Page 76 - 1959-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1451

Pentru sănătatea Dezvoltarea mvătămîntului Activitatea culturală
oamenilor muncii în regiunea Hunedoara în anii în continua dezvoltare

puterii populare

Istoricul act de la 23 August CORNEL CISMAŞIU O mare atenţie s-a dat şi dez­ w km ,
1944, a adus şi în regiunea şef adjunct al secţiei de învăţămînt voltării şcolilor minorităţilor na­
noastră transformări radicale în ţionale a căror număr este în ¦mwmm&MA f i•i
toate domeniile de activitate. şî cultură a Sfatului popular prezent de 40 şi la care frecven­
l.a Hunedoara au fost construite numeroase edificii destinate ocrotirii Prefaceri adînci s-au produs şi tează peste 4.000 elevi. hi anii regimului de irisiă amintire burghczo-moşieresc, locuitorii din
sănătăţii oamenilor muncii. Printre acestea se numără şi spitalul de boli în domeniul învăţămîntului, pen­ regional R â h ă u , au simţii din ptiu lipsa unui lăcaş de cultură. Visul lor de a avea
contagioase, dat în folosinţă acum cîţiva ani. tru că şcoala, ca izvor principal Una din sarcinile de bază care un cămin cultural, unde să-şi desfăşoare activitatea echipele artistice şi
de cadre necesare construirii so­ 8 licee existente în 1948 cu un a stat în faţa profesorilor şi în- unde să-şi poală petrece timpul de odihnă in mod plăcut şi folositor, s-a
In clişeu : Clădirea spitalului de boli contagioase din Hunedoara. cialismului trebuia schimbată văţătorilor în perioada de după realizat abia in anii regimului democrai-popular. In cinstea zilei de 23 August,
potrivit structurii noii societăţi. număr de 2.060 elevi, s-a ajuns 23 August 1944, a fost lichida­ ia Râhău a fost terminat un cămin cultural nou, de toată frumuseţea.
Circumscripjia medicală din Blăjeni In anii regimului democrat- astăzi la 2 0 de şcoli medii cu rea neştiinţei de carte. De a-
popular, prin reforma din 1948, peste 6.000 de elevi. De aseme­ ceastă sarcină, cadrele didactice In clişeu: Căminul cultural din Răhău.
Comuna în care profesez — casei de naşteri şi pentru mică s-au pus bazele unui învăţămînt nea, un număr tot mai mare din regiunea noastră s-au achi­
Blăjeni — se întinde pe Valea chirurgie, un punct farmaceutic, realist-ştiinţific, legat de viaţă, de tineri muncitori îşi complec- tat cu cinste. Analfabetismul a OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC
de producţie. tează studiile în învăţămîntul fost complect lichidat.
Crişului Alb şi dealurile din îm­ mobilier nou, instalaţie de apă, mediu seral. Dacă în 1951 au
In trecut, reţeaua de în'văţă- funcţionat în regiune trei unităţi Acestea sînt numai unele rea­
prejurimi, pînă sub munţii Găi­ baie etc. Sîntem în curs de a mînt, ca şi modul de organizare serale, în care au fost cuprinşi lizări pe linie de învăţămînt, ob­
al învăţămîntului, nu permiteau 259 elevi, în anul şcolar trecut ţinute în regiunea noastră în cei
na, Vulcan şi Strîmba. Oraşul instala curentul electric, în care calificarea tineretului, pregăti­ au existat trei şcoli medii serale 15 ani de la eliberare. Cifrele
