Page 78 - 1959-08

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI V-. 145!

15 ani de viaţă liberă rnrnrnrnrnrnrn^rnrn^m m m m gim m m m m m m im m m m ^^m 1 VSAW W VW VVSAAAA^
şi fericită a tineretului
•t ¦ ¦ ' ' V v-.'' - -• ' ' Kvx ¦Rm M i& SA A t- Femeia — factor de searth
' 'M A ' iV - ' ' ' în iupta pentru construcţia
''
'' socialistă

"'ua eliberă­ regiunea noastră

rii naţionale a CAROL SZABO continuă cu cin­ sănătăţii oa- 3

marcat o piatră prim-secretar a! Comitetului ste glorioasele Adincile pre­

de hotar şi în regional U.T. M. Hunedoara tradiţii ale mun­ faceri politice, SANDA CIUCEANU m enilor m uncii \
viaţa tineretului cii voluntare econom ice şi preşedinta Comitetului regional
social-culturale şi a copiilor a- >
nostru. In tim­ pe şantierele ce au a vu t loc al femeilor — Hunedoara cestora. Ele ac- s
tivează in mod L
pul stăpînirii burgheziei şi mo- de construcţie ale ţării. Sute de

şierimii, tineretul ducea o viaţă tineri hunedoreni şi-au adus con­ în ţara noa­ conştient şi pe

de mizerie, era ţinut în stare de tribuţia la construcţia căii ferate stră după 23 A ugust 1944, au tărim social, conducînd cu corn- \

înapoiere, lipsit de cele mai ele­ Bumbeşti-Livezeni, pe şantierul făcut ca şi fem eile să aibă de- petenţă cursurile de educaţie sa-

mentare drepturi cetăţeneşti. marelui Bluming, la construirea plitiă egalitate în drepturi şi nitară şi cursurile şcoala m am ei, ¦

Floarea omenirii pierea în răz­ oraşului minier Uricani şi la alte p u tin ţa de a participa la fău- org a n izin d totodată com itete >

boaie tîlhăreşti de pe urma căro­ acţiuni patriotice. rirea unei vieţi noi. A stă zi fe- de sprijin pe lingă u n ită ţile ţ

ra se îmbogăţeau exploatatorii Organizaţi în cele 875 bri­ m eile noastre sînt m îndre şi se sanitare.

poporului nostru. găzi utemiste de muncă patrio­ s im t p ă r ta ş e la to a te re a liz ă r ile !n sfa t.urile p o p u la re re g io - '<

Vieţii de cruntă robie şi de tică, peste 25.000 tineri din re­ o b ţin u te in u ltim ii 15 ani. n a it ra io n a le, o ră şe n e şti şi, co -\>

chin a tineretului i-au pus ca­ giunea noastră întîmpină cea F iind îndrum ate în perm a- m unale au fo st alese în regiu- Ş

păt măreţele transformări revo­ de-a 15-a aniversare a eliberării nenţă de organele şi organiza- nea noastră un num ăr de l.0 5 4 \

luţionare prin care a trecut pa­ patriei noastre cu succese de ţiile de partid, fem eile din re- deputate. A cestea m u n c e sc >

tria noastră după 23 August seamă pe frontul muncii patrio­ giunea noastră aduc şi ele un neobosit, antrenind m asele la rg ii

1944. Dreptul la muncă a fost tice. Valoarea totală a economi­ aport deosebit la înfăptuirea de oam eni ai m uncii la a c ţiu -ţ

asigurat pentru totdeauna, atît ilor realizate de brigăzile ute­ obiectivelor industriale şi so- nile de înfrum useţare a com u-)
pentru tineretul muncitor cît şi miste de muncă patriotică depă­
cial-culturale. M ulte fem ei dis- nelor şi oraşelor,

