Page 77 - 1959-08

Nr. 1451
tsc
Am toate condiţiile
pentru a învăţa
'Aproape de cîte ori merg prin
satul meu natal, pe acasă, tata
mă ia deoparte, ca şi atunci
cînd eram copil, şi îmi spune:
„Să înveţi cît mai multă şcoa­
lă, dragul tatii, că acum ai toate
posibilităţile. Dacă ai şti tu cum
se învăţa şi cine învăţa cînd e-
ram eu.tînăr, aproape că n-ai
da crezare spuselor mele“...
Şi tata are multă dreptate. El
n-a putut învăţa decît patru cla­
se primare şi acelea numai el
ştie cum le-a învăţat. Acum,
tata şi toţi fraţii mei, sînt co­
lectivişti în comuna Butiu, re­
giunea Timişoara. Eu am plecat
de acasă după ce am absolvit
7 Clase elementare, adică în a-
nul 1950, cu gîndul să învăţ o
meserie. Eram sigur că-mi pot
realiza visul. Partidul nostru
crease deja toate condiţiile pen­
tru ca tinerii să se califice în
meseria pe care o doresc. Aşa
că m-am înscris la şcoala pro­
fesională de construcţii din Ti­
mişoara. După doi. ani m-am
calificat în meseria de fierar-be-
tonist şi am fost repartizat la
întreprinderea de construcţii'si­
derurgice din Hunedoara. Aici
am adus şi eu o infimă contri­
buţie la înălţarea unora din ma­
rile construcţii siderurgice din
cetatea metalului. Munca depu­
să mi-a adus multe satisfacţii.
Fără să exagerez, am cîştigat şi
cîştig în fiecare lună, cel puţin
1.600 lei, bani cu care mi-arn
cumpărat mobilă pentru dormi-;
tor şi bucătărie şi îmi întreţin
familia în condiţii omeneşti. Bi­
neînţeles că pentru a cîştiga
iiiai mult şi eu mă străduiesc
să depăşesc norma de producţie.
Socotind în medie, lunar, depă­
şesc norma cam cu 30 la sută.
Cea mai mare bucurie am sim-
Din marile înfăptuiri, care au îmbo­
găţit harta patriei noastre fac parte
şi marile agregate noi ale Hunedoarei,
Bilanţul dezvoltării de 15 ani oferă
posibilitatea unei minuţioase confrun­
tări a drumului parcurs de industria
siderurgică din Hunedoara şi reflectă
grandioasele realizări obţinute în cursul
acestui deceniu şi jumătate. La 23 Au­
gust 1944, cînd hoardele fasciste au fost
izgonite de pe pămîntul ţării noastre,
tabloul Hunedoarei era tipic oricărui
alt „centru" industrial capitalist. Cîteva miei naţionale, cu sprijinul neprecupeţit
furnale mici care se alimentau manu­
al, din care numai două în funcţiune,
o oţelărie şi laminoare lucrînd mult
sub capacitatea lor, şi un orăşel în­
glodat în noroi şi mizerie, au fost în­
treaga „moştenire" pe care au primit-o
după 60 de ani de dezvoltare capita­
listă. Magnaţii capitalului romînesc, de
la Auschnitt pînă la Hohentzollern, fă­
ceau tot ce Ie stătea în putinţă pentru
a beneficia de U.F.H.
încă din primele zile ale eliberării
ţării P. C. R. a văzut în Hunedoara
nucleul viitorului centru al industriei
noastre siderurgice şl a chemat oa­
menii muncii la lupta pentru sporirea
producţiei de metal, pentru sprijinirea
armatelor sovietice şi romîneşti, care
dădeau ultimele lovituri fiarei fasciste
şi pentru refacerea rănilor provocate
de război. La Conferinţa naţională a
P. C. R. tovarăşul Gh. Gheorghlu-Dej,
analizînd perspectivele industrializării
ţării noastre a subliniat rolul ş i im­
portanţa p”e care o are industria side­
rurgică în ansamblul economiei noas­
tre naţionale. Pe baza directivelor con­
ducerii de partid şi de stat, a început
Brigada din t 1948 în 176 zile ta cărbune, în 90 de zile la minereu de fier, în -j
care face parte L mai puţin de 50 zile la fontă, în 65 zile la oţel, în 48 zile la )
oţeiarul Sergiu ^ energie electrică.
