Page 79 - 1959-08

Nr. 1451 ¦av.*avreruns D RU M U L SO C IALISM U LU I Pag. 7
izxozzzizza/xrFymTioi^riott^KrmamnrT^^ scsxrmsstsassă

Valea Jiului a devenit

valea fericirii In statul nostru dem ocrat-
popular, copiii oam enilor

Cu un deceniu şi jumătate în dre medico-sanitare bine pregă­ m uncii se bucură de o aten­
tite şi în număr suficient, prin ţie şi grijă deosebită. Pentru
urmă, Văii Jiului i se putea Ing. WILIAM SUDER Policlinici şi dispensare, prin ei au fost făcute num eroase
sanatorii. creşe, căm ine de zi, grădini­
spune pe drept cuvînt „Valea director genera! al Combinatului ţe, unde sub supravegherea
In locul uliţelor noroioase şi surorilor şi a educatoarelor
plîngferii". Mizeria domnea pes­ carbonifer al Văii Jiului a drumurilor nepietruite au fost petrec o copilărie fericită.

te tot. Şomajul şi îoametea a- construite străzi largi, şosele P entru copiii oam enilor

tinseseră punctul culminant. motiv d_e „nerentabilitate"', tre- asfaltate. Alături de blocurile

in adîncuri minerii trudeau buiau scoase la iveală, trebuiau

din greu. Majoritatea operaţiu- dăruite tinerei noastre industrii,

nilor se executau manual (va- Minele Lonea I, II şi Vulcan

Ioarea şi varietatea utilajelor au *ost redeschise; mina Uri- moderne, mai bine de 500 de m uncii din oraşul D eva, în

era cu mult în urma tehnicii can‘ a *ost construită. Noi blo- oameni ai muncii şi-au constru­ aceşti ani, au fost deschise 4
de care dispuneau alte ţări în cur* de cărbune au fost puse în it locuinţe individuale cu îm­ grădiniţe.
acest domeniu). Aerajul mine- expIoatare. Totodată, minele prumut de stat.
lor era foarte prost, din care noastre au cunoscut o ma- In c liş e u : un aspect de la
cauză, în afară de faptul că mi- 'e afluenţă de utilaje, a- Perspectiva Văii Jiului este grădiniţa de copii din cartie­
nerii munceau în condiţii ex- iunÎUnd ca astăzi să a- minunată. Intr-un viitor apro- rul „ C iangăi“.

trem de grele, se întîmplau de- vem mecanizate majorita- piat, în valea cărbunelui va >
exista un singur o ra ş: Valea
se accidente mortale. iea operaţiunilor. S-au îmbună- Jiului. Miile de apartamente ce
se vor construi îi vor găzdui
Aspectul aşezămintelor mine- radical condiţiile de lucru, pe toţi oamenii muncii din ma­

reşti era deplorabil. Familiile datorita sumelor mari alocate

de mineri trăiau îngrămădite în pen*™ lucrările de protecţia .-WYY

cocioabe cu igrasie. Părinţii, îm- muncii ?i tehnica securităţii,

preună cu copiii, locuiau îaoTal- Trebuiau construite oraşele, rele bazin carbonifer. In cinstea Printre constructorii
tă într-o singură cămăruţă, în Mizeria în care locuiau minerii Mari transformări vor cu­
condiţii de nedescris. Străzile nu ma' putea continua. De a-
— dacă puteau fi numite ast- c€ea> odată cu lucrările din noaşte abatajele minelor noas­ y festivalului tineretului maşinilor de cusut
fel uliţele înguste — erau pline subteran, în toate centrele mi- tre. Mecanizarea locurilor de

