num eroase alte întreprin- liniind m ăreţele sucesele obţi-t
cotituri - radicale în organizarea social- niunii Sovietice. Acest război imperia­ toate fronturile şi înaintarea ei victo­
economică, în cuilură, în ideologie şi rioasă, au semănat panică şi derută La Teliuc, brigada condusă de în valoare de pesie deri din regiunea noastră. nute de poporul m uncitor d in 1
au creat condiţii favorabile pentru list a înrăutăţit nespus de mult situa­ in rîndul claselor exploatatoare, au minerul Ioan Enăşcău, cel care 133.230.000 lei
schimbarea din temelii a vechii so­ ţia economică a maselor. Floarea ti­ dezorganizat aparatul de stat al dic­ recent a luat conducerea unei In aplauzele ¦prelungite ale patria noastră, sub conducerea j
cietăţi şi construirea unei noi societăţi neretului era trimisă cu forţa să piară taturii militaro-fasciste, iar pe de altă brigăzi rămase în urmă, dă pes­ Gu cit entuziasm şi bucurie au
— societatea socialistă. pe front pentru interesele exploatato­ parte au încurajat lupta forţelor antifas­ te planul zilei de 19 august 35 întîmpinat oamenii muncii din celor p re ze n ţi, în p re zid iu l se- p a rtid u lu i, în cei 15 a n i de la \
rilor. In afară de cei care mureau pe ciste. Sosise momentul potrivit pen­ tone minereu, cea condusă de regiunea Flunedoara cea de a
Insurecţia armată înfăptuită acum front, mii de oameni se întorceau schi­ tru răsturnarea dictaturii fasciste. 15-a aniversare a eliberării pa­ s iu n ii au 4 u a t loc ¦t o v a r ă ş i i : e lib e ra re a p a trie i.
15 ani, la 23 August 1944, de către lozi, ceea ce a îndurerat nespus de Sabin Enăşcău 30 tone, cea con­ triei de.sub jugul fascist, o spun
torţele patriotice populare, de soldaţii, mult poporul nostru. In ţară erau in­ Conform liniei directoare tra­ cu prisosinţă miile de tone de P E T R U F U R D U I, prim -secre- Tov. Carol Sza b o a dat ci
ofiţerii şi generalii patrioţi, a. fost un terzise orice drepturi şi libertăţi de­ sată de Partidul Comunist Romîn, dusă. de Nicolae Gronea 15 to­ cărbune extrase peşte plan pînă
rezultat al acţiunii politico-militare mocratice. Cei mai buni fii ai poporu­ in frunle cu tovarăşul Gh. Gheorghiu- în prezent de-către minerii Văii tar al C om itetului regional ^ ,e textului unor telegram e pe ‘
pregătită minuţios, cu mult timp îna­ lui, în frunte cu comuniştii, care s-au Dej a fost pregătită şi organizată in- ne... In total pe mină, 800 tone Jiului, miile de tone de oţel, fon­
inte, de către Partidul Comunist. Sub ridicat împotriva războiului şi a dicta­ tă şi laminate date peste plan H unedoara al P .M .R ., DU M l- core sesiunea le-a trim is Corni- '
conducerea P.C.R., forţele patriotice, turii fasciste, erau azvîrliţi în închi­ (Continuare în pag. 2 a) minereu peste plan. de către siderurgiştii din Hune­
în frunte cu eroica noastră clasă mun­ sori şi lagăre. Orice încercare de luptă doara şi Gălan, realizările obţi­ TRU D EJE U , preşedintele Co- tettilm C entral al P.M .R. si,
citoare, au luptat, după arestarea gu­ pentru apărarea libertăţilor şi dreptu­ La Ţebea, din abatajele mi­ nute de către colectivele tuturor
vernului fascist a lui Antonescu, cu un rilor cetăţeneşti era înăbuşită cu o nei, în ziua schimburilor de o- fabricilor, întreprinderilor şi gos­ m itetulm executiv C onsiliului de M iniştri
cruzime nemaipomenită de către or­ podăriilor agricole colective şi a lS J a tu lm
ganele de sfat fasciste. de stat, în lupta pentru sporirea
producţiei şi reducerea preţului popular regional CARO L ¦'
de cost.