Costică de la
cuptorul nr. 5,
al oţelăriei Mar­
tin nr. 1 din C * Combinatul siderurgic din Hunedoara livrează fontă, oţel, )
Combinatul side, j- laminate şi alte produse, la peste 450 întreprinderi din ţară. )
rurgic Hunedoa­
ra, a dat în pri­
ma decadă a lu­
nii august 173
tone oţel peste
plan.
IN FOTO: o-
ţeiarul Sergiu
Costică.
ţit-o însă în anul 1955 cînd, du­
pă darea în funcţiune a termo­
centralei, am fost răsplătit cu
Medalia Muncii.
Gu toate rezultatele bune ob­
ţinute în muncă, am simţit că
mai am încă nevoie de anumite
cunoştinţe teoretice, mai ales ( 0 Consumul pe cap de locuitor la principalele produse)
aici la Hunedoara, unde se înal­ (alimentare a crescut în anul 1958 faţă de 1954, în regiunea}
ţă’ tot timpul construcţii uriaşe. f noastră, cu 58 la sută la pîine, cu 100 la sută la carne, cu 1401
Apariţia Hotărîrii 6 .6 . aUP.M.R. ^ la sută la lapte, iar la zahăr cu 23 la sută.
şi a Consiliului de Miniştri cu i
! Pprivire la îmbunătăţirea învăţă- ( ne a crescut de mai bine de 5 ori.
mîntului seral şi fără frecvenţă
de cultură generală şi superior,
mi-a produs o mare bucurie. La ( tăţile medico-farmaceutice din regiune a crescut în perioada ^
cîtva timp după apariţia hotărî­ ( an fior 1953— 1958 cu 28 la sută; numărul paturilor în spi-)
rii, a luat fiinţă şi la întreprin­ [•talele regiunii a crescut în 1958 faţă de 1948 cu 228 Ia sută.)
derea noastră o şcoală unde se
ţin cursuri de pregătire cu vii­
torii elevi muncitori. M-am în­
scris şi eu la aceste cursuri.
Avem aici asigurate toate con­
diţiile pentru a învăţa. Profe­
sori selecţionaţi, ne predau lec­
ţii, nouă muncitorilor, pentru
ca la 1 septembrie să putem
susţine examenele de admitere
din clasa VIII-a la şcoala medie
serală. Sper ca la examene să
mă prezint bine şi să urmez
cursurile pînă la . absolvirea şco­
lii. Vreau să-mi ridic necontenit
calificarea mea profesională.
Vreau ca atunci cînd voi mai
merge acasă şi cînd tata mă va
sfătui să învăţ, să-i spun că
sînt elev al şcolii medii serale.
Partidul şi guvernul ne poar­
tă nouă, muncitorilor, o grijă
deosebită pentru a deveni cadre
bine pregătite, constructori de
nădejde ai socialismului. Voi
depune toate eforturile pentru a
răsplăti din plin această mare
şi permanentă grijă părintească.
GHEORGHE LACZO
fierar-betonist,
şantierul nr. 1 —¦ I.C.S.H.
Hunedoara — cetatea de metal a patriei
reconstrucţia şi dezvoltarea Uzinelor de
fier din Hunedoara.
încă din acea perioadă, în ciuda
greutăţilor existente, partidul a îndrep­
tat către Hunedoara cadre de muncitori
şl tehnicieni, maşini şi utilaje, mijloa­
ce materiale şi financiare, cu ajutorul
cărora an de an producţia de metal
a sporit. După naţionalizarea şi trece­
rea la dezvoltarea planificată -a econo­
al U.R.S.S., a început construirea din
temelii a unui combinat modern, în­
zestrat la nivelul tehnicii moderne. Au
fost date în folosinţă, unităţi indus­
triale care constituie o mîndrie a con­
strucţiei noastre socialiste. Astfel, pu­
tem cita Uzina cocsochimică, două fur­
nale moderne de mare capacitate, o
oţelărie Martin — înzestrată cu cup­
toare de 185 tone — un laminor blu-
ming modern, un laminor de profile
grele, o fabrică de aglomerare, precum
şi numeroase alte obiective industriale.
