Page 75 - 1959-08

Nr. 1451 DRUMUL SOCIALISMULUI APag. 3

V V S A A /W A V W W colectivă ¦ ' p p p p r-' /—*r* r~

Viaţă nouăj.Livram statului produse sprijinul

\mai multe şi mai ieftine\ 5 m artie 1950. V estea câ a inceputului, şi-au organizat te­ Produsele ce le prisoseau, co­ agriculturii
doua zi avea să se inaugureze m einic m unca şi cu ajutorul lectiviştii le-au vîndut statului,
gospodăria colectivă stirni mare S.M .T .-ului, care luase fiin ţă în iar din banii prim iţi, cit şi din

cît a fost planificat. De pe par­ fierbere in rindul dăienilor. Se M iercurea, au reuşit să întreacă venitul bănesc dat de gospodă­ ţâre, m ecanizatorii din s ta ţiu -)
cela de 13 ha. cu grîu de pri-v ştia m ai dinainte că un grup cu m ult recoltele obţinute de rie, m u lţi d in tre ei, p rin tre ca­
măvară, soiul „Thătcher", pro-> de fam ilii ceruse înfiinţarea gos­ individuali. M unca in com un a re M ihai Zafiu, Cibu Gheorghe, ne au executat lucrări num ai 3
ducţia medie planificată a fost podăriei, insă, in afară de cei început să-şi afirm e trăinicia. De Cibu G avrilă, Ispas Ioan şi al­ în volum de circa 4.000 hantri, 1
depăşită cu 200 kg. la ha. Pro­ inscrisi, nim eni nu dădea cre- la 1.200 kg. grîu la ha., cit ob- ţii, au început să-şi construias­
că case noi. in 1958 au executat lucrări in ]
ducţii mari s-au obţinut şi Ia
B unăstarea colectiviştilor a volum de peste 16.200 h a n tri, )

ia r a n u l a c e sta re a liza re a d in !}

grădinile de legume şi zarza­ fost cel m ai bun îndem n pentru 1958 va f i m u lt d e p ă şită . N u - -j

individuali, care pînă în 1958 m ai pînă acum am executat un )
au m ărit cu încă 100 fam ilii
vaturi. Planul de livrări către num ărul colectiviştilor, crescînd volum de lucrări de 10.1501
stat al legumelor şi zarzavatu­ şi suprafaţa la 810 ha. A verea
rilor pentru trimestrele II şi III; 'N u m â ru l 1150) gospodăirei, a crescut m ai bine h a n tri. M a jo r ita te a lu cră rilo r jj
a fost depăşit pînă Ia 17 august %
FAMILIILOR g r e le d in G .A .C . ş i în to v ă r ă ş ir i -j

s în t a s tă z i e x e c u ta te cu m a şi- -j

cu peste 1 0 0 tone. de 10 ori, iar unele sectoare au nile. i
crescut de 100, de 200 şi chiar
Depăşirea producţiilor plani­ nUPRAFAŢA ^ 39i de 300 de ori. la tă citeva exem ­ M ecanizatorii noştri dau un 1
IN HECTARE ple, care aşa, cum reiese şi din
graficul alăturat, arată cit de m are sprijin dezvoltării unită- ^
viguros a crescut gospodăria co­
ficate a făcut ca preţul de cost lectivă. Dacă in 1950 fondul de ţilo r s o c ia lis te d in a g r ic u ltu r a .j
bază nici nu atingea cifra de
înzestrate cu mijloace meca- al produselor vegetale să fie 100.000 lei, în 1958 a a ju n s la ra io n u lu i S e b e ş . T e h n ic ie n ii ş i ¦]
417.871 lei, iar la sfîrşitu l aces­
nizate, cu utilaje moderne, gos- considerabil redus, 2000 I tui an, cu construcţiile care sini N,,u e s t.e o m d in r e g iu n e a in gs in e r ii s ta •ţiu n ii c o la b o r e a z ă )1
în lucru (3 grajduri cu o capa­
podăriile de stat din ţara noas- Realizări de seamă am obţi- PROD UCŢIA citate de 240 capete, cinci silo­ 3 noastră care să nu ştie cit de “ e de conducere ale ,
zuri turn cu o capacitate de
stră cun°sc o dezvoltare ţ^alti nuţ j ţn ceea ce prjveşţc creş_ De grîu la i 2 0 0 ^ f i ^ ^ Ş r ® rudim entare erau utilajele cu 1