celorlalţi oameni ai muncii din şeşte suma de 3.000.000 Iei. A- pun a stă zi de o înaltă califi- D atorită fa p tu lu i că fem eia <
patria noastră. proape 700 de tineri au efectuat
în cinstea zilei de 23 August, \ 's ' s ' AEm care în d ife rite m e se rii, d esfă - şi_a cftp ă ta t a s tă z i locul cu ve-)
Aplicînd în viaţă sarcinile re­ fiecare, mai mult de cîte 1 0 0 ore Wi * Ä 1 1 _____ ..___ M IÜ
voluţiei culturale, în anii regi­ muncă voluntară. s u r in d o m u n c ă s u s ţin u tă p e n - n ^ i-n SQCiQiate ş i fa m ilie , ea 'ţ
mului nostru, învăţămîntul şi Pentru frumoasele realizări obţinute în îrimestrul II Printre realizările vrednicului colectiv se numără şi
al anului 1959, în lupta pentru realizarea planului de economisirea în perioada amintită de combustibil conven­ tr u în d e p lin ire a ş i d e p ă şire a ^ p o a f e în d e p lin i cu c in s te şi<
transport in cele mai bune condiţii de siguranţă a circu­ ţional în valoare de circa 228.000 tei.
laţiei, colectivul depoului de locomotive C.F.R. Simeria sarcinilor de plan, m ărirea pro- m isiunea de m am ă şi educa-)
a fost distins cu diploma de unitate fruntaşă pe direcţia Clişeul de faţă reprezintă un aspect de la depoul de
cultura au devenit un bun al Răspunzînd grijii pe care par­ regională C.F.R. Timişoara. locomotive C.F.R. Simeria. d u ctivită ţii m uncii, reducerea îoare a copiilor ei. O d o vadăţ
maselor populare. Tineretului i tidul şi guvernul le-o poartă, ti­
s-au creat toate condiţiile pentru nerii mineri, oţelari, furnalişti, p r e ţu lu i d e co st etc. In c in s te a a !n a [fe i p r e ţu ir i d e care se<
a ajunge pe cefe mai înalte tineri din uzine, mine şi între­
prinderi, organizaţi în brigăzi şi zilei de 23 A ugust muncUoa- bucură m am ele din patria noa-\
culmi ale calificării profesionale,
rele M aria Furdui şi M argare ^ este si in stitu ire a d e dis-
ştiinţifice şi culturale. echipe de tineret au dat peste iimniiiiniiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuniiioiiniiiiM^ ta M olnar de ta U .R .U .M . Pe- .¦
trosani, Florica A ndreeo de la
Tot mai multe construcţii ?l d eco ra ţii ce se acor-<