rea lui pentru viaţă, întrucît nu­ independente şi 14 secţii serale exprimă grija partidului şi gu­
cel mai apropiat — Bradul — scop am şi primit un grup elec­ mărul şcolilor de meserii era pe lîngă şcolile medii, în care vernului, munca depusă zi cu In oraşul Orăs’tie activează mul- Oy
foarte restrîns, iar cele 8 licee au fost cuprinşi aproape 2 .0 0 0 zi pentru ca într-adevăr ştiinţa
se află la 2 2 km. trogen. teoretice existente, nu puteau fi elevi. In baza Hotărîrii G.G. al şi cultura să fie un bun al tu­ te formaţii artistice de amatori pe 0
urmate şi absolvite de fiii oa­ P.M.R. şi a Consiliului de Mi­ turor oamenilor muncii. lingă întreprinderi şi Casa raională X
Pînă acum 15 ani, exista pe Ca personal medico-sanitar, menilor muncii din cauza con­ niştri privind îmbunătăţirea în­ de cultură. Printre acestea, o for- ţ
diţiilor materiale grele. văţămîntului seral şi fără frec­ Cartea a devenit un bun al ma­ maţie apreciată de publicul specia- >>
aceste meleaguri, ca de altfel pe dispensarul nostru dispune azi venţă de cultură generală şi sir selor de oameni ai muncii de la tor, este corul casei raionale de o
Invăţămîntul profesional şi perior, această formă de învăţă­ oraşe şi sdte. Rdmcrdase 'biblioteci, cultură. La faza regională a celui O
tot cuprinsul patriei noastre, o de doi medici, moaşă, felceră tehnic, în vechea formă de or­ mînt reorganizată va cunoaşte oferă cititorilor cărţi -de literatură de-a! V-lea concurs al echipelor ăr- $
ganizare, se limita la cîteva o dezvoltare şi mai mare, dîndu- beletristică, tehnică şi ştiinţifică. La tistice de amatori, acest cor a ob- $
viaţă grea, plină de lipsuri şi medicală, soră de ocrotire, ofi­ şcoli serale de ucenici în care se astfel posibilitatea oamenilor Alba Iulia se bucură de multă cău­ ţinut locul întîi.
instruirea practică se făcea la muncii să-şi complecteze studiile tare biblioteca raională. Ea dispune
mizerie. Sărăcia, bolile, analfa­ ciant sanitar, femeie de serviciu. patron, iar pregătirea teoretică medii fără a părăsi producţia de mii de volume de mare. preţ, aăt
betismul, se ţineau lanţ şi cu­ Privind asistenţa medicală, e era nelegată de specificul mese­ Această posibilitate le este asi­ din literatura clasică romină şi u-
riei lor. Greutăţi mari au exis­ gurată de altfel şi prin învăţă­ niversală, cit şi din literatura con­
prindeau fiecare familie de ţă­ suficient să amintesc că numai tat şi în privinţa ’cadrelor, mai mântul fără frecvenţă în cele 10 temporană. In clişeu: Corul casei raionale o
rani nevoiaşi. în anul 1958 au fost acordate ales în mediul rural, pentru că centre existente în regiune.
prin dispensarul nostru peste majoritatea şcolilor de patru In clişeu: Aspect de la biblioteca de cultură din Orăştie. L
Pentru locuitorii de aici ca şi 8 .2 0 0 de consultaţii; s-au efec­ ani erau încadrate cu învăţă­ Tot în anii regimului demo­ raională din Alba tulia.
