Page 81 - 1959-08

; ŞiblistOt* ' ' !
P o'r,l*lă
4'
'ţ

P R O LE TA R I DIN TO ATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A ! S Ă R B Ă T O R IR E A ZILEI D E 2 3 A U G U S T

Parada militară şi demonstraţia

oamenilor muncii din oraşul Deva

S -a îm p lin ii u n d e c e n iu ' ş i ' la 'un capăt'la .altul oraşul, în- ca paşnică şi viaţa nouă a po­

ju m ă ta te d e cîn d p o p o ru l n o stru soţesc, urarea pe care locotenent porului. j

a fo s t elib era t p e n tr u to td e a u n a . colonelul Ioan Bordei o face os­ începe dem onstraţia
d e su b ju g u l fa s c is t, d e cîn d m ă ­ taşilor şi ofiţerilor aliniaţi pen­ oam enilor muncii

se le la rg i p o p u la re d in p a tr ia tru paradă.

noastră sărbătoresc an de an Trecerea în revistă a luat F ream ătul neobişnuit de pe
străzile oraşului este acoperit
Anul X! Nr. 1452 | M arţi 25 a u g u st 1959 J 6 pagini 30 bani z iu a d e '2 3 A u g u s t — cea m a i, sfîrşit;. Tovarăşul locotenent co la un m om ent dat de acordurile
puternice ale fanfarei şi de corul
m ă re a ţă să rb ă to a re a p o p o r u lu i' Ionel Ioan Bordei se urcă la tri ceferiştilor din Sim eria. In cu-
rînd însă, fanfara şi corul a-
SESIUNEA SOLEMNĂ A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE ro m în . E fire sc d eci, ca a cu m bună, de unde, în numele Corni proape că nu se m ai aud din
la îm p lin ire a u n u i d ec e n iu ş i ju ­ tetului regional P.M.R. şi al Co cauza uratelor puternice. începe
A X V -A A N IV E R SA R E A ELIBERĂ RII R O M ÎN IE m ă ta te de v ia ţă lib eră şi fe r i- . mitetului executiv al Sfatului dem onstraţia oam enilor m uncii.
DE SU B JU G U L FA SC IST cită, să rb ă to rire a a c e stu i m ă ­ popular regional, rosteşte cu P rim ii trec prin faţa tribunei
ceferiştii din Sim eria. D in piep­
re ţ e v e n im e n t să ca p e te o s e m ­ vîntul de salut cu prilejul celei turile lor răsună cu putere ura­
n ific a ţie d e o se b ită , u n ca ra cter de-a XV-a’ aniversări a eliberă­ te, sîn t scandate lo z in c i: „Tră-
ş i m a i la rg , ş i m a i fe s tiv . S în t rii patriei noastre de sub jugul iascâ 23 A ugust, m area sărbă­
doar 15 a n i d e v ia ţă nouă, de fascist. toare a poporului n o s tr u !“,
„Trăiască P artidul M uncitoresc
Expunerea făcută de tovarăşul - libertate şi in d ep en d en ţă , 15 ani Solemn, răsună apoi puternic Rom în, inspiratorul şi organi­
de m ăreţe succese pe drum ul imnul de stat al Republicii zatorul tuturor victoriilor noa­
Tovarăşi deputaţi, celui de-al doilea război mondial, în lume exista marea putere construcţiei socialiste. Populare Romîne şi odată cu el stre In coloanele de dem on­
socialistă — Uniunea Sovietică. Această realitate istorică pri­ dinspre cetatea Devei, se aud stra n ţi trec cot la cot bărbaţi şi
Poporul nostru întîmpină cu inima plină de bucurie a 15-a mordială a epocii noastre şi-a pus pecetea asupra întregii desfă­ In oraşul D eva, sărbătorirea pe rînd detunăturile celor 21 de fem ei tineri şi vîrstnici. Pe feţele
aniversare a marii sale sărbători naţionale — eliberarea patriei şurări a războiului, asupra conţinutului şi rezultatelor sale. Im­ acestui m ăreţ evenim ent a că­ salve de artilerie. Un stol de tuturor se poate citi entuziasm ul
de sub jugul fascist. perialismului hitlerist, care reprezenta o primejdie de moarte pen­ pătat am ploare şi m ăreţie nu porumbei se rotesc deasupra o- şi bucuria cu care întîm pină m a­
tru fiinţa naţională a popoarelor, pentru civilizaţia umană, i se num ai prin excepţionala paradă rea sărbătoare, ataşam entul şi
Anii care au trecut de la eliberare au fost ani de luptă şi opunea coaliţia antihitleristă, a cărei forţă fundamentală era dragostea lor faţă de partid.