laterală. Ele au datoria sa fur- ,. y ., HECTAR (K9) j carese lucra in trecut păm in- ‘

nizeze statului cantităţi sporite teref Producţiei de carne şilap - 1 tul.Despre tractoare si a lte .¦‘"«‘"f™ _ d in G “4 C " 1

de produse agricole, de bună P*^f de cost mai re- 26C ) 3 m aşini nici vorbă nu putea .fsi a la n *

calitate şi la un preţ de cost dus decît cel planificat. Aşa, BO V IN E 3 Doar pe păm înturile m oşierilor " p ‘n de sectoare, contn- J

redus. de pildă, planul anual de li- ?i ] segăseau asem enea lucruri si ta organizarea m u n -t

Indeplinirea acestor obiective vrări Ia carne de porc a îosts 1 acelea destu l de p u ţin e la nu- m g ,a diferitelor,

a constituit o preocupare de depăşit pînă Ia 17 august cu^ '100 vag o a n e, o m a g a zie de 80 3 m ăr. încolo, plugul de lem n. problem e ale gospodăriilor. Z -l

seamă şi pentru colectivul de 3 |5 fone> , n semestru, ! s_a y j vagoane etc.), şi cu partea sta­ 1 A ju n s la putere, p a rtid u l f f o m u d e secto r sln t resp ec-1

lucrători al G.A.S. Calan. Cu , , , , . , , . , T tutara din veniturile ce le ob­ n o s t1r u a I,o l..ă.....r....i...t.........s....ă...........l...i..c.....h. id e z e cu i n<4i i» Mf p mc ollPe rcitii7v)iişşitri, ftnorctmn ma i pnpe.nn-- A

sprijinul organizaţiei de bază ™ ‘ s,a1“!“' Pes,e Pla" ?' 1 0 4 1 01 o ţin de pe suprafeţele cultivate starea de înapoiere d in agricut- tm f aP u‘ ca P rm m unca tor j
şi a comitetului de întreprinde- '• ‘aP*e de vacă şi 5 hi. laptes cu plante tehnice şi contractate
tură. Ş i pe m ăsură ce s-a dez- f al“ at gospodăriile să «

re, am reuşit să ne organizăm de oaie. < 157 cu statul, va creşte pînă la două voltat industria grea, a început dezvolte. ^ . -j

mai bine munca, să efectuăm Realizările obţinute de către^ m ilioane lei. Sectorul zootehnic, 5 si agricultura să fie înzestrată m L m pinarea celei de-a j

la timp lucrările agricole, să întregul colectiv au făcut să se' P O R C IN E care este în plină dezvoltare, ) cu m a ş in i s i u n e lte m o d e rn e , 5; a a n iv e r s ă r i a e lib e r ă m pa-
de asem enea a crescut m ult. Da­
îngrijim mai bine animalele îmbunătăţească şi situaţia fi-' o că In 1950 gospodăria avea 22 3 a ju n g în d u -s e ca in 1951 să fie [ n e t m e c a n iz a to r ii a u fo s t a n -G
productive. Însufleţiţi de hotă- „anciara a gMpodJr|eI- p taa
} înfiinţate si in regiunea npa- trenaţi in întrecerea so cia listă )

rirea recentei plenare, a C.C. bovine iar oi, porci, păsări, etc., j stră 'prim ele S .M .T .-u ri. care Pentf u îndeplinirea p la n u lu i a - )