Paralel cu construcţia de agregate noi
s-a desfăşurat o muncă sistematică de
modernizare şi mecanizare a vechilor
agregate. Datorită acestui fapt, faţă de
anul 1948, producţia de fontă a crescut
de aproape 9 ori, producţia de oţel
Martin de aproape 10 ori, s-au pus ba­
zele producţiei de oţel electric. Pro­
ducţia combinatului reprezintă în mo­
mentul de faţă circa 70 la sută din
producţia de fontă şi mai muit de 'ju­
mătate din producţia de oţel şi lami­
nate a ţării, y
Partidul şi guvernul nostru au acor­
dat o grijă deosebită creării unor conJ
DRUMUL SOCIALISMULUI PaL. 5
r Cifre semnificative
L
r
C
( • In anul 1958 s-a reuşit să se realizeze producţia anului j
)
L 0 Furnalele din Hunedoara şi Călan au produs în anul )
[ 1958 de 7,7 ori mai multă fontă decît în anul 1948. )
)
A
Printre marile
construcţii ridicate
in anii puterii
( 0 Producţia de minereu a anului 1958, a minelor Ghelar •] populare se nu­
mără şi furnalul
t şi Teliuc, este de 4,02 ori mai mare decît a anului 1948. ) nr. 2 de Ia uzina
„Victoria"-Că!an.
^ • De Ia redeschidere (1951) şi pînă în prezent, produc- }
( ţia exploatării miniere Vulcan a crescut de peste 14,5 ori. ^ In clişeu: Fur­
nalul nr. 2 de la
( 0 Faţă de cele 8 ha. suprafaţă ocupată de Uzinele de fier } uzina „Victoria"-
(Hunedoara (U.F.H.), în prezent, secţiile şi sectoarele Combina-} Călan.
^ tutui siderurgic Hunedoara ocupă o suprafaţă de peste 150 ha. ]
( • Odată cu înfăptuirea lucrărilor de modernizare, capaci- }
[ fatea de preparare a cărbunelui' a preparaţiei Lupeni, a crescut <
J considerabil. Drept urmare. 60 Ia sută din volumul producţiei 3
1 anului 1954 se realizează în prezent într-o singură luni. j
( ®Comparînd valoarea producţiei realizată pe cap de mun-)
f cifor productiv, la întreprinderea „Sebeşul" din Sebeş, în anul)
r 1956 faţă de 1948, rezultă o creştere a productivităţii muncii de}
21,7 Ia sută. -j
[• 0 Faţă de semestrul I al anului 1944, în semestrul f al 1 Diiîtf-o localitate neînsemnată,
un puternic centru industrial
I- acestui an, producţia Filaturii Lupeni a crescut cu 156 la sută}
( la fire, cu 538 la sută la celofibră; productivitatea fizică de)
( asemenea a crescut cu 305 la sută. )
° Din anul 1952 şi pînă în 1958 s-a cheltuit pe întreaga)
[_regiune din bugetul statului, pentru construcţia de locuinţe, mai)
(m ult de 589.700.000 lei; în acest an, pentru acelaşi scop, s-au}
^alocat peste 107.800.000 lei. j Cu 15 ani în urmă, uzina „Victo- apă potabilă şi canalizarea menajeră.
ria“-Călan se situa pe un teritoriu
( Faţă de 1944, în prezent, la Atelierele C.F.R. Simeria pu- restrîns, era slab dezvoltată, reparti­ ADOLF DRUKER Pentru recrearea salariaţilor ,1a sta­
zată neraţional dotată cu utilaje şi a- director al uzinei „Victoria"-Călan ţiunea Călan Băi a fost amenajat un
r( ferea electrică instalată este de 3,6 ori mai mare. j gregate vechi, de o productivitate bazin de înnot, un bazin pentru copii,
scăzută. Mizeria oamenilor muncii de
aici era agravată de sarcinile grele Bateria carbofluid a fost realizala o plajă cu cabine, o terasă la restau­
şi împovărătoare ale regimului anor­ pentru prima dată în lume pe scară rant şi grădină. întregul parc al băi­
mal de lucru de cîte 10—12 ore^pe industrială. Ea este executată pe baza lor a fost împrejmuit şi amenajat prin
zi şi de slaba asistenţă medicală a- documentaţiei elaborată de un colectiv plantaţii noi şi,a le i.