muncă încordată de adînci transformări revoluţionare, care au Uniunea Sovietică. m ilitară ce a a vut loc şi prin raşului, complectînd parcă deco­
ridicat la o viaţă nouă masele muncitoare de la oraşe şi sate. rul festiv al sărbătorii. In pădurea de steaguri rqşil
15 ani sînt o perioadă relativ scurtă în viaţa unui popor, dar In această gigantică încleştare, de proporţii cum nu mai m odul sugestiv în care oam enii şi tricolore se zăresc portretele
în acest răstimp ţara noastră a făcut un asemenea salt pe calea cunoscuse istoria, poporul sovietic, suferind distrugeri din cele Bubuitul salvelor de tun a în­ m arilor dascăli ai proletariatu­
progresului, cum n-ar fi fost cu putinţă sub stăpînirea burghezo- mai grele şi dînd uriaşe jertfe de sînge, a purtat cu un eroism m uncii au înfăţişat frum oasele cetat. Trompetiştii fanfarei dau lui şi ale conducătorilor iubiţi
moşierească. Poporul romîn, constructor al socialismului, se fără seamăn greul luptei pentru zdrobirea fascismului, pentru semnalul începerii parăzii. în­ ai partidului şi guvernului nos­
mîndreşte pe drept cuvînt cu rezultatele tot mai îmbelşugate ale eliberarea patriei sale şi salvarea omenirii de primejdia înrobirii lor succese în m uncă, ci, în p ri­ spre tribuna oficială, în pas ca­ tru. M îinile vînfoase ale m unci­
eforturilor sale creatoare pentru dezvoltarea' economiei naţionale hitleriste. (Aplauze puternice prelungite). denţat, într-o aliniere perfectă, torilor ceferişti poartă grafice
şi ridicarea nivelului său de trai material şi cultural. m ul rînd, prin entuziasm ul în ­ impresionantă, trec unităţile mi­ care înfăţişează realizările lor
In marile bătălii purtate pe întinderile imense ale frontului, litare. In fruntea primului plu­ obţinute în cinstea celei de-a
Epoca luminoasă pe care o trăieşte poporul romîri ne apare în faţă Moscovei şi Leningradului, în istorica bătălie de la flăcărat, prin căldura cu care ton defilează în pas energic, în­ 15-a aniversări a eliberării pa­
într-o strălucire şi mai vie cînd ne amintim cît de amar era tra­ Stalingrad, în luptele de la Kursk şi Oriol, la Iaşi şi Chişinău tr-o ţinută impecabilă, căpita­ triei noastre de sub jugul fas­
iul oamenilor muncii sub călcîiul burgheziei şi moşierimii. glorioasa Armată Sovietică sfărîma pas cu pas maşina de război m asele largi populare şi-au m a­ nul comunist Ienciu Viorel. Trec cist. Un car alegoric înfăţişea­
hitleristă, punea pe fugă pe cotropitori, frîngîndu-le trufia şi apoi celelalte plutoane. Sînt fii ză m unca dirzâ a m uncitorilor
Muncă peste puteri şi salarii de foame, ameninţarea de fiece apropiind tot mai mult, prin lupta ei victorioasă, ceasul eliberă­ n ife s ta t a ta ş a m e n tu l lo r ¦n e ­ ai oamenilor muncii care sînt de la depoul de locom otive şi a
zi de a se vedea azvîrliţi în rîndurile şomerilor, teroare şi gloan­ rii popoarelor. celor de la secţia d e reparat va ­
ţe în loc de pîine şi drepturi — aceasta eră partea muncitorilor zdruncinat faţă de partid şi g u ­ gata oricînd să apere cu cinste goane.
din truda cărora capitaliştii din ţară şi de peste hotare îngrămă­ Infrîngerile suferite de armatele fasciste, perspectiva zdro­ cuceririle revoluţionare ale po­
deau uriaşe profituri. Pe spinarea ţăranilor, lipsiţi de pămînt; birii inevitabile a Germaniei hitleriste, apropierea Armatei So­ vern, prin hotărîrea lor ferm ă de porului nostru muncitor. D upă coloana ceferiştilor trec
de unelte şi vite, înglodaţi în datorii, goi şi înfometaţi, se îm­ vietice de graniţele Romîniei, iar apoi ofensiva ei eliberatoare pe prin faţa tribunei, m uncitorii de