pentru cei din satele din jur, tuat peste 300 vaccinări T.A.B. tori necalificaţi care-şi desfăşu­ crat-popular, au luat fiinţă două >ooooooo< o o o o o o o o o o o o o o o o c oc3
înaintea eliberării patriei noa­ la adulţi, peste 2 0 0 vaccinări rau munca în condiţii materiale case de copii la Baia de Criş şi
stre de sub jugul fascist, nu e- B.G.G. ia copii, numeroase alte foarte grele. Orăştie şi 6 case de pionieri
xista nici un medic, nici măcar vaccinări antidifterice, antiva- unde sînt cuprinşi 2.795 de pio­
un punct sanitar. Oameni în riolice etc., etc. Datorită grijii partidului şi nieri.
floarea vîrstei şi mai ales copiii guvernului nostru, în anii regi­
se stingeau de timpuriu din via­ Cine ar fi crezut înainte că mului democrat-popular, învăţă- Dezvoltarea continuă a învă­
mîntul a cunoscut o mare dez­ ţămîntului de toate gradele din
ţă. va sosi pentru locuitorii din Blă­ voltare şi în regiunea noastră. regiunea noastră se datoreşte şi
Dar acestea sînt acum de do­ jeni şi vremea cînd, pentru ca­ Astfel, numărul unităţilor pre­ faptului că an de an s-au asi­
meniul trecutului. Astăzi, viaţa zurile mai grave, avioanele sa­ şcolare a crescut în 1958 cu 124 gurat condiţii materiale tot mai
faţă de 1948 şi cu 159 faţă de bune. Statul democrat-popular
nouă, străbătută de avîntul con­ nitare vor paraşuta, chiar pe 1938, iar numărul copiilor cu­ a investit în regiunea noastră,
struirii unui trai mai bun pen­ raza comunei noastre, medica­ prinşi în unităţile preşcolare a numai în perioada 1950— 1956.
tru toţi cei ce muncesc, se re-. mentele necesare ? Iată că în ajuns de la 4.272, cîţi erau în aproape 6 milioane lei, cu care
simte şi în acest colţ al patriei. zilele pe care le trăim, zile lumi­ 1948, la 10.547 în acest an şco­ s-au construit 8 şcoli de 7 ani
noase ale construcţiei socialiste lar. şi două şcoli medii: .
In afară de şcoala nouă de în patria noastră, nu odată am
7 ani, cu internat, la Blăjeni primit prin avion vaccinuri Prin dezvoltarea reţelei şco­ •Contribuţia voluntară ~a*--ma«
s-a construit în anii noştri un B.G.G., antipoliomelitice şi alte lilor elementare de patru ani a selor de cetăţeni a fost deose­
dispensar medical cu staţionar scăzut simţitor numărul neşco- bită în aceşti ani. Intre anii
— mîndrie a regiunii noastre, medicamente. larizaţilor care în trecut era de 1948— 1958 au fost construite
cîteva mii. Mult a crescut în cei
mîndrie a blăjenilor, care au Cum să nu fie atunci apre­ 15 ani de la eliberarea patriei, prin autoimpunere şî din fondul
numărul şcolilor de 7 ani, ajun-
contribuit din plin la construirea ciată această grijă a regimului gînd de la 21 cîte erau în 1938 central, un număr de 53 loca­
lui. Dispensarul nostru dispune nostru pentru sănătatea oameni­ fa 103 în 1948 şi la 124 as­
tăzi, iar numărul copiilor cu­ luri de şcoli, dintre care'1 2 de
de două cabinete medicale, sa­ lor muncii? Ba e apreciată aşa prinşi în şcolile de 7 ani a
crescut de la 9.791 în 1948, la 7 ani, două şcoli medii şi 39
loane pentru bolnavi, o casă de cum se cuvine şi cetăţenii din 15.500 în acest an şcolar. de patru ani.