de noroi. Copiii minerilor vaga- niere s' au deschis şantiere de muncă va permite sporirea cu Tinerii din regiunea noastră sărbă­ nache Chîriţă, şeful unei brigăzi de inirecerea coniinuă tăţi, dar dirzenia şi hotărîrea oame­
bondau pe ele. Ce altceva pu- construcţii social-culturale. Co- ,Tn,!t a producţiei de cărbune,
nilor însufleţiţi de comunişti le-au
teau să facă ? Erau prea ti- Roabele au fost demolate, iar iar munca de miner va deveni toresc, odată cu cea de-a 15-a aniver­ la mina Petrila, care a extras peste Peste tot numai verdeaţă şi flori învins. Colectivul de concepţie şi
sare a eliberării patriei noastre, şi cel plan, numai în primele 6 luni ale a- multe, foarte multe. In sectoare şi proiectare în frunte cu comunistul
neri pentru a putea munci, iar 'n *ocu' i°r ridicate blocuri o adevărată plăcere, de-al ill-lea festival regional. Delegaţii nului, 3.500 tone cărbune. secţii domneşte ordinea şi curăţe­ Andrei Barbu a pornii la treabă cu ton
din toate coifurile regiunii, tinerii pre­ nia. De fapt nici nu se poate să tă răspunderea sarcinii încredinţate,
pentru şcoală erau prea săraci. moclerne. Unde este astăzi ora- n„ : « Mrhnnik t \/--- i- zenţi !a festivalul regional, vor adu­ Peste 4.200 de tineri din raionul fie altfel. Aici, ca şi in alte fabrici Sprijinit îndeaproape de comitetul
ce cu ei mesagiile de salut cît şi bi­ Alba, încadraţi în 118 brigăzi utemiste şi uzine întrecerea in cinstea zilei de partid şi conducerea uzinei a-
Ecoul marelui act de la 23 Urlcani, în 1949 era un „la- , T carl’0"'lîr «' Va" lanţul minunatelor realizări pe care de muncă patriotică, au efectuat pînă de 23 August a luat un avînt pu­ cest colectiv a elaborat toate proiec­
zecile de mii de tineri din regiune în prezent 168.000 ore muncă volun­ ternic. întregul colectiv in frunte tele, scKiţele şi desenele şi apoi a
August 1944 s-a făcui auzit toa cu numai 6 căsuţe, care U Ul d,spune de msemnafe re- le-au obţinut în muncă. tară şi au realizat economii în valoa­ cu comuniştii şi-a sporit angaja­ început construirea prototipului. In
re de 215.000 lei, în timp ce brigă­ mentele in producţie. La orice pas cele din urmă s-a trecut la probele
pînă în cel mai îndepărtat aba- abia se zăreau printre ierburi. zerve- De aceea, în viitor se Delegaţii tinerilor din raionul Pe­ zile tinerilor din producţie au reali­ munca se desfăşoară cu entuziasm. practice, care au dat rezultate bune.
troşani, de pildă, pot fi mîndri că în zat 141.600 lei economii. Printre tine­ Constructorii maşinilor de cusut Conducerea de resort a aprobat tre­
taj. Minerii şi-au luat în pri- Vu,can- Petroşani, Lonea — vor deschide noi blocuri de căr- acest an, brigăzile de tineret din mi­ rii fruntaşi în producţie din raionul sînt la posturi. Fiecare stă aple­ cerea la fabricaţie în serie.
nele Văii Jiului au dat în afara sarci­ Alba, vor fi prezenţi la festival şi cat cu grijă asupra maşinei la care
mire un bun ce le aparţinea : toaie aceste centre poartă pe- bune şi chiar mine.

StrecÎurt m' 6u'ncitorii. “ îtdLzi aî1n,m1 aaarlpn'a0rrt,a,rmae"nSt!e0rmcoiinrfi'orAtaS-' , ... VM. , .'!Ul,ui' SÎnt mta-
d de VlltoruI ,0r’ de reallzari,e
Trebuia luat totul de Ia în- bile locuiesc mai bine de 5 .0 0 0 oblinute pînă în prezent. Sînt
atît în mină cît şi în 0- de familii ale minerilor Văii Ji­ sigur că şi în viitor ei vor

n ‘ Dar n-aveam maşini, n-a- ului, iar aproape 4.200 de ti- munci cu elanul care-i caracte-