bogăţeau moşierii, fabricanţii şi negustorii, cămătarii şi chiabu­ teritoriul patriei noastre, stîrneau panică şi derută în rîndul cli­ a obţine pe viitor noi şi m ăre­ Aplauze puternice însoţesc pe la J.C.I.L. Sim eria . C arul lor a-
rii. Gea mai mare parte a intelectualilor ducea o viaţă de lipsuri cii antonesciene, a aparatului ei de stat şi a întregii reacţiuni legoric stîrneşte adm iraţia tu tu ­
şi umilinţe, izbindu-se de dispreţul cu' care clasele stăpinitoare din ţara noastră. Tot mai mult se clătina dictatura militaro- ţe victorii. ostaşii armatei noastre populare, ror. Pe lingă m unca harnică a
priveau cultura naţională şi talentele poporului. fascistă — izolată de popor şi urîtă de masele populare. In oraşe colectivului fabricii, el sim boli­
şi sate creşteau mînia şi revolta maselor, care-şi găseau expresia ir semn al preţuirii şi dragostei de zează grija statului nostru faţă
Politica burgheziei şi moşierimii hărăzea Romîniei soarta de' în numeroase acţiuni de luptă împotriva ocupanţilor hitlerişti şi de om , atenţia deosebită de ca­
hinterland agrar al marilor puteri industriale, de ţară aservită a slugilor lor din ţară. In rîndurile armatei se resimţea tot mai încă cu cîteva zile înainte ora­ re se bucură copiii ţării noastre.
economiceşte şi politiceşte capitalului monopolist. puternic ura ostaşilor împotriva clicii fasciste care-i trimitea să
moară într-un război dus pentru o cauză străină şi nedreaptă ; şul nostru a îmbrăcat haină de In piaţă se face linişte pen­
Acestei politici antinaţionale i se opunea clasă muncitoare procesul de clarificare în rîndurile ofiţerilor, care îşi dădeau tot sărbătoare. Peste tot au fost ar­ tru un m om ent. P este puţin
călăuzită de avangarda ei marxist-leninistă — Partidul Comunist mai bine seama în ce dezastru erau împinse ţara şi armata, se tim p se aud trom petele şi tobe­
din Romînia — care, în ciudă prigoanei sălbatice, organiză intensifica din ce în ce mai mult. borate drapele roşii şi tricolore. le pionierilor care deschid d e ­
lupta maselor muncitoare împotriva exploatării caoitalisto-moşie- m onstraţia oam enilor m uncii din
reşti şi stării de dependenţă a. ţării faţă de puterile imperialiste. In aceste condiţii prielnice, partidul nostru, curăţindu-şi Ghirlande de flori şi steguleţe
rîndurile de elementele laşe, trădătoare şi capitulante, a trecut multicolore, lozinci şi portrete ale oraşul Deva. Trec pionierii —
In anii cînd clasele exploatatoare căutau prin teroare săl­ la înfăptuirea unui ansamblu de măsuri politice şi organizatorice
batică să înăbuşe avîntul luptei revoluţionare a oamenilor mun­ pentru pregătirea insurecţiei armate. ¦ marilor dascăli ai proletariatului prim ăvara patriei noastre. Fe­
cii şi pregăteau pas cu pas instaurarea dictaturii fasciste, comu­ ţele lor îm bujorate care contras­
niştii ridicau masele în apărarea drepturilor şi libertăţilor căl­ Partidul a intensificat munca de organizare, înarmare şi şi ale conducătorilor partidului tează cu cravatele purpurii ex­
cate în picioare, chemau la unire forţele democratice. pregătire militară a formaţiunilor patriotice de luptă, alcătuite prim ă bucuria cu care în tîm p i­
¦în cea mai mare parte din muncitori. In rîndurile armatei, unde şi guvernului nostru au împodo­ care se bucură în rîndurile oa­ nă această m ăreaţă zi. R ezul­
Măreţele lupte muncitoreşti din februarie 1933, acţiunile anti­ îşi crease mai de mult legături, partidul a reuşit să cîştige pen­ ta tele o b ţin u te la în vă ţă tu ră ,
fasciste care au luat în anii următori o amploare din ce în ce tru cauza insurecţiei numeroşi ofiţeri şi generali patrioţi. bit fiecare stradă, fiecare piaţă, menilor muncii. m iile de tone de fier vechi adu­
mai măre, demonstrau că în ţara noastră existau forţe însemnate fiecare casă. încredere şi veselie, nat, strîngerea spicelor de pe