naşteri, staţionar pentru copii, Blăjeni mulţumesc partidului şi Şi mai evidentă este dezvolta­ Pentru pregătirea practică a
rea reţelei şi cuprinderea elevi­ elevilor, pentru legarea învăţă­
cabinet radiologie, un punct de guvernului pentru înalta preţuire lor în şcolile medii unde de la mîntului de viaţă, de producţie,
pînă în prezent, în regiunea
laborator, bucătărie dietetică etc. ce li se acordă. noastră s-au creat ateliere de lă-

Sîntem înzestraţi cu un aparat Dr. IOAN NICORESCU cătuşerie la 13 şcoli medii şi la

Roentgen, instrumentalul nece'sar medic la dispensarul din Blăjeni 11 scoli de 7 ani.

:> o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o v zo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o s> o o o o o o sx > o o c:> o o o o o o o o o o o o o o o o < o o o o o o o o o o o o o o z o o o o o o o o o o o o o o o o > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 oooooooooooooooooooooooooooooook^oooOoooOOV

A cum , la a 15-a aniversare a Amintiri din l uptele împotriva D upă ce am trecut de liniile ina­ nem pe fugă, să le slăbim p o zi­
eliberării patriei noastre de sub mice, am continuat drum ul prin ţiile de apărare. D upă ce ani a-
jugul fascist sînt vii în m em oria hitleriştilor pădure pînă în zori. D im ineaţa lungat. pe n em ţi pîn ă departe
noastră, a tuturor, evenim ente­ a m a ju n s la 14 km . în spatele prin pădure, am reorganizat din
le petrecute în acel august din te a luptat, pen tru 'dezrobirea batalionul are nevoie de spriji­ cum drum ul în d ispozitivul ina­ tici din unităţile învecinate. Cu liniilor inam ice. Aici aveam m i­ nou apărarea celor două bata­
1944. Insurecţia arm ată organi­ Ardealului de nord, a dat lupte nul unor arm e de calibru mare. mic era deschis. N u am cuvinte toate acestea ei s-au g indit şi siunea de a controla şi de a ţine lioane şi cu acele cantită ţi ne­
za tă şi condusă de P.C.R., în­ pe Pusta U ngariei şi prin m un­ Im ediat după aceea a detaşat o prin care să redau cit de m are la noi şi văzînd că nu dispunem sub focul arm elor noastre şo­ însem nate de m uniţii ce ne m ai
toarcerea arm elor îm potriva tru­ ţii C e h o slo va cie i, p în ă in. a p r o ­ com panie de m itraliere cu cali­ a fost bucuria soldaţilor şi ofi­ de arm am ent de m are calibru seaua care duce spre oraşul Z i­ rămăseseră (de hrană şi de apă
pelor hitleriste, faptele vitejeşti piere de Praga. Eram com an­ bru mare, avînd şi proiectile in­ ţerilor din batalion, precum şi ne-au ajutat cu al lor. Aceasta lin (a zi G otw aldov) pentru a nici nu putea fi vorba) am reu­
ale ostaşilor rom ini săvîrşite dantul unui batalion. La fron­ cendiare pentru a ne sprijini. recunoştinţa lor faţă de ostaşii este o adevărată dovadă a fră­ tăia astfel posibilitatea de re­ şit să facem faţă atacurilor nem ­
alături de glorioşii ostaşi sovie­ tiera veche a M oraviei, cota Sub focul nim icitor al acestor sovietici. ţiei de arm e care s-a închegat
tici în lupta îm potriva duşm a n u ­ 1.001, în ă lţim ile din ju r erau m itraliere, cabanele au fost in ­ intre ostaşii sovietici şi rotnîni, tragere sau de aprovizionare cu ţeşti pînă în dim ineaţa zilei a
transform ate într-o zonă fortifi­ cendiate. D upă aceea au fost in ­ O staşii care se aflau în apro­ o dovadă a dragostei şi atenţiei m uniţii a liniilor nem ţeşti. Tim p treia de încercuire, cînd am fost
lui com un — hitlerism ul — sînt ca tă şi. a p ă ra tă cu in d irjire de cendiate şi poziţiile de sprijin pierea telefoanelor com paniilor pe care ostaşii sovietici o acor­ de două zile am stai aici încer­ despresuraţi de trupele noastre.
către nem ţi. P antele abrupte şi nem ţeşti, din m arginea pădurii, din linia I-a au cerut să li se dau ostaşilor rom ini. Nu vom cuiţi şi am fost atacaţi mereu