SZ A B O , prim -secretar al Co- p p p
In urma apariţiei hotărîrii ple­
narei G. G. al P.M.R. din 13-14 m ite tu lu i r e g io n a l H u n e d o a ra ' .( ' , .- . •. »
iulie a.c. avîntul general al mun­ a lt Uti-.Tt.Mah.,' SoAA \N,rDA AA . CmIrUi<C/aLnAa- A ..u r m a t a p o1 i înn m in.a. .r e,a . .d e ...
citorilor a crescut, s-au luat an­ care
gajamente' şi s-au înfăptuit rea­ ordine pe Prezidiul M arii'
lizări. Dacă angajamentul ini­
ţial al oamenilor muncii din re­ N U , p reşe d in ta C o m ite tu lu i re- /]d u n ă ri N a ţio n a le a R .P .R .
giunea noastră era de a realiza
pînă la sfîrşitul anului 1959 e- g io n a l al fe m e ilo r , L t. col. A - !e . a c o n fe r it, cu p r ile ju l z ile i d e \
conomii la preţul de cost în va­
loare de 62.376.000 lei, el se ri­ LEXAN D RU RO M AN, LU- 23 A ugust, unor activişti de,
dică acum la peste 133.230.000
05E — r ¦ - tu n n iT r n T — i n ¦i — ir — — lei. Din această sumă siderur­ C R E ŢI A C O STA , preşedinta partid, de stat şi din econom ie, t
giştii hunedoreni s-au angajat gospodăriei agricole colective fru n ta şi în producţie, m u n c i-{
să realizeze 40.000.000 lei, mi­ din satul Lăpuşnic, raionul Ilia tori, ingineri, tehnicieni, ţăranii
nerii Văii Jiului 20.000.000 lei, şi IO A N O C O LIŞ A N , şeful m uncitori, intelectuali.
minerii din Teliuc 1.100.000 lei’
eroism de nedescris alături de arma­ O astfel de situane nu putea să nu Expunerea tov. Petru Furdui
tă, pentru a feri Capitala şi alte ora­ provoace o nestăvilită ură şi revoltă a ceferiştii din Simeria 2.482.000
şe aie ţării, întreprinderi, instalaţiile maselor populare şi a armatei împo­
lei, lucrătorii Gospodăriei agri­
petrolifere din Valea Prahovei, valorile triva guvernului fascist.
cole dc stat Âpoldu de Sus
culturale ale ţării de distrugerea pu­ In aceste condiţii grele, masele popu­ - TEXT PRESCURTAT —
508.000 lei, colectivul Staţiunii’
să la cale de trupele hitleriste. In lare şi-au dat pe deplin seama că
de maşini şi traoto'are din Mier­
luptele pentru dezarmarea trupelor fii- singura forţă politică în care pot avea In expunerea sa, tov. Petru Furdui de oameni ai muncii de Ia oraşe şi
tleriste aflate în Interiorul ţării şi pen­ încrederea că va salva ţara de sufe­ curea 103.000 lei ş.a. a vorbit despre importanţa zilei de 23 sate.
tru nimicirea totală a acestora au rinţe şi de la un dezastru, este Par­ August, despre condiţiile în care s-a
luptat cu multă înflăcărare, alături de tidul Comunist. Masele populare vă­ înfăptuit insurecţia armată şî despre Prin lupta maselor conduse de par­
armată, patrioţi din diferite oraşe ale zuseră că nici temniţele, nici lagărele rolul Partidului Comunist Romîn în tid — a spus vorbitorul — a fost a-
organizarea şi înfăptuirea acestui mă­ dus la cîrma ţării, la 6 Martie 1945,
ţării şi de la sate. şi nici pluloanele de execuţie nu i-au reţ act revoluţionar. De asemenea, a primul guvewi democratic în care cla­
subliniat însemnătatea covîrşitoare sa muncitoare deţinea rolul conducă­
Pe teritoriul regiunii Hunedoara, tru­ puiuţ intimida pe comunişti, nu i-au care au avut-o pentru lupta poporului tor. intr-un termen istoriceşte scurt,-
nostru împotriva fascismului, victoriile oamenii muncii, sub conducerea parti­
pele romîne au luptat contra hitleriş- putut determina să renunţe la lupta epocale ale Uniunii Sovietice împotri­ dului, au înlăturat definitiv de Ia pu­
va cotropitorilor hitlenşti. tere clasele exploatatoare, au răstur­
tilor la Alba lulia, Teiuş, Orăştie, pre­ pentru eliberarea ţării de sub jugul nat monarhia şi au păşit pe drumul
Vorbitorul a subliniat apoi acţiu­ construirii socialismului"."