al P.M.R. şi dornici de a în- Prezent ea are un beneficiu de, s.M > y ia M W S nu aveau deloc, acum sectorul ) v e n e a u i.n.....s..p..r..i.j.i..n..u..l. ţă ra n ilo r ™ a t, p e n tr u e x e c u ta re a a ră ta -
tîmpina măreaţa sărbătoare a peste 48.000 lei, cu toate că a< zootehnic num ără 260 bovine,
PĂSĂRI 1 m uncitori. P rintre acestea se n t ° r d e v a ra PeJ o a tă s u p r a fa ţa
num ără şi S.M .T.-ul nostru din
eliberării patriei noastre cu noi fost planificată în acest an cu$ 350 oi, 157 porci, 280 păsări. ) cultivată cu păioase şi pentru }
De asem enea colectiviştii au
succese în muncă, lucrătorii pierderi în. valoare de 309.000^ ^ ş g .O O O .O Q O 1 M iercurea, raionul Sebeş. La obţinerea de cit m ai m ari eco- )
< noştri şi-au intensificat şi mai Iei> Aceste pierderi însă) coIec_ ____________________ cum părat două cam ioane, dife­ ¦]> în c e p u t a fo s t în z e s tr a t d o a r cu tio m ii d e c a r b u r a n ţi ş i p ie s e d e 3
FONDDfBAIĂ rite atelaje, 20 de stupi, au corn 22 d e tra cto a re. "Iiini p'prreezzeenntt,, sc h im b . P în ă a c u m tr a c to r iş tii ^
i mu,t e,orturlle- tivul nostru de muncă s-a an- j IM LEI struit un atelier de fierărie şi
> Ca urmare a strădaniilor în- s , feducă |a E| unul de tîm plârie. staţiunea noastră num ără 60 au obţinut rezultate fru- ^

tregului colectiv, in G.A.S. Că- s. . . ToţJ dăîenii — o singură de tractoare, 14 sem ă n ă to ri, 14 nioase. A stfel, p la n u l la z i pe j
Ian s-au obţinut producţii mari
. .................................. fam ilie se c e ră to ri-le g ă to ri, 5 c o m b in e , a c e st a n a f ° sI în d e p lin it în I

botărît să muncească ş i ; 32 b a to ze, 11 c u ltiv a to a r e , 15 p r o p o r ţie d e 133 ta s u tă ş i a u ^

Ia majoritatea culturilor agri- dc aici înainte cu elan sporit \ GAC-DAIAJN PUMADEZVOLTARE polidiscuri şi alte utilaje. ™ tiz a t econom ii la carburanţi j

cole. La ovăz, de pildă, planul pentru a putea livra statului s S .M .T .-u l n o stru a început ?i piese de schim b de p este ^