cordată muncitorilor; mortalitatea ge­ de specialişti romîni. La uzina de
nerală şi infantilă era cît se poate semicocs au mai fost construite o se­ In perioada 1959-1965 uzina noastră
¦) de ridicată... îşi va mări simţitor capacitatea. Sînt
rie întreagă de anexe. în curs de executare refacerea furna­
® Faţă de anul 1955, în 1958 parcul auto existent în regiu-} Astăzi, cu ocazia aniversării elibe­ In perioada 1957—1959 s-a recon­ lului nr. 1, la o capacitate mărită, îm­
rării patriei noastre de sub jugul fas­ preună cu anexele necesare, reconstruc­
} cist, muncitorii, tehnicienii şi inginerii struit turnătoria de fontă actuală, mă- ţia turnătoriei de fontă actuală, trans­
uzinei noastre fac cu legitimă satis­ rir.du-i-se suprafaţa de la cca. 5.500 formarea bateriei a Ii-a Ab-der-Halden
facţie bilanţul realizărilor din cei 15 m.p. la cca. 7.000 m.p. Lucrările de în carbofluid, maşina de turnat fon­
0 Numărul medici lor şi farmaciştilor care activează în uni-} ani. in anul 1958, valoarea producţiei reconstrucţie şi modernizare a ei se exe­ tă pe bandă etc.
globale a ajuns de 3,92 ori mai mare cută în continuare pînă în anul 1962,
decît în 1948. Astăzi, numai într-un cînd va trebui să devină complect mo­ Valoarea investiţiilor alocate pentru
singur trimestru se realizează o produc­ dernizată. construcţiile ce se vor executa pînă în
ţie mai mare decît s-a realizat în în- anul 1965 se ridică la suma de
treguj^an 1938. Producţia turnătoriei actuale din ca­ 635.000.000 lei. Se prevede o realizare
drul uzinei noastre a crescut în anul a valorii producţiei globale pe întreaga
Au fost construite în anii puterii 1958 de 2,79 ori faţă de 1948. uzină, inclusiv semicocsul, în 1965 de
Volumul total al vînzărHor către populaţia regiunii noa-) aproximativ 147 la sută faţă *’cTer va­
( stre, pr•ittnn reţeauli ao /c->nomrv* er\rt-vţru< l1u1<i< de f si tnai t nşi ncnooonpAecrnatti pistt, a cn erAeosmcuU t- populare peste 30 de obiective şi uti­ Lucrările executate în anii regimului loarea producţiei globale din 1958.
*1 democrat-popular în cadrul uzinei noa­
laje noi, iar altele au fost modernizate. stre pînă în antiT 1958 se evaluează Concomitent cu lucrările de dezvol­
la suma de cca. 123.780.000 lei. tare a uzinei se execută şi lucrările
Putem arăta spre exemplu construirea de construire a unui oraş nou, mun­
Odată cu dezvoltarea uzinei au fost citoresc, cuprinzînd blocuri cu apar­
furnalului nr. 2, după proiecte reali­ realizate din fondurile centralizate şi tamente de locuit şi toate dotările so­
necentralizate ale statului numeroase cial culturale necesare: club muncito­
zate în ţară, cu concursul şi sprijinul construcţii social culturale pentru de­ resc, sală de cinematograf, bază spor­
servirea salariaţilor uzinei. Aşa de pil­ tivă, grădiniţă de copii, şcoli, restau­
specialiştilor sovietici. Pentru furnalul dă au fost construite un grup social rante, magazine etc. Lucrările au în­
pentru furnalul nr. 2, un grup social ceput în anul acesta, urmînd a se da
nr. 2 au fost construite o serie de pentru triajul uzinei, un pavilion admi­ în folosinţă pînă la sfîrşitul anului
anexe, necesare exploatării lui în con­ nistrativ la uzina de semicocs, au fost un număr de 4 blocuri pentru familişti,
reconstruite drumurile din interiorul avînd în total 54 de apartamente, şi
diţii optime. şi exteriorul uzinei, a fost amenajată două blocuri garsonieră cu 48 aparta­
o grădină de vară pentru spectacole mente. Noua aşezare este profilată pen­
Datorită acestor construcţii noi, da­ etc. Pentru salariaţii întreprinderii au tru 15.000 locuitori cu posibilităţi de
fost construite locuinţe n o i: şapte lo­ extindere Ia 30.000. Numai pFnă la
torită avîntului muncitorilor, tehnicie­ cuinţe a cîte două apartamente, trei sfîrşitul anului 1960 se vor construi
blocuri cu un etaj a 8 apartamente fie­ cca. 600 apartamente.