veam specialişti. Aveam însă ner' necasaior't' S'M locatarii

onaamtnpenniî dornici dj e- —muncă- , d.or­ ceI°r 2 2 de cămine construite rizează, pentru a dărui patriei nilor de plan peste 32.500 tone de căr­ Maria Boitor de la fabrica de încăl­ lucrează, o supraveghează cu a- Din seria
bune. ţăminte „Ardeleana", minerul Vasile tenţie şi o manevrează cu m ultă si­ marilor planuri
nici de o viaţă mai bună ; a- m anii de democraţie populară, cărbune mai mult şi mai bun, Oprea etc. guranţă şi pricepere.
veam prieteni noi, puternici şi ¦Şantierele insa nu s-au restrîns. Printre tinerii mineri ai bazinului Lucrurile însă nu s-au oprit aici.
gata oricînd să ne ajute. Pu­ In prezent sînt în lucru alte pentru a face valea noastră şi carbonifer din Valea Jiului, ce vor Şi tinerii raionului Sebeş se pot Săgeţile graficelor de întrecere au Colectivul de proiectanţi de la .
ternicul stat socialist, Uniunea 878 de apartamente. mai înfloritoare. participa la festival, se numără şi E- mîndri cu realizările lor obţinute în depăşit de m ult cifra de o sută. A- U. M. Cugir a elaborat noi proiec- '
acest an. Peste 67.200 ore muncă vo­ cum oscilează in jurul procentelor te, noi planuri. Pe baza lor s-a tre­
Sovietică, rie-a trimis specialişti 1j ! ocu!. ",eş.ti!n*e l. de carte',ţ v A / - .....y 140— 150 la sută. Peste tot se des­

sî trtifpta . .. .. ; ln Valea Jiului trebuia semăna-< făşoară o muncă asiduă semn că cut la fabricarea in serie a unei noi
‘ .1 • ovieticii ne-au in- tă sămînţa culturii. De aceea o-S
luntară şi 134.000 lei economii au fost

vaţat să lucrăm bine, să ne dată cu marile construcţii in-? realizate de ei. La acestea se mai întrecerea in cinstea marii sărbători maşini de cusut mai perfecţionate
adaugă 259.700 lei economii ale bri­ continuă. Ne aflăm deci la uzinele
creştem cadrele de care avem dustriaIe, s-au ridicat nume-? găzilor de producţie. metalurgice Cugir. — „Supercasnica". Apoi pentru a
fi in pas cu tehnica mondială, co­
nevoie. Din ţara prietenă am roase şcoli de toate gradele,?, Exemple de tineri merituoşi din ra­ Aşa s-a născuf lectivul de concepţie şi proiectare
ionul Sebeş, care vor fi prezenţi la prima maşină a elaborat in numai 3 luni din
primit tot ce ne trebuia pentru un institut de învăţămînt su-< festival, se pot da multe. Iată, doar, acest an proiectele pentru o nouă
cîteva num e: inovatorul Nicolae Go- La început cînd s-a primit sarci­ maşină de cusut şi mai modernă.
ca Valea Jiului să se ridice perior, cluburi, 16 cinemato- ? Crupa de mineri ţea de la fabrica „1 Alai“ Petreşti, na de a se proiecta şi construi pri­ „Ileana" — aşa se numeşte ultimul
condusă de tov. inovatorul Dumitru Capră de la între­ ma maşină de cusut de fabricaţie tip de maşină — a început să fie
din mizeria în care zăcea de grafe, un teatru de stat. Ş Gheorghe lîujan de romînească unii erau cam sceptici. fabricat în serie. Ea constituie un
la mina Ţebea, da­
sute de ani. De asemenea, în aceşti 15 > torită folosirii la
maximum a timpu­
Vrednicii noştri mineri au ani s-a acordat o deosebită a-?

desfăşurat o muncă eroică, tenţie grijii faţă de sănătatea

Cantităţi imense de cărbune, oamenilor muncii. Aceasta se; lui de lucru, îşi rea­ prinderea „Sebeşul" şi mulţi alţii. Cu timpul s-au convins insă că nu dar al colectivului uzinelor din Cu­
lăsate să zacă în adîncuri de exprimă prin spitalele înzestra- ? lizează lună de lu­ Numărul orelor de muncă volunta­ există nici un motiv de îndoială. gir închinat zilei de 23 August. A-
fostele societăţi capitaliste, pe te cu aparatură modernă şi ca- ? nă planul în pro­ Comuniştii din uzină s-au situat pe cum întregul colectiv al uzinei este
porţie d? Iu4— 105 ră realizate de către tinerii din Orăş- o poziţie fermă. „Sarcina încredin­ bucuros. Şi are de ce. El munceşte

la sută. tie, se ridică la 60.000. Ele au fost ţată poate şi trebuie să fie în­ cu multă însufleţire pentru termi­