cum şi în alte localităţi dezarînîndu-i fascist şi pentru instaurarea unui re­ nile desfăşurate de ostaşii romîni spri­
şi capturînd un număr important de gim democrat. jiniţi de populaţia oraşelor şi satelor Clasa muncitoare în frunte cu parti­
pentru dezarmarea cotropitorilor fas­ dul ci marxist-Ieninist şi-a dovedit pe
prizonieri şi material de război. Condiţiile în care luptau comuniş­ cişti aflaţi pe teritoriul ţării. deplin capacitatea organizatorică şi de
conducere unind în jurul ei toate for­
Populaţia regiunii noastre întîmpi- tii în acea perioadă erau nespus de In anii reg im ului dem ocrat-popular, la H unedoara, în ca­ In lupta împotriva duşmanului co­ ţele patriotice ale poporului în lupta
nîod cu căldură sosirea Armatei So­ grele. In afară de prigoana sîngeroa- drul uzinei cocsochim ice, au intrat în funcţiune două baterii de mun — fascismul — s-a cimentat şi pentru răsturnarea orînduirii capitalis­
vietice, a sprijinit-o activ pentru cu­ să dezlănţuită împotriva lor, trebuiau mai mult frăţia de arme romîno-so- te, pentru asigurarea dezvoltării Ro­
răţirea teritoriului de trupele fasciste. să lupte împotriva activităţii diversio­ vietică, s-a întărit prietenia dintre po­ mîniei pe făgaşul socialismului.
Faptele săvîrşite de populaţie în aceas­ niste şi provocatoare a unor elemente
tă luptă sînt o dovadă a urii împotriva trădătoare strecurate în partid. Dar, poarele romîn şi sovietic, prietenie care In continuare, tov. Petru Furdui a
hitleriştilor care de mult clocotea în călăuziţi de învăţătura marxist-leninis- făcut un bilanţ asupra marilor
inimile oamenilor cinstiţi din ţara noa­ tă şi însufleţiţi de un înflăcărat pa­ constituie o chezăşie a păcii şi inde­ progrese obţinute în cei 15 ani de eli­
stră, sînt o dovadă a dorinţei fierbinţi triotism, comuniştii au mers neclin­ berare, în toate domeniile vieţii poli­
de libertate a poporului. tiţi pe linia arătată de partid, îrifrun- pendenţei naţionale a Romîniei. tice, economice şi social-culturale, de
lînd cele mai grele obstacole. Cu ris­ poporul nostru.
De fapt, evenimentele de la 23 Au­ cul vieţii ei făceau să pătrundă cu- Insurecţia armată victorioasă de la
gust nu pot fi rupte de lupta conştien­ vîntul partidului în rîndul muncitori­ Trecînd în revistă succesele remar-
23 August 1944 a descătuşat forţele
tă a clasei muncitoare, a poporului lor din fabrici şi uzine, la sate, pe co c s ş i tre i s e c ţii ch im ic e . In p r e z e n t se d e s fă ş o a r ă in te n s c o n ­ (Continuare în pag;, 2-a)
revoluţionare ale poporului romîn şi
nostru, dusă sub conducerea P.C.R. front, în tranşee. Comuniştii tipăreau strucţia bateriilor de cocs nr. III şi IV , precum şi a secţiei
in anii grei ai regimului burghezo- şi difuzau manifeste prin care demas- chim ice, distileria de gudroane. a kezit la luptă conştientă, milioane
moşieresc şi 'ai cruntei dictaturi fascis- cau caracterul războiului antisovietic
to-antonesciene. Ele au fost o conti- şi pe aceia care l-au pus Ia cate. Clişeul nostru înfăţişează un aspect de ansam blu al u zinei,
cocsochim ice a C om binatului siderurgic H unedoara.