nilor şi inginerilor, antrenaţi în între­ care, un bloc pentru burlaci, o colonie
de locuinţe, 3 blocuri cu dormitoare Valoarea cheltuielilor pentru construc­
cerea socialistă, producţia de fontă a comune, două blocuri pentru familişti ţiile social culturale prevăzute a se
şi o clădire baie. In cartierul con­ executa pînă în 1965 se ridică la peste
uzinei a ajuns în 1958 la un nivel strucţiilor s-au construit trei blocuri a 100.000.000 lei.
12 apartamente pentru familişti. Au
•de 6,53 ori mai ridicat decît în anul mai fost construite un număr de 5 Imaginea viitoare a uzinei noastre şi
a oraşului muncitoresc, privită prin
1048. clădiri cu dormitoare comune la şcoa­
In perioada primului cincinal a fost noile cifre ale planului de perspectivă,
la siderurgică profesională şi o clădire
construită uzina de semicocs compusă umple de mîndrie patriotică inimile oa­
din două baterii Ab-der-Halden a cîte cu săli de clasă. De asemenea, s-a
menilor muncii din Călan, îi însufle­
10 cuptoare şi o baterie carbofluid. mai construit un staţionar medical nou
ţii, sînt o mîndrie pentru'combinatul
nostru şi un exemplu pentru colectivul
in mijlocul căruia trăiesc şi muncesc.
Intîmpinînd cea de-a” 15-a aniversare
a eliberării patriei noastre de sub ju­
gul fascist, cu noi succese în lupta
pentru sporirea producţiei de metal,
furnaliştil, oţelării, lamînatorii Hune­
doarei se bucură laolaltă cu întregul
popor muncitor de măsurile luate de
plenara din iulie a C.C. al P.M.R. care
A jutoarea de m aistru A na Taborsky, din secţia de depă­ asigură o creştere tot mai mare a ni­
nat a Filaturii din Lupeni, contribuie prin îndrum ările pe care velului de trai.
le dă m uncitoarelor, ca produc fia de fire să fie de bună calitate.
Numai sporul la salariile tarifare de
care se vor bucura siderurgiştii hune­
IN C LIŞE U : Tovarăşa T aborsktj, îm preună cu m uncitoa­ doreni în cursul acestui an va duce la
rea Anisia Onea, efectuînd co ntrolul firelor. creşterea veniturilor lor băneşti cu pes­
te 10 milioane lei.
La această grijă ei au răspuns cu
NICOLAE CATANA combinat, s-au obţinut rezultate deose­ noi angajamente în muncă, cu hotă- şi s-au făcut amenajări la dispensarul ţeşte şi îi mobilizează la lupta pentru
director general al bite, siderurgiştii producînd de la în­ rîrea de a valorifica alte şi alte re­ existent. traducerea în viaţă a sarcinilor gran­
Combinatului siderurgic ceputul anului şi pînă la data de 20 zerve de reducere § preţului de cost. dioase puse în faţa lor de către partid
august mai mult de 46.700 tone cocs Acest lucru a făcut posibil ca sub In - întreaga colonie a uzinei
Hunedoara peste plan, 15.500 tone fontă peste îndrumarea directă a organizaţiilor de
plan, 29.300 tone oţel peste plan, 16.300 partid angajamentul de reducere a pre­ a fost introdusă reţeaua de şi guvern.