a fost depăşit cu 500 kg. la ha., tot mai multe produse vegetale < zare. A cum , cînd fa p tu l era ca ţinuse gospodăria în 1950, pro­ M artie 1959. Au trecut 9 ani să fie tot m ai solicitat de co- 350.000 lei. _ i
La borceagu! de sămînţă, de şi animaIe ,a un preţ de c o s t' şi îm plinit, in Daia nu se vor­ ducţia a crescut la 1.600 kg. C a­ de cînd vestea înfiinţării unei lectiviştii din raion, aducin-
pe 5 ha. cit s-a treierat, a re- recjus bea decît de gospodărie. M ulţi sele colectiviştilor au cunoscut gospodării agricole colective a d u -şi din p lin contribuţia la Cu a stfel de realizări, colec- j
au răm as pur şi sim plu uim iţi, pentru prim a dată un belşug de stîrnit mare fierbere în rindul m ecanizarea lucrărilor agrico­
nu le venea să creadă câ o par­ alim ente. S-au îm părţit atunci locuitorilor. N ouă ani, tim p în le, la sporirea recoltei la ha. tivul staţiunii noastre intlm pi- 1
cîte 4 kg . şi ju m ă ta te g rîu la care m ai toţi dăienii s-au obiş­ şi pe această cale la form area
venit în medie o producţie de ing. VIRGIL CAZAN ziua-m uncă şi aproape 5 kg. po­ nuit cu gospodăria, au urm ărit fondului central al statului. nă m area sărbătoare a elibe- ^
rum b. In acelaşi an colectiviştii fiecare succes al colectiviştilor
1.900 kg. la ha. faţă de 600 kg. directorul G.A.S. au construit un grajd de 50 ca­ şi au început s-o sim patizeze, D acă în p rim u l an, la înfiin- rării patriei.
pete, o m aternitate pentru 50 ba chiar să se bucure şi să se
te din consătenii lor „şi-au dat scroafe şi două m agazii de 30 m îndrească că au o asemenea •ml ___ I U—/ WmJ '__ ! 1— 7 I----t '----1 V AUREL NISTOR
vagoane în care au depozitat unitate în satul lor. Cu toate că
Mecanizatori de frunte păm întul de bună voie" cum cei care nu erau in gospodărie directorul staţiunii .de, maşini
sp u n ea u ei. A lţii în să , p u ţin i la griul, porum bul şi altele. îşi uniseră păm înturile in înto­
Mecanizatori că Avram Mihăi- ţul de cost pe hantru să fie re­ num ăr, îşi rodeau unghiile de vărăşire şi obţineau şi acolo re­ şi tractoare — Miercurea
lea , Andrei Piper, Groitoru Ha- dus în acest an cu 35 lei sub necaz. Aceştia din urm ă erau In 1953, producţiile obţinute zu lta te fru m o a se, gospodăria le
ralambie de la Ş.M.T. Orăştie, cel planificat. chiaburii satului care ar fi dat de colectivişti au fo st cu cile atrăgea privirile, îi atrăgea spre JJ w J u /
Vasile Carole şi N. Groza de la orice num ai să nu se facă g o s­ 3— 400 kg. la ha. m a i m ari d e ­ ea cu o forţă de neînchipuit. Aşa
S.M.T. Alba, Dumitru Stanciu de —O— podărie. cît ale ţă ra n ilo r cu. g o s p o d ă r ii se face că după 9 ani, o nouă Cifre şi fapte
la S.M.T. Miercurea şi alţii, pe individuale. Ş i cu fiecare an g o s­ veste se răspîndi, de data a-
lingă faptul că îşi depăşesc nor­ Pe scurî D ar cele 210 fa m ilii care p o r­ podăria a crescut şi odată cu ea ceasta nu num ai în com ună ci • In regiunea noastră există în prezent 692 unităţi agricole
mele cu regularitate, îngrijesc niseră lupta îm potriva vechiu­ în tot raionul, în întreaga re­ cooperatist-colectiviste în care s-au unit 79.835 familii de ţă­
raţional tractoarele făcînd ast­ In regiunea noastră numărul lui, au ţin u t piep t clevetitorilor au crescut şi veniturile colecti­ g iu n e : „C o m u n a D aia c o le c tiv i­ rani muncitori cu 297.769 ha. teren agricol. Pînă la 10 august