Sîntem recunoscători Clişeul nostru în­ prestate de peste 4.000 de tineri, con­ deplinită — spuneau ei oamenilor narea ultimului lot introdus în fa­
partidului făţişează pe minerii stituiţi în 122 brigăzi utemiste de mun­ în orişice ocazie. Vom întîmpinafără bricaţie. De altfel, muncitorii de
Gheorghe Huţan şl că patriotică. Din rîndurile acestora îndoială şi greutăţi dar, te vom în­ la U. M. Cugir vor demonstra la
Gheorghe Miclitţă vor participa la festival — printre vinge. Avem muncitori, tehnicieni şi 23 August cu fruntea sus, avtnd sa­
în timpul lucrului. alţii — mecanicul agricol Valentin ingineri talentaţi, avem şi utilaje tisfacţia că şi-au îndeplinit sarcinile
bune. Nu ne rămine altceva de fă­ încredinţate, construind o maşină

Am poposit la Uricani în a- tul, să mă îmbrac şi să mănînc Chintoveanu de la S.M.T. Orăştie, mun­ cut decît să pornim la treabă se­ de cusut care rivalizează cu cele­
nul 1953. Veneam de pe melea­ bine. citorul fruntaş Zaharia Dragoş de la rios şi să avem convingerea fermă lalte maşini de pe piaţa mondială

gurile Sucevei, îndemnat de îmi dau seama că toate a- întreprinderea „1. C. Frimu“, strunga­ că vom izbuti". şi că ea face parte din seria ma­
consăteanul meu Vasile Hriţ­ cestea le datorez partidului, cla­
eau. El tusese înainte în Valea sei muncitoare, statului nostru rul Cristache Sătmăreanu de la U.M. Munca a început. Au fost şi greu­ rilor noastre realizări.

j Cugir.