fapte înscrise cu sînge în isto ­ despădurite îngreunau nespus de înlesnindu-se astfel înaintarea uita niciodată acest lucru şi de­ de hitlerişti. Atacul organizat de Indeplinindu-ne m isiunea şi
ria poporului nostru şi ele nu m ult înaintarea trupelor sovieto- ostaşilor rom ini. P oziţia nem ­ Povestire sigur tiu-l vor uita nici urm aşii n em ţi în prim a zi a fo st res­ scăpînd de încercuire, bucuria
vor fi uitate niciodată. rom îne. ţească a fost cucerită. Trebuie noştri. pins datorită focului bine orga­ revederii cu ceilalţi ostaşi din li­
să arăt că atacul pe acea pantă perm ită să vorbească la telefon nizat al arm elor noastre. A doua niile noastre a fost nespus de
De-a lungul luptelor din Tran­ întotdeauna după regruparea abruptă şi în teren descoperit ar cu o sta şii sovietici de la m itra ­ In aceeaşi zi, la nord-vest de zi insă, nem ţii ne-au atacat cu mare. La scurt tim p ea a fost
silvania şi pînă dincolo de Fra­ forţelor, arm atelor sovietice le ţi fost sortit eşecului şi ar fi lierele grele. Au vorbit. Le-au satul Balnove (aşa mi se pare forţe foarte num eroase prin pă­ însă um brită de ştirea că cei
ga, frăţia de arm e sovieto-rom i- revenea m isiunea cea m ai grea. costat viaţa întregului batalion, transm is sovieticilor calde m ul­ că se n u m ea ) am atacat de m ai dure, reuşind să dezorganizeze cinci ostaşi trim işi în recunoaş­
nă s-a cim entat. Ea s-a cim en­ Aici, ele aveau m isiunea să ata­ da că n u a m fi. a v u t s p r ijin u l a- ţumiri. şi recunoştinţa lor. Ivan, m ulte ori cota 840. Aici se aflau tere de către m ine în tim pul
tat prin lupte grele şi prin sa­ ce şi să cucerească cota 1.001, cestor m itraliere sovietice. Colea, Grişa şi alţi ostaşi sovie­ de asem enea «pante abrupte şi
crificiile de sin g e fă cu te cot la iar trupele rom îne trebuiau să tici au trecut pe rînd la telefon descoperite. Din această cauză apărarea celor două batalioane cînd ne aflam în spatele liniilor
cot de ostaşii sovietici şi rom ini. facă legătura cu trupele sovie­ De atunci au trecut aproape pentru a răspunde ostaşilor ro­ nu am reu şit să o cucerim cu ale noastre, care erau lipsite de hitleriste, au fost gă siţi legaţi
tice şi s ă dezlănţuie atacuri de­ 15 a n i, d a r p a rcă v ă d şi a cu m m ini. toate că aveam sprijinul artile­ m uniţii şi arm am ent greu. P os­ de pom i şi îm puşcaţi de către
P entru unitatea din care fă­ m onstrative pe flancuri. acele scene em oţionante, parcă riei. Nemţii, erau bine întăriţi şi tul de com andă a fost izolat. nem ţi. Această faptă inum ană a
ceam p a rte (r e g im e n tu l 10 d o ­ văd şi acum ostaşii din batalion — „Nem ţii caput, spasiva, dispuneau de arm am ent de tot U rm a acum ca nem ţii să lichi­ hitleriştilor ne-a um plut inim ile
ro b a n ţi d in d iv iz ia 14 in fa n te ­ Faptul că trupele sovietice şi care se avîntau cu vitejie şi cu felul. P entru a rupe frontul se deze trupa, care pe Ungă faptul de ură şi de indignare. Ea ne-a
rie ), cele m ai em oţionante co­ rom îne se apropiaseră m u lt în eroism asupra poziţiilor lutle- zdrastile, pream o, pream b, na im punea o străpungere prin li­
laborări cu trupele sovietice au cursul nopţii de liniile duşm ane, riste, acoperind bubuiturile cu B erlin 1", adică n em ţii sîn t d is ­ niile hitleriştilor în tim pul n o p ­ că nu m ai avea arm am ent era întărit totodată hotărîrea de a
fo st la Turda, Cărei, T iszalok, Me- îm piedica sprijinirea atacului uratele şi cu strigătele de bucu­ truşi, vă m u lţu m im , la revedere, ţii. Această m isiune a fo st în­
nostru de către artilerie şi arun­ rie şi de re c u n o ştin ţă fa ţă de o sta ­ înainte, înainte pînă la Berlin. credinţată celor două batalioane şi dezorientată . ne avînta cu şi m ai m ult curaj,
giaszo, Tatra, R anskabistriţa, cătoare. B atalionul pe care-l co­ şii sovietici care au sprijinit ata­ Cu aceste cuvinte de îm bărbă­ unificate care se aflau sub co­