fel economii importante de car­ întovărăşirilor agricole a crescut şi nu s-au clintit din hotârirea z a tă în. în tr e g im e " . V e s te a a a.c. era cooperativizat 62 la sută din totalul suprafeţei co-
buranţi şi lubrefianţi. Experien­ pînă în prezent la 343, iar cel lor, in a u g u rîn d gospodăria că­ v iş tilo r . De ta 2Va k g . g r îu şi trezit in inim ile tuturor num ai operativizabile a regiunii.
ţa lor a fost generalizată în toa­ al întovărăşirilor zootehnice la reia i-au dat num ele neînfrica­ bucurie. ‘1 .1 5 0 fa m ilii u n ite la un
te staţiunile. Astfel, numărul 209. In întovărăşirile zootehnice tului luptător pentru o viaţă 3 kg. porum b la zi-m uncă, cit 0 Pentru extinderea mecanizării lucrărilor agricole, cele
mecanizatorilor care luptă pen­ s-au unit 20.271 ţărani munci­ nouă, om enească: „llie Pinti- loc în bucurie şi m uncă. Toţi d ă ­ trei S.M.T.-uri din regiune au lost înzestrate cu 198 tractoare,
tru realizarea de economii cît tori. Fondul de bază al întovă­ lie“. au luat in 1950, au ajuns să 211 pluguri pentru tractor, 40 semănători-cereale, 23 combine
mai mari a crescut simţitor. .Aşa răşirilor zootehnice ouprinde ienii o singură fam ilie.. etc. Numai în acest an ele au fost dotate cu 25 tractoare
se face că cele trei S.M.T.-uri 23.649 oi, un număr de 199 vite Se întăreşte gospodăria prim ească, începînd din 1953 şi R. BUD1N U.T.O.S:-26, 4 combine, 6 seinănători-porumb, 25 pluguri şi alte
din regiune au economisit în pri­ mari, precum şi diferite con­ — creşte bunăstarea maşini.
mele 7 luni din acest an 494.053 strucţii, maşini, unelte etc. Fon­ colectiviştilor pîn ă acum , în afară de alte ve­
lei. Acest lucru a făcut ca pre- dul de bază a.l întovărăşirilor ® Colectiviştii din regiunea noastră au primit în semestrul
agricole şi zootehnice se ridică In 1952 colectiviştii, care au n itu r i, c ite 4 —5 k g . g r îu ş i cita I al anului trecut avansuri băneşti în valoare de 499.800 Iei. In
în prezent Ia valoarea de trecut cu succes peste greutăţile aceeaşi perioadă a acestui an ei au primit un avans bănesc de
5.727.692 lei, faţă de 3.843.209 5 — 6 kg. porum b ta zi-m uncă. 924.000 lei.
lei, cît a fost la începutul anului.
° Pentru asigurarea creşterii producţiei animale şi vegeta­
Agricultura regiunii noastre pe calea unui In urma înzestrării agriculturii cu le, gospodăriilor de stat din regiunea noastră li s-au alocat în
mijloace mecanizate, a folosirii pe anul 1955 suma de 1.145.700 Iei. investiţiile alocate gospodă­
scară cît mai largă a îngrăşămintelor riilor de stat din regiune pentru apul în curs se ridică la cifra
chimice şi a introducerii pnor metode de 5.428.000 Iei.
înaintate de cultivare a pămîntului şi
a v în t continuu de creştere a animalelor, producţia a Gospodăria colectivă ne asigură o viaţă
sporit, simţitor atît în sectorul vegetal luminoasă şi un trai îmbelşugat
După eliberarea patriei noastre, în sistematică şi mult superioară faţă de ori la arături, de 6 ori la semănat, iar organice a crescut' cu 75 la sută în cît şi în cel zootehnic. Ca urinare a
agricultura regiunii Hunedoara s-au producţia din sectorul individual. Ca strînsul recoltei se execută în cea mai anul 1958 (aţă de anul 1951. sporirii producţiei la ha. a sporit şi Sini cinci ani de cind m-ain în­ mit mare ajutor din partea gospodă-j