care se împotriveau fascizării. Lupta plină de abnegaţie dusă La 1 Mai 1944, pe baza înţelegerii intervenite între Partidul
sub conducerea partidului de clasa muncitoare şi de forţele pro- Comunist din Romînia şi Partidul Social-Democrat, a fost înfăp­ bucurie şi entuziasm — sînt sen­ D efilează gărziie ogoare, pregătirea program elor
gresite grupate în jurul ei a frînat pentru un timp procesul de' tuit Forntul Unic Muncitoresc. Aceasta a avut o mare însemnă­ artistice etc., sîn t fapte cu care
fascizare a ţării. tate pentru activitatea desfăşurată de partid în vederea strînge- timente care au cuprins şi stă- m uncitoreşti pionierii şi şcolarii întîm pină
rii laolaltă a tuturor forţelor antihitleriste pe baza unei plat­ pînit pe fiecare om al muncii, m ăreaţa sărbătoare naţională a
Caracterul antinaţional al politicii claselor exploatatoare ă forme care prevedea : răsturnarea guvernului de dictatură fascis­ întreg oraşul a întinerit. Ziua După terminarea parăzii mili­ poporului rom în. Ei se m îndresc
ieşit deosebit de puternic în evidenţă în perioada premergătoare tă, formarea unui guvern de uniune naţională din reprezentanţii eliberării a fost întîmpinată cum tare, în rînduri compacte, trec pe drept cuvînt cu aceste fapte
războiului, cînd expansiunea' Germaniei hiileriste devenise o gra­ tuturor forţelor antihitleriste, ieşirea Romîniei din războiul anti­ se cuvine ! gărzile muncitoreşti înarmate. şi în această z i şi-au m anifestat
vă ameninţare pentru independenţa patriei. O singură cale de sovietic, izgonirea armatelor hitleriste din ţară, trecerea Romîniei Muncitori cu arma în mînă. Aţi­ hotărîrea de a obţine altele şi
salvare exista pentru poporul nostru — alianţa cu Uniunea So­ de partea coaliţiei antihitleriste, reforme democratice. m ai însem nate.
vietică, marea ţară socialistă vecină care îşi oferise sprijinul Zorii m ăreţei sărbători s-au neri, oţelari, furnaIişti, construc­
pentru apărarea independenţei Cehoslovaciei, Poloniei, Romîniei. După cum se ştie, în iunie 1944 a fost alcătuit, din iniţiativa revărsat darnici şi surîzînd pes­ tori, oameni care Ia locul de U n g ru p de copii de la g ră ­
Dar clasele dominante ale vechii Romînii au refuzat sprijinul partidului nostru, Blocul Naţional-Democrat din care au făcut muncă ştiu să mînuiască cu pri­
Uniunii Sovietice, devenind instrumente şi complici făţişi ai ce­ parte, în afară de Partidul Comunist Romîn, partidele social- te oraşul frem ătînd de bucurie. cepere uneltele, strîng acum cu diniţă a stîrnit aplauzele tu tu ­
lui mai înverşunat duşman al poporului romîn — fascismul ger­ democrat, naţional-ţărănesc şi liberal. N icicînd nu s-a îm părtăşit a- putere arma în mînă. Alături de
man. După ce au acceptat slugarnic odiosul dictat de la Viena, unităţile militare, gărzile mun­ ror. Cei m ai m ici locuitori ai o-
au împins ţara în prăpastia' dictaturii militaro-fasciste şi a cri­ Partidul Comunist Romîn era conştient că partidele „isto­ tîta bucurie şi însufleţire. Pe citoreşti sînt scut de nădejde
minalului război antisovietic alături de Germania hitleristă. In­ rice“ — acceptînd parţial propunerile noastre atunci cînd pră­ strada Dr. Petru Oroza se g ă ­ al cuceririlor revoluţionare ale raşului salută cu căldură pe
teresele naţionale ale poporului romîn au fost subordonate ţelu­ buşirea dictaturii militaro-fasciste devenise iminentă — vor poporului nostru muncitor. Uni­
rilor criminale ale hitlerismului înrobitor de popoare. Grîul şi încerca să pună piedici înfăptuirii platformei elabórale de partid, sesc aliniate , form aţii ale uni­ formele aibastre pe care Ie poar­ conducătorii regiunii noastre a-