diţii de viaţă cît mai bune siderurgişti- tone laminate peste plan. Numai în ţului de cost să fie îmbunătăţit de la
lor, desfăşurîndu-se pe scară largă lu­ intervalul 1 ianuarie — 1 august a.c., 27.000.000 lei la 40.000.000 lei. An­ 1sS”
crările de construcţii cu caracter so­ ei au economisit la preţul de cost a- gajamente deosebit de frumoase şi-au
cial şi cultural. Pe dealul Chlzidului a proape 24.000.000 lei. luat muncitorii de la uzina cocsochi­ In regiunea noastră s-a dezvoltat In anii de democraţie populară, 'pe
fost înălţat din temelii un oraş mo­ mică, de la furnalele noi şi oţelăria lingă alte unităţi industriale, un puternic centru de colectare şi industriali­
dern, cu locuinţe spaţioase, cu şcoli, Aplicînd în viaţă indicaţiile partidului, Martin nouă. Esenţial şi îmbucurător zare a laptelui. Producţia de lapte livrat de acest centru pentru consum
săli de spectacole, magazine etc., în de a lupta pentru îmbunătăţirea conti­ este faptul că nu există secţie în com­ este in prezent mai mare decit in anul 1948 cu 1.000 hl.
care siderurgiştii duc o viaţă plăcută, nuă a activităţii tehnico-economice a binat care să nu-şi fi luat angajamen­
confortabilă, cu posibilităţi largi de întreprinderii, siderurgiştii hunedoreni te concrete în vederea reducerii pre­ Muncitorii acestei întreprinderi iniimpină ziua de 23 August cu realizări
a-şi satisface nevoile lor culturale. obţin rezultate tot mai bune în pro­ ţului de cost. frutnoase in producţie. Astfel, in perioada 1 ianuarie. — 1 august a.c. ei au
ducţie. Indicii de utilizare ai furnale­ dat peste plan 40 tone brinzeturi.
Siderurgiştii hunedoreni, sub îndru­ lor au crescut faţă de 1958 cu 12,41 la Mulţumind din toată inima partidu­ Fotografia noastră înfăţişează un 'aspect al secţiei de pastetirizaré ú lapte­
marea organizaţiilor de partid, s-au sută, la oţelării cu 10,30 la sută, la lui pentru grija deosebită ce le-o poar­
străduit an de an să stăpînească cît laminoare cu 23,82 la sută. tă, pentru conducerea sa înţeleaptă, lui 'de la7t *I*.C.I.L. Simeria.
mai bine tehnica modernă pe care sta­ care duce poporul nostru din victorie CTJXUSÎKTHCKOem
tut le-a pus-o la dispoziţie, luptînd pen­ Sarcina de creştere a productivităţii în victorie, siderurgiştii hunedoreni îşi
tru o producţie cît mai ridicată de muncii, trasată de Congresul al II-lea vor înzeci eforturile pentru a da patri­
metal, pentru indici de utilizare cît mai al P.M.R., a fost încă de pe acum în­ ei mai mult metal, tot mai bun şi la
înalţi şi pentru reducerea continuă a deplinită şi depăşită. un p re ţ de cost cît *nal şc
preţului de cost.
Realizările deosebite obţinute se da-
Anul acesta, siderurgiştii hunedoreni toresc faptului că sub îndrumarea orga­
întîmpină cea de-a 15-a aniversare a nizaţiilor de partid, muncitorii, tehnici­
eliberării patriei noasfre, în focul unei enii şi inginerii din combinat sînt uniţi
pşsionate întreceri cu siderurgiştii re- într-un colectiv omogen, devotat cau­
şifenl, în care s-au angajat să dea zei partidului şi construirii socialismu­
patriei peste prevederile planului anual lui în patria noastră, dispune de o ca­
80.000 tone cocs, 27.000 tone fontă, lificare înaltă şi e capabil să rezolve
67.000 tone oţel şi 13.000 tone lami­ cele mai complexe probleme tehnice pe
nate, să sporească productivitatea mun­ care le* ridică procesul de producţie.
cii cu 5 la sută şi să reducă preţul Asemenea muncitori şi tehnicieni ca
de cost faţă de sarcina planificată cu inginerii Viadimir David, Gheorghe
27.000.000 lei. Roman, ca maiştrii Ştefan Tripşa, Ioan
Trifu, muncitorii Ioan Chiroşca, Ioan
In această întrecere, Ia care partici­ Cornescu, Alexandru Comşa, Loghin
pă peşte 81000 oameni ai muncii din Topor, Florian Haiduc, Mihai Brînzei,
Gheorghe Mărilă, Roman Bota şi al­