obţinut mari realizări în lupta pentru urmare, un număr tot mai mare de mare parte cu mijloace mecanizate. producţia marfă livrată de către sec­
lichidarea stării de înapoiere şi degra­ ţărani muncitori intră în gospodăriile Realizări însemnate s-au obţinut şi torul socialist din agricultură. scris in gospodăria colectivă din riei.
dare moştenite de la regimul burghezo- colective şi în întovărăşiri. Suprafaţa Producţia în agricultură a sporit şi in ramura zootehnică. Efectivul de a-
moşieresc. In cei 10 ani care au trecut de teren a sectorului socialist din a- în urma măririi suprafeţelor de teren nimale a' crescut în anul 1958 cu 81 Sub conducerea încercată a partidu­ ilărău. Nu-i aşa mult de aiunei. Dar Pe măsură ce gospodăria s-a dez­
de la înfiinţarea primelor gospodării gricultură reprezintă în prezent 02 !a arabile şi a aplicării unui volum spo­ la sută la porcine, cu LA la sută ta lui nostru oamenii muncii de pe ogoa­ în acest timp multe am reuşit să-mi voltat, au crescut şi veniturile noa­
colective, în viaţa satelor noastre s-au sută faţă de 32 Ia sută cît era în rit de îngrăşăminte chimice şi organi­ bovine şi cu 21 la sută ra păsări, faţă rele regiunii Hunedoara vor obţine, fără jac. stre. Recolta din ce în ce mai bo- ,
produs prefaceri adinei, care au schim­ 1958. Suprafaţa deţinută de gospodă­ ce. In anii puterii populare în regiunea de anul 1948. In gospodăriile de stai îndoială, noi şi importante succese în
bat structurai condiţiile de viaţă aie riile de stat s-a dublat în ultimii 6 ani. noastră s-au redat agriculturii peste efectivul de bovine a crescut în anul lupta pentru consolidarea organizatori- Cînd a luai fiinţă gospodăria din gată a ridicat valoarea zilei-muncă.
ţărănimii muncitoare. Eliberaţi de ex­ A crescut simţitor şi numărul gospo­ 4.000 ha. care înainte erau neproducti­ 1958 cu 500 ia sută faţă de anul 1951, co-economică a unităţilor socialiste din
ploatare, muncind cu rîvnă în gospo­ dăriilor colective. Faţa de anul 1952 ve. Volumul îngrăşămintelor chimice şi iar efectivul de porcine cu aproximativ agricultură, pentru sporirea producţiei satul nostru, nu vroiam să mă în­ Dacă anul trecut am primit la ziua-'
dăriile colective şi folosind cele mai numărul lor a crescut de 2,8 ori, iar 3.000 la sută. agricole.
moderne mijloace de cultivare a pă- suprafaţa pe care o deţin de 45 de ori. SUPRAFAŢA CULTIVATĂ DUPĂ scriu nici in ruptul capului. Mă gin- muncă 3,400 kg. griu şi 10,10 lei,,
mîntului, ţăranii colectivişti îşi făuresc FORME DE PROPRIETATE A ffB i CREŞTEREA PRODUCE!El
o viaţă din ce în ce mai fericită, mai Numărul întovărăşirilor a crescut şi AGRICOLE deam că n-o să facem mare lucru. apoi Ritul acesta numai la avansul1
îmbelşugată. el în această perioadă. Ele deţin as­ sector socialist ÎN AGRICULTURA
tăzi peste 45 ta sută din suprafaţa co- REGIUNII NOASTRE Pămini puţin, oameni mulţi şi n-o de 40 la sută am primit 3 kg. grîu
S-a schimbat fundamentai şi viaţa operativizabilă a regiunii. SE(TOR INOI[//OUAI
ţărănimii noastre în generai. Primind MECANIZAREA ACRICULTURII cmcDcspcaALuruNAcmrm să ne ajungă produsele. Am aşteptat la ziua-muncă. Pentru zilele-muncă'y
un substanţial ajutor din partea sta­ Un mare roi în sporirea producţiei