S in tm ih a i, la frontiera M oraviei m andam avea m isiunea de a cul nostru. C abanele în care se tare se adresau ostaşii sovietici m anda mea. Era o m isiune des­ Cei care ne afla m la po stu l cu şi m ai m u ltă ură în lu p tă cu
(ta est de cota 1.001), la cota ataca, printre alte obiective, şi adăpostiseră hitteriştii erau în­ ostaşilor noştri. tul de grea. Cele m ai m ari g reu ­
840 în est de oraşul Z ilin (a zi un grup de cabane de m unte, văluite în foc şi fum . Grenadele tă ţi le în tîm p in a m din. ca u za n e ­ de com andă al batalioanelor nu hitleriştii pentru a distruge d e­
G otw aldov, noul şi m arele oraş transform ate de nem ţi în caze­ şi m u n iţiile aflate în ăuntrul lor A d o u a zi. fr o n tu l a fo s t îm ­ cunoaşterii terenului. In această
in d u stria l al Cehoslovaciei, so­ m ate. B a ta lio n u l nu se baza în luaseră foc şi produceau explozii p in s în a in te cu vreo 15 km . Am situaţie ne-a fost deosebit de puteam sta indiferenţi. O m ină finitiv pe aceşti barbari care au
c ia lis te ). acest atac decît pe a rm a m en t u- puternice. N em ţii cuprinşi de pa­ trecut peste cîm pul de bătălie folositor sprijinul prim it din par­
şor, portativ. Acest lucru îngreu­ nică încercau zadarnic să fu ­ din a ju n , acela de la cota 1.001. tea a doi partizani cehoslovaci de ostaşi de aici, şapte la nu ­ adus om enirii atîtea chinuri şi
C îte nu sînt. de p o v e s tit din na străpungerea poziţiei inam i­ gă ¦ focul nim icitor al ostaşilor N um ai cînd am văzut întăriiu- (din arm ata de rezisten ţă ), care
acele zile de neuitat în care os­ ce. O staşii din batalion au a ta ­ noştri îi secera fără cruţare. 0 - rile pe care le avuseseră hitle- ne-au condus prin cutele tere­ m ăr, (doi ofiţeri şi cinci os­ distrugeri, atîta m oarte şi sufe­
taşii rom ini, luptînd alături de cat cu curai pe nem ţi, dar fără b ied ivu l a fost atins. N em ţii au riştii şi sacrificiile făcute de u- nului, reuşind astfel să ne stre-
cei sovietici, s-au acoperit de '¦ezuttat. C om andantul, so vietic avut pierderi m ari. M ulţi dintre nităţile sovietice, ne-am putut ta şi) am po rn it la un contra­ rinţă.
g lo rie ; cîte nu ar fi de spus al unei unităţi, care lupta în a- da pe deplin seam a ce lupte curăm prin liniile dc apărare ale
despre acele zile cînd s-a re- propierea noastră a observat că ei au fost luaţi prizonieri. De a­ grele s-au dat, ce obstacole m ari atac su rp rin ză to r p rin tr-u n lăs­ N u pot încheia fără ca să a-
în n o d a t şi s-a cim en ta t prin. s în ­ au avut de învins ostaşii sovie­ nem ţilor, fără a fi descoperiţi.
ge frăţia de arm e rom îno-sovie- tăriş. C ontraatacul a fost dat răt că atît în A rdealul de nord
tică.
direct în flancul hitleriştilor. cit şi în U ngaria şi C ehoslova­
Am ales cîteva episoade din
luptele îm potriva fiarei fasciste S trig ă te le noastre puternice şi cia po p u la ţia civilă a prim it cu
pe care voi încerca să le relatez
în acest articol. hotărîte de „urd“ cit şi focul in ­ bucurie trupele sovietice şi ro­

Unitatea din care făceam pap- tens al autom atelor celor cinci m îne şi le-au acordat tot spriji­

ostaşi au semănat, panică în nul în lupta lor com ună îm potri­

rîndut nem ţilor, iar nouă ne-au va fiarei fasciste. Aceasta este

dat aripi. In acelaşi tim p au în­ o dovadă grăitoare a faptului că

sufleţit pe soldaţii care erau co­ în fiecare din aceste ţări po p u ­

p le ş iţi ele in a m ic . A s tfe l, d in tr -o la ţia ura d e m o a r te p e h itle r iş ti

încercuire com plectă la o depăr­ şi m anifesta 'dorinţa de a se ve­

tare de 14 km . în interiorul d is­ dea liberă de sub robia lor.
pozitivului inam ic, am reuşit să It. cal. de rezervă
îniprăştiein pe nem ţi, să-i pu­
ZILII 1TALO-ROMANO