petrolul romînesc, ca şi alte bogăţii ale ţării, au fost puse la dis­ nutrind speranţa că vor putea abate masele de la calea luptei tă ţilo r m ilita r e . L a trib u n a o- tă, nasul hotărît şi cadenţat, pri­
poziţia maşinii de război hitleriste. Tineretul, floarea poporului pentru transformări democratice şi menţine regimul burghezo- virile dîrze dar pline de voio­ flaţi în tribuna oficială. Im pre­
romîn, a fost dat lui Hitler drept carne de tun. Aproape n-a ră­ inoşieresc. Partidul nostru a considerat însă necesară formarea ficială, îm podobită sărbătoreşte şie, atrag atenţia şi simpatia oa­
mas cămin în care războiul de jaf şi cotropire să nu fi adus Blocului Naţional-Democrat în vederea coalizării tuturor forţelor cu drapele roşii şi tricolore, iau menilor muncii. sionează m u lt m işcările lor g in ­
jalea şi doliul. antihitleriste. In acelaşi timp, el a dus o acţiune consecventă de
combatere a duplicităţii şi poziţiilor reacţionare ale partidelor lop to v a r ă ş ii: Petru Furdui, Cînd stai şi priveşti coloanele gaşe şi feţele zîm băreţe care
In aceste clipe grele pentru, ţară şi popor, partidul comunist „istorice“, militînd pentru unirea tuturor forţelor patriotice şi nesfîrşite ale muncitorilor înar­
a fost acela care a organizat lupta maselor împotriva dictatu­ pentru formarea unui guvern din reprezentanţii tuturor partidelor prim -secretar al C om itetului re­ maţi, fără să vrei gîndul îţi zboa­
rii militaro-fasciste şi a războiului antisovietic. Nici o clipă nu şi grupărilor politice democratice. ră cu ani în urmă, la acel Au­
s-a clătinat dragostea de patrie a comuniştilor, convingerea lor g io n a l P .M .R ., David Lazăr, gust 23 cînd alături de arma­
că forţele democraţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea So­ Partidul Comunist Romîn a fost iniţiatorul şi organizatorul Aurel Bulgărea, Cervencovici
vietică vor triumfa asupra ciumei fasciste, înorederea lor în vic­ insurecţiei armate, care a dus la răsturnarea dictaturii militaro- Andrei, se c re ta ri a i C o m ite tu lu i
toria cauzei eliberării poporului. (Aplauze puternice). Punîndu-şi fasciste. In conformitate cu planul elaborat de partid, insurecţia re g io n a l al P .M .R ., Dumitru De-
la fiece pas viaţa în primejdie, comuniştii uneau în jurul lor for­ a început în ziua de 23 August 1944 prin arestarea clicii antones­ jeu, p r e ş e d in te le C o m ite tu lu i e-
ţele patriotice ale ţării, organizau lupta oamenilor muncii din ciene de către formaţiunile patriotice de luptă. Răspunzînd che­
oraşe şi sate împotriva jafului şi terorii, sabotau maşina de mării partidului şi exprimînd voinţa şi hotărîrea de luptă a xecutiv al Sfatului popular re­
război hitleristă, chemau prin ziarele şi manifestele ilegale între­ poporului, armata romînă a întors armele împotriva Germaniei
gul popor la luptă pentru răsturnarea clicii antonesciene, pentru hitleriste. g io n a l, Balazs Rudolf, Ioan Ma-
ieşirea Romîniei din criminalul război antisovietic şi alăturarea
ei Ia coaliţia antihitleriste. In noaptea de 23 August şi în zilele următoare formaţiunile rineseu., Szabo Carol, Bo- ta romînă, gărzile patrio­
patriotice şi unităţile militare au ocupat principalele instituţii şi
Tovarăşi, obiective militare, au curăţit Capitala de trupele hitleriste. Mase tici Sabin, Alexandra Ciu- tice sub conducerea Partidului
largi populare s-au ridicat Ia luptă pentru izgonirea hoardelor
In lupta de eliberare a popoarelor de -sub jugul h’itlerist ă ceanu, m e m b ri a i biro u lu i Comunist Romîn, au înfăptuit in­
avut o însemnătate hotărîtoare faptul că în momentul izbucnirii (Continuare în pag. 2-a)
C o m ite tu lu i re g io n a l al P .M .R ., surecţia armată, deschizînd o eră