tului democrat-popular, ţăranii munci­ la ha. l-a avut aplicarea unor meto­ u n -a n -şi încă unul. efectuate, împreună cu soţia, am pri­
tori cu gospodării individuale reuşesc de avansate. Astfel, s-au extins supra­
să lucreze mai bine pămîntul, să creas­ feţele de teren irigate, iar mecanizarea lnire timp, vecinii mei colectivişti, mit numai ca avans, griu să ne a-ţ
că animale de rasă, să cumpere maşini lucrărilor agricole se execută pe o
şi unelie, să execute construcţiile de scară largă. Parcul de maşini agricole pe ’Ungă făptui că aveau casa îndes- jungă un an întreg. In curind o şă (
care au nevoie. Ca urmare, producţia a crescut simţitor în regiunea noastră.
în agriculiură a crescut simţitor şi In anul 1958 la tractoare a crescut cu tulatâ cu de (oaie, începuseră să-şi primim şi avansul de bani care oţ
odată cu aceasta a crescut şi nivelul 293 ia sută faţă de anul 1948, Ia plu­
de viaţă a ţărănimii muncitoare. In a- guri de tractoare cu 226 la sută faţă procure inateria’e penlru a-şi construi să se ridice la o sumă destul deţ
nui 1958 producţia globală în sectorul ve­ de acelaşi an. Numărul combinelor a
getal a crescut cu 77 la sută faţă de crescut în anul 1958 cu 2.900 la sulă case noi, grajduri si alte lucruri tre­ bună. Cu aceşti bani şi cu econo-i,
anul 1956, în sectorul zootehnic cu 18 faţă de anul 1951, iar ia semănători
la sulă, iar în loial, pe toate sectoa­ mecanice cu 1.200 Ia sută. buincioase. Aveau porci, păsări şi 'miile noastre ne vom cumpăra m o-,
rele, cu 47 la sută. Cele mai însem­
nate creşteri s-au înregistrat în secto­ In urma dezvoltării parcului de ma­ hambarul totdeauna plin. Şi astea bilă, haine şi alle lucruri necesare.
rul socialist din agricultură. In acest şini şi tractoare s-a uşurat munca ţă­
sector, atît producţia vegetală cît şi ranilor muncitori, cele mai grele si CREŞTEREA ANIMALELORDOMESTICI toaie numai din plaia zilelor-muncâ In gospodăria noastră nu mimai l
cea animală înregistrează o creştere istovitoare lucrări făcîndu-se acum me­ pieslaie de ei la gospodărie. In sftr- familia mea trăieşte bine, cl toţi co-*<
canizat. In anul 1958 volumul lucră­ 121% şit, m -a m ' hotărit şi am inirai în lectiviştii. Toţi siniem îmbrăcaţi bine, <
rilor mecanizate a crescut de peste trei gospodărie. De atunci, an de ap, tra­ trăim bine. Mulţi şi-au construit case *
113?. iul meu s-a îmbunătăţii. Muncesc in noi şi mulţi işi vor construi. V rem ,
too % colectivă împreună cu soţia. De cînd ca gospodăria să crească şi{
slnt in gospodăria colectivă am rea­ să se întărească mereu. Construim i
Soy<-'aî«U*oh lizat lucruri multe şi deosebit de im- un grajd pentru bovine, vom m aiţ
porianic. înainte locuiam îiitr-o casă- cumpăra vaci şi vom înmulţi numă­
mică, neuicâpătoare. Din banii cişti- rul de porci.
gaţi Ia gospodărie ne-am construit o
casă frumoasă, luminoasă, in care Atunci veniturile noastre vor ¦fi şi ţ
trăim cu drag. confortabil. De ase­ mai mari, vom irăi şi mai bine.

5 '.5? menea, he-am construit un grajd şi ROMULUS ŞERBAN
fe S'
1 ITRACroARE
E 3 C O n & ÍN E E M total s p e c ia l iş t i h ü T ZZohoR ! magazii. La construcţia lor am pri- colectivist G.A.C. Hărău
E 2 3 ¦ PUIuURt ’Sg&SCMArJÄrORt
a s i Ol TRACTOR, ? INCrINERl AOAoHallr-rri „ ? aovin e E3 fo çsô riyyy fto rc /n e
}r n e e ia vctchin.M --^ tractorişti