Jiului şi se angajase aici, la cea democrat-popular. | -*3?>*<L><Z?> >¦ i
mai tînără exploatare carbonife­
ră, ca miner. Cu ajutorul lui şi împreună cu ceilalţi tovarăşi NFR Â TIRE n-au nimic de împărţit, în afară de înfrăţiţi pe 558 ha., 221 de familii, a- — Mai ţii minte tov. Kirr, cum se
â altor comunişti, am învăţat de muncă, îmi exprim recunoş­ păinintul chiaburilor, care ii se cuve­ proape tot satul... dondăneau la început Ilie Baran şi
frumoasa meserie de miner. As­ tinţa faţă de conducerea înţeleap­ Ziua şi-a ascuns faţa pe după dea­ la o bătaie în toată regula. Au fost nea lor, pentru că ei îl munceau. Cristian Glatz ? Astăzi munca i-a
tăzi sînt şef de brigadă. Mă în­ tă a partidului şi faţă de grija Tovarăşul Kirr complectează: împrietenit. Şi ca ei, sînt prieteni şi
ţeleg foarte bine cu ortacii mei ce ne-o poartă nouă, oamenilor lul viilor. Negura serii se întinde în­ şi răniţi... Şi Toader povesteşte mai departe. — Şi cîte bogăţii am strîns. Am Martin Sonnleitner, llie Munteanu, lo-
şi în fiecare lună ne depăşim cu muncii. Brigada pe care o con­ Kirr îl ascultă, îl complectează. Şi-a- sif Lederhilger, Ilie Răceu, Ion Schau-
mult sarcinile de plan. Ca ur­ duc s-a angajat ca în fiecare cet, pe nesimţite, cuprinzînd satul. Ici, — Mai ţii minte tovarăşe Kirr? mîndoi încearcă o mare bucurie, o ma­ construit o stină şi un saivan. Avem berger, Nicolae Fulea... Ce mai, toţi
mare, cîştigul nostru lunar de­ lună, pînă la sfîrşitul anului, re mulţumire sufletească... 830 de oi. Am construit un grajd şi sînt prieteni. Marea gospodărie colec­
păşeşte 2 .0 0 0 lei. să-şi depăşească planul de pro­ colo, pe străzi şi în ferestrele caselor, — Da, ţin minte. Ţin minte că în altul îl terminăm zilele acestea. Avem tivă, munca în comun şi mai ales cu­
ducţie, să economisească cel Comuniştii au muncit mai întîi pen­ 22 de boi, 10 vaci de lapte, 10 juninci, vîntul partidului, ne-a înfrăţit. Astăzi,
Viaţa minerilor de la Uricani, puţin 5 m.c. material lemnos, şi becuri electrice strălucesc, înfruntînd seara zilei de care vorbeşti, în casa tru apropierea dintre romîni şi saşi. 27 de cai. Ain construit o maternitate nimeni şi nimic nu ne-ar putea dez­
este minunată. Eu, de exemplu, 50 kg. exploziv. Angajamentul Au muncit să-i împrietenească, să-i pentru scroafe de prăsilă. Avem 18 bina. Trăim în belşug, viaţa ne este
locuiesc împreună cu soţia şi întunericul. Ziua demuncă s-a ter­ unui chiabur sas, împreună cu jan­ înfrăţească. Le-au vorbit despre patrie, scroafe, 60 de porci... Cum să nu ne tot mai frumoasă...
fetiţa într-un apartament frumos, nostru va deveni faptă. Sînteir darmul şi cu primarul, chefuiau şi despre patria noastră socialistă, în mîndrim ? Şi-apoi, celelalte construc­
unde mă bucur de tot confortul. minat... care toţi fiii ei sînt cetăţeni egali, fie ţii : garajul, pătulul pentru porumb, Afară s-a înnoptat de-a binelea. Cei
Realizînd un . cîştig mare, am convinşi de acest lucru. La sediul gospodăriei colective, doi cîţiva bogătaşi romîni. Şi tare m-am romîni, fie saşi. Şi le-au spus că pa­ cuptorul de v a r ; celelalte bogăţii: 2 doi colectivişti se pregătesc de ple­
putut să-mi mobilez apartamen- oameni mai poposesc. Stau aplecaţi - frămîntat atunci. Vasăzică, pe noi ne tria trebuie iubită deopotrivă. Şi oa­ autocamioane, cîntarul basculă, ate­ care. Ion Kirr, preşedintele, îşi strînge
VASILE APOSTOL asupra mesei şi răsfoiesc nişte hîrtii. învrăjbesc, dar ei se împacă de mi­ menii au priceput, încetul cu încetul, lierul mecanic, pepiniera de viţă de hîrtiile. Nicolae Toader, • secretarul or­
Din cînd în cînd fac socoteli.Şi TTupă nune, mi-am zis. De ce ? N-am pri­ cum stau lucrurile. Veninul şovinismu­ vie altoită şi port altoi, grădina de ganizaţiei de bază, îşi îmbracă haina.
miner, şef de brigadă-Uricani fiecare socoteală, o lumină tot mai ceput... lui pe care stăpînirea burghezo-inoşie- legume şi zarzavaturi, livada de pomi... Ies împreună. La poartă se opresc. Au
rească l-a strecurat în sufletul oame­ De-aia spuneam eu că socoteala tre­
--------------------------bTssas vie le umple privirile, toată faţa... Liniştea rămîne stăpînă cîteva se­ nilor a dispărut pe rînd. Adevărul zi­ buie să iasă, peniru că-i averea gos­ drumuri diferite către casă. îşi strîng
lelor noastre a măturat din calea con­ podăriei. Uite aici pe hîrtia asta.
— Ies socotelile tovarăşe Kirr ? cunde. Tovarăşul Kirr, reia ap oi: strucţiei vieţii noi minciunile veninoa­ Numai pînă la 1 august, anul prieteneşte miinile.
se răspîndite de bogătani între romîni acesta, ferma de oi ne-a adus un ve­
— Ies, tovarăşe Toader. Cum să nu — Dar la cămin, îţi aduci aminte? şi naţionalităţile conlocuitoare. nit de 143.712 lei, cuptorul de var — Şi să nu uiţi tovarăşe Kirr.
60.911 lei, grădina de legume 17.336
iasă ? !... Doar e vorba de" averea gos­ Romînii într-un loc, saşii în artul. Nu Cei doi colectivişti vorbesc despre lei, ferma de vaci 10.088 lei... Total, Să mai treci pe la vecinul dumnea-
înfiinţarea gospodăriei lor colective, gospodăria are în perioada asta,
podăriei colective. s-ar fi amestecat să-i pici cu ceară. care a avut loc în anul 1950. 376.301 lei venit curat. Ce, îi puţin ? tale, acela întovărăşit. Simt că se
Cînd ţe gîndeşti că fondul nostru de
E vorba de averea gospodăriei co­ Vrajba era şi aici mare. Cît despre — Atunci am păşit pe calea belşu­ va înscrie negreşit în gospodă­
lective... O clipă, tovaîăşul Toader echipe artistice comune, nici vorbă... gului pe care ne-a arătat-o partidul
/lasă creionul din mină. II lasă şi to­ Şi ioate astea din cauza bogaţilor, a — spune Toader — doar 73 de fa­ ria noastră. Ai văzut acum două
varăşul Kirr. Se privesc. Şi fiecare chiaburilor, care ne împuiau capul cu duminici... 28 de noi familii au venit
vede în celălalt, unprieten de nă­ lot felul de teorii şovine, care mai de în mijlocul nostru. Am să mai trec şi
dejde. care mai gogonată.