Ştefan Tripşa, m a istru o ţela r la nouă în viaţa poporului nostru.

C o m b in a tu l s id e ru rg ic „Gh. Acum, după 15 ani de ia elibe­

G h e o rg h iu -D e j" H u n e d o a ra , E- rare, gărzile muncitoreşti în rîn­

rou al M u n c ii S o c ia lis te , Nico- durile cărora se găsesc cei mai

lae Adam, m a is tr u la în tr e p r in ­ ridicaţi muncitori, membri de

d ere a m in ie r ă D e v a , m u n c ito ri, partid şi utemişti, au devenit a-

te h n ic ie n i ş i in g in e ri, fr u n ta ş i părători de nădejde ai cuceriri­

în p ro d u c ţie , ţă ra n i c o le c tiv iş ti lor revoluţionare ale poporului

ş i în to v ă r ă ş iţi, a c tiv iş ti d in a- nostru muncitor.

paratul de partid şi de stat. Oamenii muncii au aplaudat

A tm o s fe r a să rb ă to re a sc ă p r e ­ cu însufleţire pe muncitorii care

dom ină peste tot. GÎnt gata oricînd să apere mun­ (Continuare in pag. 3-a)

începe parada Cuvîntarea tovarăşului
m ilitară locotenent colonel loan Bordei

Trompetistul a sunat prelung Tovarăşi soldaţi, sergenţi, subofiţeri Ziua de 23 August 1944 a marcat
şi emoţionant. Formaţiile de şi ofiţeri! începutul revoluţiei populare, în cursul
militari, înşiruite pe strada dr. căreia poporul şi-a luat soarta în pro­
Petru Groza, iau poziţia de Oameni ai muncii din regiunea Hu­ priile sale mîini şi a devenit singu­
drepţi. Dinspre clădirea poştei, nedoara ! rul şi adevăratul stăpîn ăl ţării. In
o maşină militară- deschisă îna­ condiţiile victoriei istorice ale armatei
intează spre tribună. In ea se Din însărcinarea Comitetului regio­ sovietice eliberatoare, împotriva fas­
găseşte locotenent colonelul Ioan nal de partid, vă salut şi vă felicit cismului şi ale ofensivei sale impe­
Bordei, care primeşte raportul cu prilejui celei de-a 15-a aniversări tuoase pe teritoriul Romîniei, forţele
comandantului parăzii militare, a zilei de 23 August, ziua eliberării patriotice ale poporului nostru, sub
maiorul Szombati Vasile. îm­ ţării noastre de sub jugul fascist, cea conducerea Partidului Comunist Ro­
preună, trec apoi în revistă mai mare sărbătoare naţională a po­ mîn, au înfăptuit insurecţia armată,
trupele aliniate pentru paradă. porului romîn. răsturnînd dictatura miiitaro-fasclstă.
Puternice urale, care străbat de La chemarea Partidului Comunist Ro­
mîn, armata romînă a întors armele
împotriva Germaniei hitleriste, alăfu-
rîndu-sc glorioasei armate sovietice cu
care a luptat cot la cot pentru elibe­
rarea întregului teritoriu al patriei şi
apoi dincolo de hotarele ei, pînă la
victoria finală asupra Germaniei hitle­
riste.

In războiul drept, antifascist s-a ci­
mentat indestructibila prietenie şi fră­
ţie de arme romîno-sovietică. Poporul
nostru va păstra veşnic în inima sa
recunoştinţa fierbinte faţă de glorio­
şii fii ai poporului sovietic, faţă de
luptătorii forţelor patriotice şi vitej:i
ostaşi romîni, care şi-au vărsat sîn-
gele pentru eliberarea patriei noastre,
pentru zdrobirea fascismului german.

Cu prilejul celei de-a 15-a aniver­
sări a zilei de 23 August, oamenii

A sp e c te de la p a ra d a m ilita ră şi d e m o n stra ţia o a m e n ilo r m u n c ii clin O ra şu l D eva. (Continuare in pag. 3-a)