plan în cinstea măreţei sărbă­ C .F .R . S im e r ia , D o in a Io rd a - 'dă m a m e lo r cu co p ii m u lţi,
tori 51.001 tone cărbune şi
Bucurîndu-se de grija nemăr­ 38.885 tone minereu, peste che şi D um itra M u n tea n de la F em eile din satele reg iu n ii<
ginită a regimului democrat- 31.700 tone cocs, 24.899 tone o-
popular, preţuind ca pe bunul ţel, 18.574 tone fontă, 13.000 întreprinderea „I M ai“ Deva ţşi aduc din plin contribuţia la)
său cel mai de seamă marile cu­ tone aglomerat de minereu şi al­
ceriri şi drepturi, precum şi via­ tele. Răspunzînd chemării tine­ pentru, oamenii muncii şi m ulte altele şi-au depăşit întărirea econom ico-organizato-
ţa sa tot mai fericită, tînăra ge­ rilor de la Reşiţa de a realiza
neraţie îşi consacră forţele sale cît mai multe economii, tinerii sarcinile de plan cu peste sută a unităţilor socialiste şi)
luptei pentru înfăptuirea hotărî- din regiunea noastră întîmpină
rilor partidului şi guvernului, ziua de 23 August cu economii la sută. D e asem enea, după o- participă cu dragoste la mun-<
partieipînd cu entuziasmul carac­
teristic tinereţii Ia construirea în valoare de peste 2 1 .0 0 0 .0 0 0 întreprinderea noastră, Trus­ mortarul pentru tencuieli şi de rele de m uncă fem eile au ăs- Şefele de echipe din gos-
socialismului în patria noastră. lei.
tul regional de construcţii locale Ing. GRIGORE N1STORAN zidărie. tăzi posibilitatea să înveţe şi podăriile agricole colective şi <
Partidul Muncitoresc Romîn a- Cu succese de seamă este în- Pentru prima dată în ţară, în
cordă o mare atenţie educării tîmpinată ziua eliberării patriei a luat fiinţă în anii regimului director general al T.R.C.L.H. să-şi ridice n ec o n te n it n iv e lu l în to vă ră şirile agricole d in re-*
comuniste a tineretului şi cul­ şi de către tinerii de la sate care Valea Jiului s-a construit un
tivă în rîndurile sale dragostea întreprind o serie de acţiuni de de democraţie populară. La în­ bloc cu trei etaje cu 32 de apar­ cultural prin diferite cursuri, giunea noastră cît şi m em brele
faţă de patrie şi popor, faţă de mare importanţă pentru înfăptu­ ceput, în anul 1949, oînd a luat tamente din beton uşor monolit
cuceririle democratice, mîndfia irea hotărîrilor partidului şi gu­ fiinţă, era o cooperativă de con­ ducţie, muncitorii, inginerii şi turnat în cofraje. Acest bloc a învă ţă m în t seral şi fără frec- com isiilor de fem ei din aceste
faţă de succesele obţinute pe tă- vernului cu ¦privire la ridicarea strucţii care mai tîrziu s-a tran­ tehnicienii au venit cu propuneri fost terminat într-un timp record
rîmul economiei şi culturii. Sub nivelului agriculturii noastre. sformat într-o întreprindere pe deosebit de preţioase privind rea­ de numai 5 luni. Mergînd pe a- v e n ţă , la clu b u ri, că m in e cui- u n ită ţi au fo st şi sînt. ex em p le
lîngă Sfatul popular regional. lizarea de construcţii ieftine, ceeaşi linie de a promova noile
In sarcina acestei întreprinderi bune şi în timp scurt. sisteme de construcţie, tot în Va­ turale, colţuri roşii etc. ? e hărnicie şi pricepere. Demn
lea Jiului a început construcţia
reveneau lucrări mărunte de Sarcinilor trasate de partid, a 35 case, parter plus un etaj, D em nă de rem arcat este şi ? e su bliniat este faptul că in
construcţii şi reparaţii. Treptat, noi, constructorii de la T.R.G.L.H. care se vor turna în cofraje de
întreprinderea se dezvoltă, iar le-am răspuns prin angajamente lemn cu ghidaje metalice şi pla­ activitatea depusă de ingine- gospodăriile agricole colective ş
în anul 1954 se transformă în mobilizatoare. Astfel, ne-am an­ să de sîrmă. Şi acest sistem se
Trust regional de construcţii lo­ gajat ca în cinstea zilei de 23 foloseşte pentru prima dată în rele şi tehnicienele din regiu- m ari, dezvoltate, ca cele din ţ
cale. Pînă în 'anul 1958, August să terminăm 136 de a- ţara noastră.
T.R.G.L'.H. ¦¦executa doar lucră­ partamente pe şantierele din Va­ nea n o a stră . I n ca d ru l ca b in e- O b reja , P ric a z, S im e r ia Ve->
rile finanţate-de Sfatul popular lea Mureşului iar în.Valea Jiu­ Rezervele de reducere a pre­ telor tehnice ele aduc un aport che, M iercurea, Apoldu de Sus >
regional. Anul acesta, prin pre­ lui să terminăm 500 de aparta­ ţului de cost pe apartament nu
luarea lucrărilor din Valea 'Jiu­ mente. Acum, în pragul marii s-au epuizat. Acest lucru îl do- deosebit, alături de ceilalţi spe- şi altele, participarea fem eilor ţ
lui, aparţinînd fostului Trust 7, sărbători, raportăm cu mîndrie vădeşte noile propuneri care vin |
lucrările de construcţii au cres­ că în Valea Mureşului angaja­ din partea colectivelor de mun­ cialişti. în vederea stim ulării \a m unca tim p u lu i este de sutâ>
cut considerabil. Grafic, creşte­ mentul a fost depăşit cu 31 de că de pe şantiere. In această di­