m W '-'* — Mai ţii minte tovarăşe Kirr ?... — Da, aşa a fost atunci, confirmă
Era prin anul... tovarăşul Toader. Dar a venit 23 Au­
gust 1914, apoi puterea de stat a tre­

Ml Toader povesteşte o întîmplare la cut în mîinile poporului. Clasa mun­ milii. Eram destul de săraci. Aveam bază este de 1.054.702 lei, îţi poţi da eu pe la vecinul meu. Poate pînă la
care amîndoi au fost martori. Era pe
iwmm msd M^mrnsrn timpul burghezo-moşierimii. Intr-o du­ citoare, partidul comuniştilor, a făcut numai 219 ha. de pămînt, cîţiva boi, seama mai bine cum am muncit, care-s sfîrşitul anului tot satul O să fie co­
A Emm minică, în faţa primăriei, a izbucnit lumină în toate. Ne-a schimbat viaţa cîteva pluguri. Era greu. Dar de-atunci, roadele înfrăţirii dintre romîni şi saşi
un scandal. Mai întîi ceartă, apoi bă­ şi sufletul. Ţii minte tovarăşe Kirr. an de an, cuvîntul partidului, cuvînt pe pămîntul comun, lucrat cu maşini lectivizat... La revedere şl noapte
cînd a venit prima dată un muncitor înţelept şi drept, a pătruns tot mai şi tractoare... bună...
taie. Se bateau romînii şi saşii. De de la oraş, un comunist, şi ne-a vor­ adine în inimile romînilor şi saşilor,
bit despre înfrăţire? Unii nici nn l-au deopotrivă. Şi oamenii s-au convins că Cei doi colectivişti continuă să vor­ Se despart. Pe stradă nu se mal vede
ce, peniru ce? Nimeni n-a ştiut a- bească. Cuvintele despre averea gos­ nimeni. Oamenii se odihnesc. In Apol-
du de Sus, romînii şi saşii au găsit
ascultat, alţii l-au privit cu neîncre­ munca în comun, mecanizată, dă roa­
Oraşul Lupcni se înfrumuseţează pe zi ce trece, An de an se conslrn tunci. De la o vorbă înfierbîntată de dere. O parte însă, au început atunci dele cele mai bune. Exemplu le-au fost podăriei colective, despre înfrăţirea ro- drumul înţelegerii, drumul pe oare mer­
ies: aici, pentru familiile de mineri, sute de apartamente moderne. veninul şovinismului pe care bogăta­ să vadă ceva mai limpede, să vadă mînilor şi saşilor, ii bucură. Ochii lor ge întreg poporul, drumul spre socia­
nii îl turnau picătură cu picătură în munca celor 73 de familii) recollele au în ei o lumină vie, lumina nă­ lism.
Clişeul nostru înfăţişează două blocuri a cite 36 de apartamente dale

în folosinţă în cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei, sufletele unora şi-a altora, s-a ajuns că într-adevăr nici romînii, nici saşii gospodăriei colective. Astăzi, muncim dejdii împlinite. ? ' GH. PAVEL' ”