rea volumului producţiei se pre­ apartamente, iar în Valea Jiului recţie ziua de 23 August a fost capacităţii creatoare a m unci- ia sută. >
zintă faţă de anul 1956 astfel: a îost îndeplinit în întregime. întîmpinată pe şantierele noastre
îndrumarea părintească a parti­ Astfel, prin munca entuziastă a în 1957 creşte cu încă odată, în cu succese remarcabile. Bunăoa­ torilor pentru cît m ai m ulte P entru ca fem eile colectiviste ţ
1958 cu încă de două ori, iar Un obiectiv important al în­ ră, pe şantierele din Valea Mu­
dului s-au asigurat condiţii opti­ tineretului, au fost redate agri­ în acest an de 6 ori. Dacă trecerii constructorilor a fost şi reşului, deşi la începutul anului inovaţii utile bunului m ers al să tyoată m unci liniştite, nu- L
imediat după înfiinţare, efectuam este reducerea preţului de cost. se înregistrase o pierdere, acum
me de dezvoltare a învăţămân­ culturii peste 1.460 ha. teren, au lucrări mărunte acum executăm Astăzi se realizează în regiunea se lucrează cu economii la toate procesului de producţie. In ca- m ai în acest an au fost orga- ;
un mare volum de construcţii de noastră apartamente la un cost punctele de lucru.
tului general de toate gradele. fost plantaţi peste 1 2 2 .0 0 0 pomi mediu de 39.000 iei. Dacă ţinem M ate de judecător, procuror, nizate în regiunea noastră un\
locuinţe, lucrări industriale şi seama de faptul că numai în a- Acestea sînt parte din succe­
Grija deosebită manifestată fructiferi, au fost curăţite şi de­ nul trecut un apartament costa sele cu care constructorii de la a seso r p o p u la r ş i a v o c a t, fe- n u m ă r ’d e 67 g r ă d in iţe s e zo n ie -
social-culturale. Astfel, numai în în medie 60.000-70.000 Iei ne T.R.C.L.H. au întîmpinat sărbă­
faţă de tineret în anii regimului frişate peste 5.500 ha. păşune. anul acesta nouă ne revine sar­ dăm seama că s-a făcut un pas toarea zilei de 23 August, la m eile de a sem en ea se achită re u n d e p este 9.000 copii de',
cina de a construi 224 aparta­ uriaş în reducerea costului unui realizarea, cărora au contribuit
de democraţie populară este re­ Toate aceste acţiuni precum şi mente în oraşul Deva, 141 apar­ apartament. Desigur că la baza în egală măsură muncitorii, in­ cu cinste de sarcinile încredin- colectivişti au asigurată o m in-\
acestui succes a stat în primul ginerii şi tehnicienii şantierelor.
flectată şi de mijloacele puse la lucrările efectuate în sectorul tamente la Gugir, 144 aparta­ rînd folosirea din plin a resur­ t a ^e - care consistentă, odihnă şi e-\
mente în oraşul nou din Gălan, selor locale, buna gospodărire a Avem încă. multe de făcut, dar
dispoziţia tineretului pentru a-şi silvic au adus statului nostru e- 1.143 apartamente în Valea Jiu­ materialelor cît şi aplicarea unor avem şi forţe şi posibilităţi. Si Profesoarele, învăţătoarele şi ducaţie.
lui, fabrica de pîine din Brad, metode înaintate în construcţii. nu vom precupeţi nici un efort
organiza şi petrece plăcut şi e- conomii în valoare de 527.000 clubul din Gugir, şcoala medie Iată doar cîteva exemple oare în activitatea de viitor. Vom rea­ educatoarele, se bucură de ase- Toate aceste realizări de ca-)
ilustrează modul în care s-au liza construcţii tot mai multe şi
ducatfv timpul liber. Căminele lei. din Ilia şi multe alte lucrări. mobilizat constructorii pentru la un preţ de cost şi mai scăzut m enea de preţuirea c u v e n ită ' re se bucură din plin fem eile)
Anul acesta a constituit o co­ ieftinirea costului apartamente­
culturale, cluburile sindicale, însufleţiţi de recenta hotărîre lor. Pînă în anul acesta, unele m unca lor contribuind la înfăp- nu ar fi fo st de conceput fără)
titură radicală în munca noas­ materiale ca nisip, pietriş etc.,
casele raionale de cultură, col­ a plenarei C. C. al P.M.R. cu se aduceau, din alte regiuni ale tuirea obiectivelor revoluţiei eliberarea patriei de sub jugul)
tră a constructorilor. Plenară ţării. Acum sînt procurate pe
ţurile roşii, bibliotecile cinema­ privire la creşterea nivelului de G.C. al P.M.R. din noiembrie plan local, reducînd preţul lor culturale din patria noastră, fascist şi fără existenţa regi-)
1958 ne-a trasat ca sarcină 'de ja jumătate. De asemenea, în
tografele existente în regiune, trai al oamenilor muncii, tinere­ a construi apartamente ieftine, In afară de munca, de la cate- m ului de dem ocraţie populară.)
sub 40.000 lei, bune şi în timp
împreună cu numeroasele baze tul nostru se angajează ca sub dră ele aduc un aport deose- Oe aceea, cu acest prilej, fe-)
scurt. Pentru realizarea acestor
şi cluburi sportive, sînt mărturii conducerea înţeleaptă a parti­ sarcini măreţe ne-am mobilizat bit şi în m unca de culturali- m eile din regiunea noastră îşi)

ale atenţiei acordate de partid şi dului nostru, să muncească cu , ... T zare a oam enilor m uncii. afirm ă hotărirea, ca şi pe)
cu toţii. Inşedinţele organizaţi-
guvern educării tinerei generaţii. şi mai multă abnegaţie pentru In m eseria de medic, fem eile viitor, strins unite in jurul par-)

Mobilizaţi de către organizaţi­ a-şi aduce întreaga contribuţie răspund cu dragoste tuturor ticlului, să m uncească cu şi)

ile U.T.M., sub conducerea orga­ la victoria deplină a socialismu­ chem ărilor şi pun întreaga lor m ai m ult elan pentru viitorul)

nizaţiilor de partid, tinerii din lui în patria noastră. capacitate In scopul apărării lu m in o s al patriei.

ilor de bază, ale grupelor sin- Valea Jiului se foloseşte cu suc-

dicale, în consfătuirile de pro- ces cenuşa de termocentrală la
<—»/—A !—i /—» r
' r~>r"*r~' r~' i >/—>/—» /—¦' /—* <—» /—-* r-> /—* > s r ' r ' r *

SEARĂ DE AUGUST

Bărdaca-i plină cu rubin de Şi-a stăpînului girbaci lovind
poamă, din greu.

P iinea caldă, abureşte, Dar in A ugust, într-o zi,
ţrîn tâ ... partidul,

Stă m la m asă. Ziua, după-o S o l de tu p tă -n casă ii
coamă, trim ise.

îşi ascunde faţa trem urindă. Ş i s-a prefăcut în ţăndări
zidul
Tihna o sorbim pe îndelete,
Din câni m ari şi noi de Ce întreaga viaţă ii um brise.

Secţia în care se confecţionează lăzi pentru export, de la fabrica de porţelan. A m uncit apoi ca o albină, Tînăra Schem Parăschiva este Fabrica „Vidra“ din Orăştie a fost înzestrată în anii puterii populare
U n grătar, in grija unei fete, Şi-a fost cel dinţii colectivist una dintre cele mai harnice munci­ cv numeroase maşini şi instalaţii care au uşurat munca, au îmbunătăţit ca­
cherestea „11 Iunie" din Orăştie, este deservită numai de tineret. Cele cinci Rum eneşte-n grabă un toare de la jabrica „Ardeleana“ din litatea blănurilor şi au sporit simţitor producţia. Muncitorii acestei fabrici,
in sat. Alba Iuliă. Brigada pe care o con­ în majoritate femei, se străduiesc să dea zilnic blănuri de diferite sortimen­
curcan. Zi şi noapte n-a găsit duce ea a realizai, in ultimele 10 te peste plan.
Izile, o economie de pesle 1.600
O aspete-s în casa nou hodină... dm. p. piele. In clişeu : Un grup de muncitoare fruntaşe — Florica Grecu, Elena
durată, A stăzi, nouă tinereţe şi-a Poenar şi Maria Bodnar — de la fabrica „Vidra", care în cinstea zilei de
In clişeu: Tînăra şefă de brigadă 23 August au obţinut succese însemnate în producţie. Ele şi-au depăşii
G azdă — un colectivist, durat. In timpul lucrului. norma de lucru în medie cu 12 la sută.

tovarăş bun. • >• » a S K* R•
Ii ascult povestea... Ca o fată,
brigăzi utemiste care lucrează în această secţie şi-au depăşit lună de lună Noaptea se strecoară peste S tă m la m asă... N oaptea
înstelată,
planul cu cîte 15—20 la suţă. drum .
M ă p o fteşte s-o apuc. la drum .
In cinstea zilei de 23 August colectivul acestei secţii de tineret s-a Slugă-a fost din naştere Gazda se opune: „Dă
bătrînut,
angajat să îndeplinească planul lunar cu 7 zile înainte. Printr-o mai bună paharul, fată",
A nii i-a trăit trudind m ereu. Noi, colectiviştii-aşa trăim
organizare a muncii, tinerii de aici' şi-au îndeplinit planul lunar în 22 au­ Tinereţea i-a furat-o chinul,
acum !
gust, adică cu 8 zile înainte de termen. PAUL BIRLADEANU

In clişeu: Utemiştii Sinescu Alexandru, Tudor Petru, Maria Lucrejia

şi Cernise Elena în timpul lucrului,- — ________ / v J u f . J i J . J u J U u / U u / u J u ; * , - •—/ u - f u .

---- --------- i i —----- i ------ " ~ -y - ..........